2,901 matches
-
dacă a existat o nevoie presantă de a restricționa drepturile sau libertățile inerente reclamantului în modul efectuat de autoritățile statale, pentru a satisface scopurile elucidate într-o societate democratică. Statul trebuie să prezinte argumente relevante și suficiente pentru a justifica ingerința constatată în dreptul garantat pretins încălcat. În speța Karman c. Rusiei a fost specificat că testul necesității ingerinței într-o societate democratică cere determinarea din partea Curții dacă ingerința a corespuns unei nevoi sociale imperioase, a fost proporțională scopului legitim
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
autoritățile statale, pentru a satisface scopurile elucidate într-o societate democratică. Statul trebuie să prezinte argumente relevante și suficiente pentru a justifica ingerința constatată în dreptul garantat pretins încălcat. În speța Karman c. Rusiei a fost specificat că testul necesității ingerinței într-o societate democratică cere determinarea din partea Curții dacă ingerința a corespuns unei nevoi sociale imperioase, a fost proporțională scopului legitim urmărit și dacă argumentele prezentate de autoritățile naționale în justificarea ei au fost relevante și suficiente. În jurisprudența
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
Statul trebuie să prezinte argumente relevante și suficiente pentru a justifica ingerința constatată în dreptul garantat pretins încălcat. În speța Karman c. Rusiei a fost specificat că testul necesității ingerinței într-o societate democratică cere determinarea din partea Curții dacă ingerința a corespuns unei nevoi sociale imperioase, a fost proporțională scopului legitim urmărit și dacă argumentele prezentate de autoritățile naționale în justificarea ei au fost relevante și suficiente. În jurisprudența sa, CEDO analizează dacă atingerea scopului legitim urmărit ar fi posibilă
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
ar fi posibilă prin aplicarea unei măsuri mai puțin stricte decât este cea aplicată. Astfel, în cazul când necesitatea socială imperioasă ar putea fi satisfăcută de o măsură de o severitate redusă, în comparație cu restricția aplicată de statul pârât, ingerința nu va fi considerată în sensul Convenției ca fiind necesară. Raportat la principiile degajate din jurisprudența CEDO, măsurile de restrângere graduală a activității economice direct proporțional cu creșterea ratei de infectare în rândul populației, în vederea asigurării distanțării sociale în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
deși legiuitorul delegat invocă un scop legitim al măsurii, acest termen îndelungat pentru plata unei creanțe asupra statului, care este deja exigibilă, nu satisface exigențele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului, constituind, din această perspectivă, o ingerință disproporționată asupra dreptului și afectând în sens negativ dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului „a afecta“ a fost stabilit în jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, persoanele îndreptățite la aceste sume sunt titulare ale unui drept de creanță
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
numai obligația de a proteja dreptul la întrunire pașnică, ci și pe aceea de a se abține să aducă restrângeri indirecte, abuzive exercițiului acestui drept; iar dacă, în esență, art. 11 din Convenție are ca scop să apere individul împotriva ingerințelor arbitrare, textul poate impune statelor și obligații pozitive, de natură să asigure efectivitatea acestor libertăți. Coordonatele enunțate au determinat întotdeauna instanța europeană să efectueze un examen deosebit de riguros al restricțiilor ce pot fi aduse libertății de întrunire pașnică. Instanța
DECIZIA nr. 385 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275495]
-
în vederea copierii integrale a datelor dintr-un sistem informatic aflat în posesia organului de urmărire penală. ... 67. S-a arătat că, potrivit considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 244/2017 (paragraful 63), în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerință în viața privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori încuviințării și punerii în executare a supravegherii tehnice. ... 68. Spre deosebire de art. 138 alin. (3) din Codul de procedură penală, care prevede faptul că
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
a datelor aflate într-un sistem informatic pe care îl are în posesie (de exemplu, procurorul poate efectua o clonă a sistemului informatic sau a mijlocului de stocare atunci când observă că utilizatorul șterge documente din sistemul informatic), dată fiind ingerința în viața privată pe care o implică, conformitatea acestei abordări cu prevederile art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului este supusă controlului de legalitate în faza de cameră preliminară. Astfel, este de competența judecătorului de cameră preliminară analiza legalității
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
penală, respectiv în condițiile art. 148 alin. (3) raportat la art. 139 din Codul de procedură penală, și diferențele de nuanță pe care le presupune analiza pe care trebuie să o întreprindă judecătorul de drepturi și libertăți în aprecierea proporționalității ingerinței, în fiecare dintre cele două situații. ^4 Potrivit art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală, supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
înregistrare, aspect care reiese fără echivoc din dispozițiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, însă doar în condițiile în care judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că se respectă o proporționalitate între gravitatea ilicitului penal suspectat și ingerința puternică în viața privată (investigatorul ori colaboratorul, participând la ancheta penală ca interlocutori ai persoanei vizate de aceasta au, ab initio, posibilități sporite de a determina, de a surprinde, de a ocaziona, de a culege date și informații, chiar fără
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
și subsidiarității, motiv pentru care orice restrângere trebuie să aibă loc în condiții stricte și, în speță, autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți. ... 190. Folosirea unor astfel de metode speciale de supraveghere sau cercetare implică un nivel ridicat de ingerință în viața privată a unei persoane, aspect care face necesară trimiterea la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale cu privire la importanța controlului exercitat de un magistrat independent (judecătorul) în cauzele în care se impun astfel
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
Contreras contra Spaniei, Hotărârea din 30 iulie 1998, și Cauza Roman Zakharov c. Rusiei (MC), Hotărârea din 4 decembrie 2015, prin care s-a apreciat că măsurile secrete de supraveghere sau de interceptare a comunicărilor de către autoritățile publice constituie ingerințe ale unei autorități publice în dreptul la respectarea vieții private și a corespondenței, o astfel de ingerință încălcând articolul 8 § 2 din CEDO, cu excepția cazului în care, „în conformitate cu legea“, urmărește unul sau mai multe scopuri legitime în
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
4 decembrie 2015, prin care s-a apreciat că măsurile secrete de supraveghere sau de interceptare a comunicărilor de către autoritățile publice constituie ingerințe ale unei autorități publice în dreptul la respectarea vieții private și a corespondenței, o astfel de ingerință încălcând articolul 8 § 2 din CEDO, cu excepția cazului în care, „în conformitate cu legea“, urmărește unul sau mai multe scopuri legitime în temeiul paragrafului 2 și, în plus, este „necesară într-o societate democratică“ pentru a le atinge (Hotărârea
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
în acest sens Hotărârea din 5 februarie 2008, în Cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei (MC), pct. 51]“. ... 193. Din această jurisprudență se poate trage concluzia că principala condiție pentru a nu fi încălcat art. 8 § 2 din CEDO este aceea ca ingerința să fie „prevăzută de lege“, respectiv să aibă un temei în dreptul intern, care să respecte toate condițiile de calitate ale legii. ... 194. Astfel, nu este suficient ca ingerința să fie prevăzută de o lege previzibilă, cu reguli clare și
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
nu fi încălcat art. 8 § 2 din CEDO este aceea ca ingerința să fie „prevăzută de lege“, respectiv să aibă un temei în dreptul intern, care să respecte toate condițiile de calitate ale legii. ... 194. Astfel, nu este suficient ca ingerința să fie prevăzută de o lege previzibilă, cu reguli clare și detaliate, ci este imperios necesar ca autoritățile statului, când folosesc astfel de metode speciale de supraveghere sau cercetare, să respecte întocmai dispozițiile legale. ... 195. Curtea Constituțională a României, fiind
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București, constituit la nivelul municipiului București. De asemenea, la nivel școlar se constituie consilii școlare ale elevilor în fiecare unitate de învățământ preuniversitar. (4) Alegerile pentru funcțiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerință din partea cadrelor didactice. Influențarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1) . (5) În baza principiului subsidiarității, consiliile județene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
144). Deși statul are dreptul de a stabili ce prestații sunt plătite angajaților săi din bugetul de stat, totuși, în cazul în care valoarea unei prestații este redusă sau atunci când plata acesteia este suspendată, acest lucru poate constitui o ingerință în respectarea bunurilor, care trebuie justificată (Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 aprilie 2009, pronunțată în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, paragraful 71). ... 7. În cazul de față, se arată că legea criticată condiționează plata salariului categoriei de persoane
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
a furnizat nicio informație, precizând că „nu se produce impact financiar asupra bugetului consolidat“. În lipsa unei justificări reale privind măsura interzicerii cumulului pensiei cu veniturile salariale plătite din fonduri publice, soluția legislativă adoptată, privind suspendarea plății pensiei, constituie o ingerință în respectarea bunurilor incompatibilă cu art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în timp ce obligarea pensionarului sau a persoanei care îndeplinește condițiile de pensionare de a opta între a continua
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
timp de mai bine de 13 ani s-a considerat necesar ca orice executare a unei hotărâri a plenului CSM să fie suspendată de drept prin exercitarea căii de atac în justiție, judecătorul sau procurorul vizat fiind protejat de orice ingerință a autorității care are rolul de a garanta independența justiției. ... 10. După intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018, dispozițiile art. 29 alin. (5), (7) și (8) din Legea nr. 317/2004, constituționale până la un moment dat, au fost lăsate
DECIZIA nr. 199 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287826]
-
soluționeze pe fond o excepție invocată în aceste condiții, întrucât ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ
DECIZIA nr. 677 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287617]
-
aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 1.402 din
DECIZIA nr. 677 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287617]
-
sunt în mod vădit nefondate, nici inadmisibile pentru vreun alt motiv prevăzut de art. 35 din Convenție, Curtea le declară admisibile. ... ... ... ... B. Cu privire la fond 1. A. Argumentele părților a) Reclamantele 56. Reclamantele consideră că situația denunțată constituie o ingerință nejustificată și disproporționată în dreptul lor la respectarea bunurilor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. ... 57. Acestea nu contestă legalitatea clasificării terenurilor lor forestiere drept zone protejate Natura 2000 și recunosc necesitatea acesteia
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
normele legislative interne. În această privință, consideră că a fost asigurat un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativul protecției drepturilor reclamantelor. ... ... ... 2. Motivarea Curții 69. Curtea reamintește că art. 1 din Protocolul nr. 1 impune ca ingerința autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie legală: a doua teză a primului paragraf al acestui articol nu permite privarea de proprietate decât „în condițiile prevăzute de lege“; paragraful al doilea acordă statelor dreptul de a reglementa
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
a unor „legi“. Rezultă că necesitatea de a examina dacă a fost asigurat un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativul protejării drepturilor fundamentale ale persoanei nu poate fi resimțită decât atunci când s-a constatat că ingerința în cauză respecta principiul legalității și nu era arbitrară [(Iatridis împotriva Greciei (MC), nr. 31.107/96, pct. 58, CEDO 1999-II, și Spasov împotriva României, nr. 27.122/14, pct. 115, 6 decembrie 2022]. ... 70. Curtea a constat că reclamantele nu se plâng de
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
primului paragraf, care prevede dreptul la respectarea bunurilor. În această privință, Curtea reafirmă principiul potrivit căruia exercitarea reală și efectivă a dreptului garantat de această dispoziție nu poate depinde numai de obligația statului de a se abține de la orice ingerință, ci și că poate impune, de asemenea, măsuri de protecție pozitive, în special atunci când există o legătură directă între măsurile pe care un reclamant le-ar putea aștepta în mod legitim din partea autorităților și dreptul de a se
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]