2,311 matches
-
nevoile personale celorlalți. - Sacrificiu de sine: sentimentul că este important să te ocupi mai întâi de ceilalți. - Dorința de a fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își dă acordul asupra acestor prime ipoteze. Pacientul este invitat să citească Je rșinvente ma vie și să mediteze asupra conținutului acesteia. Lucrarea ilustrează teoria despre scheme cu ajutorul a numeroase exemple
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai multe exemple asemănătoare cu propria sa situație. El completează chestionarul lui Young cu 75 itemi, care îi este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul resimte cel mai adesea în prezent. Intr-o manieră corolară dar secundară, schema conține abandonul, care se manifestă în același timp cu carența afectivă. Exigența crescută (a fi perfect pentru a evita critica și pentru a fi susținut) și inhibiția emoțională (self-control pentru a evita critica) sunt postulate ca fiind scheme de compensare a primei scheme destinate să evite activarea schemei carențiale. Terapeutul și pacientul revăd apoi mecanismele de coping. Impreună cu pacientul, el reexaminează aceste coping-uri în legătură cu diferitele aspecte
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Atitudinea pacientului în timpul ședinței Chiar și atitudinile pacientului în timpul ședinței sunt dirijate de scheme: el se controlează foarte bine, este puțin distant la început, raționalizând mereu, grijuliu să rezolve bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
după Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă Relație cu schemele: carență afectivă, coping de evitare Situație care activează schemele - O întâlnire sentimentală - Exprimarea sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau primirea unei critici (anticipată sau reală) - Transmiterea emoțiilor proprii - Susținerea poziției personale în fața altei persoane - Constatarea absenței manifestărilor de recunoștință în domeniul profesional Severitatea schemelor, a coping-urilor - Carență afectivă dominantă - Abandon și imperfecțiune asociate carenței, scheme secundare - Exigență crescută, inhibiție emoțională condiționate de carență - Coping-uri principale: evitare și contraatac Factori biologici potențiali Neant Origini developmentale - Valorizare preferențială a muncii, a performanței, critici sistematice, supraprotecție sau abandon. Neglijarea emoțiilor infantile. - Mai multe situații în care tatăl său l-a uitat la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutică, terapeutul a urmărit să refacă relația parentală în funcție de trebuințele emoționale de bază nesatisfăcute. S-a lucrat asupra carenței afective și asupra temerii sale de a fi apreciat în mod negativ, sau de a nu avea curaj, cât și asupra inhibiției emoționale care determină pacientul să raționalizeze în mod exagerat. Terapeutul îl întărește și îl încurajează pe Xavier cu căldură, dedramatizează și repozitivează eșecurile. El îl încurajează constant să-și formuleze ipotezele, să vorbească despre emoțiile sale. In schimb, combate tendința
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
impotență, Hubert se comportă ca un spectator, fixat și țintuit asupra disfuncției. Carolyn are același comportament, așteptând ca „problema să se rezolve”. Discursul cognitiv nu este suficient, deci, pentru a permite o „trecere la act” în ceea ce privește senzația/emoția/excitația fără inhibiție și, mai ales, nu-i permite lui Hubert să-și depășească discursul: „Nu îndrăznesc. Nu mai știu. Mi-e teamă”. Terapeutul se orientează, deci, spre un travaliu terapeutic congniv-comportamental pentru tratamentul „anxiofobiei” de penetrație: el detaliază programul de resensibilizare corporală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu-l sună niciodată pe terapeut pentru a-i cere ajutor în situațiile de criză. O analiză comportamentală progresivă permite evidențierea sentimentului de rușine al Doamnei B. la ideea de a-l deranja pe terapeut. Pentru a contracara procesul de inhibiție provocat de acest sentiment de rușine, Doamna B. elaborează, împreună cu terapeutul, un program de expunere la sentimentul de rușine la ideea de a deranja: în fiecare dimineață, la ora 9 fix, Doamna B. îl sună pe terapeutul său pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
util să explicăm pacientului, în termeni care îi sunt accesibili, informațiile teoretice prezentate în aceast capitol, astfel încât să-și poată cunoaște mai bine boala și să dobândească un sentiment de comprehensiune și de control, favorabil progreselor terapeutice. Anxietate de performanță. Inhibiție în fața situațiilor neobișnuite. Aceste criterii trimit la expresia "Social Anxiety Disorder", subliniind astfel filiația cu anxietatea socială benignă, dar amintind de asemenea, prin neutilizarea termenului de "fobie", faptul că evitările (echivalente cu fobia pentru numeroși practicieni) nu sunt decât consecința
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
termenului de "fobie", faptul că evitările (echivalente cu fobia pentru numeroși practicieni) nu sunt decât consecința, neidentificată întotdeauna, a suferinței emoționale. Terapeutul poate să prezinte această analiză astfel: "Vom explora acum, împreună, această problemă pe care o aveți în legătură cu aceste inhibiții sociale. Pentru a realiza acest lucru vă voi pune câteva întrebări precise. De exemplu, în timpul unei luări de cuvânt în fața unui grup, îngrijorarea dispare în momentul în care se desfășoară acțiunea respectivă, fără a provoca ulterior un sentiment violent de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt de ordin defensiv și din interes.” (Patrick și Zempolich, 2003, 309) Inhibiția Împotriva agresiunii Înseamnă ,,suma tuturor factorilor interni care se opun unui act particular Îndreptat Împotriva unei ținte” (Megargee, 1982, 126, apud Patrick și Zempolich, 2003, 309). O serie de cercetări (Eron et al., 1972; Milavsky et al., 1982; Freedman, 1984
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, pentru a evita cantonarea în derizoriu și superficial, media și fiecare dintre noi nu se mai pot limita doar la celebrarea ostentativă a frumuseții feminine sau masculine, la etalarea acelei „de 3 x femeie” care s-a eliberat de inhibiții până acolo încât poate imita comportamente sexuale masculine sau care iese în arena socială pentru a lansa strigăte de tipul „Sunt femeie și nimic nu mi-e străin”, tot așa cum nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a insului cu principii. Asediat de surorile Sternwood, care i se oferă cu o generozitate ce depășește limita decenței, Marlowe nu respinge din prima clipă atacul plin de seducție al feminității debordante. Și Vivian, și Carmen sunt amazoane lipsite de inhibiții, gata să-și pună la bătaie întregul, vastul arsenal de farmec. Sexualitatea hipertrofică, bolnavă, animalică a surorii mai mici nu e radical diferită de aceea insinuantă, calculată, primejdioasă a surorii mai mari. Ambele progenituri ale generalului par să trăiască doar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Securitatea acționa la ordinele directe ale NKVD-ului6, oferind în acest sens mărturia unui anchetator de-al său, și identifică trei momente ale dezvoltării „metodei Makarenko”: faza perfidă (în care se creează condițiile și mediul propice pentru ca victima să renunțe la inhibiții și să vorbească deschis), șocul (răsturnarea bruscă a condițiilor, strivirea vechiului caracter al victimei și înlocuirea lui cu un caracter condiționat) și exploatarea acțiunii (răspândirea metodei de la o victimă la alta). Distrugerea încrederii dintre oameni, dar și dresarea celor asupra
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
termenii generali ai procesului de dezvoltare socială: modernizare, educație, schimbare culturală și dezvoltare personală. Această perspectivă asupra violenței împotriva femeii a blocat atât formularea corectă a problemei la nivelul conștiinței publice, cât și explorarea potențialelor modalități de intervenție. Există o inhibiție cronică în identificarea soluțiilor directe și imediate pentru contracararea fenomenului. Pe de altă parte, copleșită de dificultățile uriașe ale tranziției, comunitatea nu s-a simțit capabilă să ia în atenție această problemă. După 1989, nu se manifestă nici o inițiativă semnificativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1926, Freud concepe refularea ca pe „un fel de prototip pentru alte operații de apărare”, iar în cazul președintelui Schreber „ne apropiem tot mai mult de confuzia dintre refulare și apărare” (Laplanche și Pontalis, 1967). În 1926, în postfața la Inhibiție, simptom și angoasă, Freud revine la conceptul de apărare și precizează că „este convenabil să-l folosim pentru a desemna în general toate procedeele de care se servește eul în conflictele susceptibile de a conduce la o nevroză, în timp ce cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sublimarea și formațiunea reacțională (Trei studii privind teoria sexualității, 1905); - proiecția („Președintele Schreber”, 1911); - întoarcerea împotriva propriei persoane și transformarea în contrariu („Pulsiuni și destine ale pulsiunilor”, 1915a); - introiecția sau identificarea („Doliu și melancolie”, 1917b); - anularea retroactivă și izolarea (în Inhibiție, simptom și angoasă, 1926). În 1936, A. Freud publică Eul și mecanismele de apărare, prima și - vreme de mulți ani - singura lucrare pe această temă. Pornind de la contribuțiile tatălui său, autoarea realizează o sinteză a cunoștințelor existente în epocă, vine
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
introiecția 8) întoarcerea către propria persoană 9) transformarea în contrariu 10) sublimarea. A. Freud consacră capitolele 6 și 7 ale cărții sale studiului negării prin fantasmă, respectiv negării prin acte și vorbire. În capitolul 8, ea descrie retracția eului sau inhibiția emoției pulsionale - mecanism inclus în lista prezentată în concluzia lucrării (această listă diferă puțin de prima). Autoarea mai tratează aici identificarea cu agresorul (capitolul 9) și o formă de altruism (capitolul 10). În fine, în capitolul 12, ea menționează ascetismul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să se afirme deschis prin alte mijloace. 2) Autoobservarea (DSM-IV): subiectul tratează conflictul emoțional sau factorii de stres interni sau externi procedând la o reflecție asupra gândurilor, sentimentelor, motivației și comportamentului său și răspunzând în mod corespunzător. 3) Blocajul (V.): inhibiția (de obicei temporară) a afectelor, care pot fi și ele legate de gânduri și pulsiuni. Blocajul constituie un proces defensiv apropiat, ca efect, de refulare, însă este mai scurt ca durată și implică o senzație incipientă de tensiune pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conflictul cu tendințele instinctuale, cu supraeul ori cu forțele sau obiectele din mediul înconjurător. Limitarea unei funcții a eului poate fi relativ benignă, cu o slabă interferență asupra eficacității globale a eului. Cu toate acestea, ea îmbracă adesea forma unei inhibiții importante a funcționării eului, fiind uneori atât de patologică, încât devine un simptom. 27) A mânca și a bea (V.): tendință irezistibilă de a ingera alimente, băuturi, medicamente etc. pentru a-și menține sau restaura integritatea de sine - mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]