3,018 matches
-
romantice, dominată de avânturi și speranțe pline de energie. Pe de alta, ilustrează, prin duplicitarismul etic-estetic pe care-l profesează, o variantă a modernității. Din nefericire, nici el nu e un personaj fără fisură. Marile lui probleme sunt "sublimul egoism, inocența și lipsa adâncimii psihologice" (Parini, 2004: 100), însușiri cărora nu le poate da o întrebuințare coerentă și convingătoare pentru cititor. În ciuda frazelor spectaculoase, a energiei debordante, nu descifrezi prea multe adevăruri în evoluțiile sale la scenă deschisă. Caracterul "experimental" al
Primul Faulkner (VII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6730_a_8055]
-
Ventura și Villemont vedeau Bucureștii din balon), nu-i decât un reportaj fără vârstă dintr-o realitate fără leac. Destul de subțire, ca imaginație, e un act din comèdia gazetelor, făcută să-i mire pe cei care le deschid cu prefăcută inocență. Așa află onestul locuitor al capitalei lui Gheorghe Manu, trecător grăbit pe lângă ministerele unde oficiau un Maiorescu sau Lahovary, ce pătimesc chinezii unui viitor atât de... prezent. Dincolo de numele prescurtate și „chinizate” (Caragiale își asumă barbarismul) după ureche, și nu
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]
-
mică publicitate. Toate, cum se vede, strict publicistice. Multe amuzante, desigur, dar nu atât în sine, cât în oglinda caragialismului de alaltăieri și de ieri (adică mai cu seamă din anii �80). Aici Negrici nu are dreptate să vorbească despre inocență, căci mecanismul pe care-l aplică în lectura lor e, nu-i așa, predefinit. Expresivitatea o fi involuntară, dar algoritmul extragerii ei din context, nu. (Autorul însuși recunoaște că pleacă la drum având în minte celebrul studiu al lui Al.
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să fie roșu ca zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ți aurești manșetele cămășii cu fîntîni ca să atingi inocența" (Testamentul detectivului Arthur). E pururi prezentă tentativa poetului de-a evada din sine în ambientul proxim chemat în ajutor ca un alibi, de-a se reifica făcînd inventarul acestuia. Seducătoarea înfățișare calină a textului nu e decît o trapă a
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
Negru: Foarte multă lume alege negrul ca fiind culoarea favorită. Sunteți persoane care se lasă prea des în mreaja toanelor de moment în privința sexului. Sub presiunea stresului, interesul pentru sex scade foarte drastic. Verde: Cei care preferă verdele au o inocență aparte în materie de sex, o inocență care vă face să fiți chiar mai dezirabili, sunteți proaspeți și energici. Bărbații pot fi chiar un pic neîndemâantici, dar într-un mod chiar plăcut. Iubitorii de verde sunt gentili și senzuali. Nu
Sexualitatea, determinată și de culoarea preferată. Vezi ce ți se potrivește by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64858_a_66183]
-
fiind culoarea favorită. Sunteți persoane care se lasă prea des în mreaja toanelor de moment în privința sexului. Sub presiunea stresului, interesul pentru sex scade foarte drastic. Verde: Cei care preferă verdele au o inocență aparte în materie de sex, o inocență care vă face să fiți chiar mai dezirabili, sunteți proaspeți și energici. Bărbații pot fi chiar un pic neîndemâantici, dar într-un mod chiar plăcut. Iubitorii de verde sunt gentili și senzuali. Nu trebuie să vă faceți griji în privința infidelității
Sexualitatea, determinată și de culoarea preferată. Vezi ce ți se potrivește by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64858_a_66183]
-
dincolo de substratul preluat din realitate, în construcția textelor scriitorul întrebuințează adjuvanți sau „deformanți" de ordin ficțional sau speculativ care invadează și subminează non-fictivul relatării jurnalistice. Textul devine rezultatul unei munci precise care ordonează un ansamblu de artificii, ce fac imposibilă inocența, naturalul sau transparența totală, trădând astfel fragilitatea formulei postulate de Truman Capote. Volumul are trei părți distincte. Prima, numită chiar Muzică pentru cameleoni include șase povestiri, în timp ce a doua este un scurt roman non-fictiv - Cioplitorul de sicrie - care, ca și
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
privesc un tren care vine cu toată viteza spre ei gata să spargă pânza ecranului și să-i prindă sub roți? Acele emoții primare în fața unui lucru cu totul nou rămân probabil inaccesibile între pliurile istoriei cinematografului, stau ca o inocență pierdută în istoria imaginii. Dar mai există o istorie paralelă, o istorie ținută în umbră, pentru a ieși apoi strălucitoare la suprafață; de la primele imagini în mișcare ea se insinuează în istoria filmului. Filmul erotic (ca și fotografia erotică) își
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
Covrig Roxana Copiii sunt haioși prin inocența lor. De multe ori, diferitele reacții ale lor arată diferit pentru adulți. Noi râdem, ei se uită mirați. Așa au ajuns pe Internet mii de poze care ilustrează copii în ipostaze haioase.
Copii haioși. Vezi imaginile zilei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64170_a_65495]
-
luminoase, prea puține ce-i drept, cum este dragostea dintre Eva și învățator, iubirea menită să ofere o substanță de contrast escaladării violenței și chipurilor încruntate de copii, chipuri devenite măști impenetrabile, rigide. Această relație care evoluează pe coordonatele unei inocențe care se regăsește pe sine ca bucurie și împlinire, într-un decor campestru, într-o plimbare cu șareta, are ceva dintr-o idilă mozartiană cu o Germanie veche, un îndepărtat reflex weimarian. Tocsina violenței a infectat însă comunitatea pe o
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
vedem cu atât de puțini. Suntem prea exigenți, avanseaza unul dintre noi. N-ar trebui. In fond, oamenii își trăiesc viața, se adaptează la împrejurări. E drept, aceasta-i o dispensa, nu un motiv ca să-i frecventăm. Trec des de pe Inocenței pe Speranței. Nu am treabă nici colo, nici colo. M-aș mulțumi cu Cercului ca să nu ajung. În sfârșit, pun mâna pe cartea lui Compagnon despre antimoderni. (De fapt, pune ea pe mine: trebuie s-o prezint.) Cititorul introducerii seamănă
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6328_a_7653]
-
Gump din filmul lui Robert Zemeckis din 1994 și nicidecum cu cele ale lui Private Ryan din filmul lui Spielberg, și unde Forest Gump reprezintă o vedere în secțiune asupra unei perioade extrem de agitate din istoria Americii, din perspectiva unei inocențe extrem de neliniștitoare. Lumea lui Gump se aseamănă cu lumea paranormalilor lui Bill Django. Fără intenția de a fi ironică sau comică, ea suscita o ironie superioară și o lume alternativă a gesturilor paradoxale, a unui zen particular unde acțiunea nu
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
Lăzărescu), Cristian Nemeș (California dreamin’ (nesfârșit)), Cornel Porumboiu (A fost sau n-a fost ) etc. Regizoarea și producătoarea Anca Damian îi urmărește povestea în această docudrama animată, poveste care relevă două dimensiuni ale existenței lui Crulic. Prima are ceva din inocența Amintirilor din copilărie a lui Ion Creangă - vezi și accentul fără echivoc al personajului, dar și lentoarea povestirii -, fără să aibă puterea de evocare a scriitorului, dar cu o expresivitate care ia naștere din banalul cel mai pur ca în
Crulic – dosarul unei inexistențe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4756_a_6081]
-
a hotărît că fetița care se afla în acel loc, și nu în altă parte, trebuia să moară. Se supunea unei decizii divine și îndeplinea o misiune sfântă? Își spunea că faptul de a fi evreică îi răpea copilei orice inocență și chiar dreptul la viață? Credea că poate să se considere pe sine om suprimând umanitatea fetiței? E insuportabil. E de neuitat. Dar, mai presus de toate, misterul care conduce la crimă ne obsedează la fel ca oroarea crimei însăși
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
citesc, nu mai știu exact unde, că, în realitate, generația optzeci s-ar fi născut într-o comună, incomplet electrificată, de prin județul Neamț! Peste acest prag chiar nu cred că se mai poate trece. Sau cel puțin sper, cu inocență, că nu se mai poate trece. Ce vreau să spun e că nici o undă din acest tip insalubru de discurs nu trece în cartea realizată de Mihail Vakulovski. Preferințele lui, chiar atunci când sunt discutabile, rămân coerente. Și oneste. (Prezența celor
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
în care actrița își redobândește siguranța este suficient să lase să pătrundă magia unui talent pe care nicio metodă, nicio școală nu îl pot explica. Măștile lui Marilyn se succed, fără ca ultima să cadă definitiv, însă există un amestec de inocență și artificiu, de control și debordanță care face din existența ei un joc permanent. Și Laurence Olivier este compus din multiple măști, apare ca fiind temperamental, cinic, ușor visător, câteva replici din Shakespeare, puțin Prospero, îl readuc în starea pe
A fi sau a nu fi Marilyn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4696_a_6021]
-
în valet, provine dintr-o familie nobiliară, castelul și modelul de frumusețe se află acolo. Iar Marilyn a schimbat rolurile și-l joacă pe cel al Cenușăresei cu lacune intelectuale, care zâmbind fermecător își afișează o delicioasă ignoranță vecină cu inocența unei Ofelii nevrotice. La scurt timp după acest episod, cei doi sunt întâmpinați de servitorii castelului ca și cum ar fi vorba de prințul moștenitor și viitoarea castelană și, în fața admiratorilor, Cenușăreasa cere voie să se transforme în prințesă: „Shall I be
A fi sau a nu fi Marilyn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4696_a_6021]
-
un carpe diem trăit cu furie, parcă din dorința de a se răzbuna pe cenușiul unei epoci ingrate. Bizareria e că din lumea aceasta nu iese nici o nuanță picarescă sau lascivă. Aerul pare de ospiciu, dar populat cu ființe de inocență angelică, chiar dacă unele par descinse din balamuc. Niște copii mari cărora lipsa libertății le-a stricat mințile. Igor Isac are simț de observație, care e un dat psihologic fără legătură cu instrucția, dar în plus are ochi estetic, cu care
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
că veriga care m-a legat pentru totdeauna de Horațiu este Vlad Mugur. Și dezlănțuirea cu care marele Vlad a gîndit și a făcut teatru, cu care a iubit marea, Italia, mincinoșii, aventura, farsele, hazardul, bîrfulița, actorul, actorul, actorul. TEATRU. Inocența cu care scormonea în viscerele sensurilor, ideilor, cuvintelor, hazul enorm pe care îl avea vorbind, ore și nopți, despre anumite scene sau personaje. Ochii cu care privea, plîngînd, Livada de vișini a lui Strehler. Și dragostea lui infinită față de Kantor
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
să-și ajute mama debilă. Din acest punct de vedere, În iad toate becurile sunt arse este o carte despre supraviețuire. Cum să reziști instabilităților adulte, când iluziile se transformă în responsabilități? Norocul e că emotivitatea alcoolicilor are ceva din inocența copilăriei. La mijloc e și un joc nu tocmai potrivit. Dar necesar ca efect artistic. Ceea ce dă anvergură acestui roman este felul în care se unifică cele două discursuri - al trecutului și al prezentului. Victor - „Franzelă”, acest „faraon de mahala
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
Postolache l-a găsit manifestării noastre - Ce putem învăța din criză, din încordarea aceasta, din momentul acesta pe care-l trăim cu neliniște și cu o consternare firească. Nu-mi ascund nici o clipă că am venit aici ca să învăț, cu inocență și conform unei vechi înțelepciuni a umanismului - aceea cîndva cristalin rezumată într-un faimos adagiu al lui Terentius; ca om, socotesc că nimic nu-mi este străin și cred că fiecare dintre noi trebuie să ia sub semnul acestei esențiale
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
aici reușita paradoxală a poeziei lui Radu Vancu -, departe de a arunca în derizoriu metafizicul, îi adaugă o dimensiune în plus: aceea a duioșiei și a tandreței nemărginite. împreună cu tovarășii săi își recapătă mereu, prin această viziune colorată de cartoon, inocența originară. Lipsite de amintiri, trăind permanent în relație osmotică cu cei rămași acasă, personajele lui Vancu sunt niște copii dispuși mereu să se bucure de... micile plăceri ale morții: „Noi, cei visați de voi, ne înroșim de fericire/, ne coacem
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
felul în care dă note informative milițianului Mîrza, inclusiv despre familie, denotă o inaderență clară la realitatea politică. Parohia este povestea unui Quasimodo ce dezertează de la condiția de sucit simpatic, cucerind brutal o normalitate, fără a-și păstra starea de inocență generică, ci imitând un model autoritar. El răspunde realităților prin putere și patologic, nu prin exemplul creștin al tatălui. Răul e la modă și e molipsitor, cu rezultate - îi demonstrase Mîrza - eficiente și rapide. Criza și metamorfoza eroului nu sunt
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
a relatării citim parcă un portret de tinerețe al unui Teodor Ciupe (nebunul din Moartea lui Ipu), pe parcurs, debilul aparent perfect manipulabil devine un Grenouille (din Parfumul): colecționează mirosuri („Cheala”, eleva, Ninia) într-o strategie psihotică de anulare a inocenței. Dar fără a avea nimic genial sau artistic, afară de egocentrismele sexuale. Cu toate acestea, Dan Coman construiește un personaj cu totul în afara inocenței. Exclusivismul tendențios este o capcană pentru cititorul neantrenat, o pânză de păianjen sigură pentru căutătorii de circumstanțe
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]
-
devine un Grenouille (din Parfumul): colecționează mirosuri („Cheala”, eleva, Ninia) într-o strategie psihotică de anulare a inocenței. Dar fără a avea nimic genial sau artistic, afară de egocentrismele sexuale. Cu toate acestea, Dan Coman construiește un personaj cu totul în afara inocenței. Exclusivismul tendențios este o capcană pentru cititorul neantrenat, o pânză de păianjen sigură pentru căutătorii de circumstanțe atenuante. Este interesant cum Dan Coman introduce tușe livrești la granițe suprarealiste: Ninia pare a fi transpunerea Laurei, infirma din Menajeria de sticlă
Literatura loser-ilor by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4567_a_5892]