9,219 matches
-
premisă, vom prezenta un caz de acțiune comunitară desfășurată prin intermediul unor asociații voluntare. Atunci când obiectivele promovate de o astfel de asociație sunt percepute ca noi, pentru un cadru social dat, avem de-a face cu „decizii colective de adoptare a inovației”. Studiile de până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară desfășurată prin intermediul unor asociații voluntare. Atunci când obiectivele promovate de o astfel de asociație sunt percepute ca noi, pentru un cadru social dat, avem de-a face cu „decizii colective de adoptare a inovației”. Studiile de până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
social dat, avem de-a face cu „decizii colective de adoptare a inovației”. Studiile de până acum privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
privind difuziunea inovațiilor s-au centrat mai ales asupra situațiilor în care individul este atât unitate de decizie, cât și de adoptare a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în aria de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a inovației, și mai puțin asupra situațiilor în care o colectivitate este unitatea de decizie și adoptare a inovației 1. Asociațiile pentru aducțiunea apei potabile, de care ne vom ocupa încontinuare, constituie un caz pe care îl considerăm tipic pentru inovațiile adoptate prin decizie colectivă 2. Am analizat procesul de formare și difuzare a acestor asociații în aria de convergență a orașului Copșa Mica (în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare, Șeica Mică). Cadrul de față nu permite prezentarea amănunțită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
făcută. Aspectul cronologictc "Aspectul cronologic" În perioada 1965-1966, în satul Axente Sever a fost inițiată prima societate de acest tip din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Reprezentarea grafică a numărului complet de asociații din comuna Axente Sever (formată din satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala), grupate în funcție de anul în care își termină lucrările, sugerează, și în acest caz, existența unor etape similare cu cele manifeste în difuziunea inovației adoptate prin decizie individuală: etapa inițială a adoptărilor făcute în ritm lent, cu discontinuități marcate (1966-1971); etapa medie, cu adoptări făcute în ritm rapid, simultane chiar (manifestă în 1972-1974); și etapa finală, de „saturație”, când se revine la un număr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societatea a organizat anual un „aldămaș” cu „vinars și zahăr”. Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilortc "Condiționări ale adoptării și difuziunii asociațiilor" Principalele categorii de factori care, prin prezență și intensitate sau prin absență, duc la adoptarea și difuziunea acestei inovații colective sunt: - prezența unor aspirații de confort menajer pentru satisfacerea cărora apa curentă este o necesitate; - prezența unor condiții naturale favorabile, adică a unor surse de apă aflate la un nivel superior în raport cu viitoarele gospodării consumatoare și la o distanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a acțiunilor de realizare a apeductului; - prezența unei populații cu grad de calificare tehnică relativ ridicat; - prezența unui loc de muncă central (orașul Copșa Mică) ce favorizează intercunoașterea populației din satele ariei de convergență respective și, prin aceasta, și difuziunea inovației colective. Aspirații de conforttc "Aspirații de confort" Crearea unor astfel de aspirații este, desigur, un „efect de contagiune”, realizat, în principal, datorită informațiilor pe care populația rurală le obține despre condițiile de viață din oraș prin contacte de muncă, locuiri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Axente, iar pentru satul Agârbiciu, la unii membri din toate cele patru societăți) influențează, în special, accelerarea difuziunii societăților. Pentru rezolvarea problemei apei potabile curente există însă și alternativa individuală de soluționare (folosirea hidrofoarelor). Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea unui sistem individual de aducțiune a apei și, de asemenea, costul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în lucrări de amenajare hidrotehnică). Gradul de calificare tehnicătc "Gradul de calificare tehnică" Informațiile și deprinderile tehnice prezente, după cum reiese din cifrele de mai sus, la o bună parte dintre membrii societăților de aducțiune a apei au favorizat adoptarea acestei inovații din două puncte de vedere: - înțelegerea posibilității de realizare a unui apeduct colectiv în condițiile locale este de presupus că a fost mai ușor atinsă de cei având informații și experiențe tehnice anterioare; - costurile de realizare a instalației au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în locuințe și, de asemenea, prezența unei slabe capacități de autoorganizare (trădând lipsa unor experiențe anterioare în domeniul vieții de asociație); am amintit deja că intervenția primăriei, în acest caz, a constituit un factor compensator important. Adoptarea târzie a acestei inovații în cadrul societății nr. 10 din Axente Sever trebuie pusă în legătură, în principal, cu proveniența extralocală și localizarea recentă (în jurul anului 1970) a cinci dintre cele șapte familii carecompun societatea. Fiind vorba despre familii reintegrate sau în curs de integrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trebuie pusă în legătură, în principal, cu proveniența extralocală și localizarea recentă (în jurul anului 1970) a cinci dintre cele șapte familii carecompun societatea. Fiind vorba despre familii reintegrate sau în curs de integrare în comunitate, efectele de „contagiune” în difuzarea inovației se realizeazămai greu. Capacitatea de acceptare a riscului este de asemenea redusă în aceste familii: inițial, 6 din 7 familii au fost înscrise în cadrul societății nr. 9; eșecurile temporare ale membrilor acestei societăți în depistarea unor surse de apă potabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
interfață între administrația publică locală, comunitate și instituții extralocale, fiind orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
însă relativ redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
drept centru independent, membru în Soros Open Network (SON), joacă un rol major în instituirea noului model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă izolat, ci în parteneriat cu instituții județene și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea inovației au urmărit impunerea unui nou rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local sau/și facilitatorul comunitar. Conținutul inovațieitc " Conținutul inovației" PL a fost definit instituțional pentru a lucra la nivelul primăriilor ca agent de dezvoltare, ca persoană capabilă să inducă schimbări dezirabile la nivel local prin: - identificarea unor nevoi sociale locale; - fundamentarea unor strategii de acțiune; - atragerea de resurse. Elaborarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare comunitară care operează individual sau colectiv, în cadrul sau în afara administrației locale, este diferit. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)1 este un exemplu de maximă relevanță pentru promovarea dezvoltării comunitare prin facilitatori independenți de administrația locală. Difuzarea inovațieitc "Difuzarea inovației" Proiectul PL se extinde în valuri, de la un nucleu de 20 de comune (în anul 2000) la încă 10 comunități (2001), fază urmată de o perioadă de asistență tehnică și consolidare a experimentului, pentru ca la nivelul anului 2004 alte 30
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a înregistra activități specifice pentru PL de 10/31). Dat fiind faptul că PL a fost adoptat în „valuri”, cu manifestarea unei componente de spontaneitate, este de așteptat ca între localitățile ce au adoptat și cele care nu au adoptat inovația promotorului să existe diferențe de nivel de dezvoltare. În principiu, nevoia de PL este mai mare în localitățile săracedecât în cele dezvoltate. Este probabil însă că acceptarea noului rol profesional s-a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
diferențe de dezvoltare. Rata de succes în elaborarea și câștigarea unor proiecte de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
situația intermediară sub aspectul nivelului de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul anului 1998, înainte de apariția PL, indică aceeași ierarhie de dezvoltare între cele trei categorii de comune. Dacă selectivitatea adoptării inovației care se cheamă PL se menține în același sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de așteptat ca instituția PL să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
abordării participării comunitare în contextul rural al României anilor 2000: - satele mici, tradiționale, de mare omogenitate socioculturală și cu un nivel ridicat al capitalului social intracomunitar (bonding social capital 1) pot manifesta o rată mai redusă de adoptare a unor inovații sociale de tipul proiectelor de dezvoltare, de identificare a unor surse extralocale pentru dezvoltare; - omogenitatea socială accentuată, intercunoașterea specifică pentru o comunitate mică nu constituie premise suficiente pentru dezvoltarea participativă; eventuala absență a condițiilor de creativitate și competiție socială pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]