1,213 matches
-
inițiale ale pacientului trebuie modificate în așa fel încât să ofere condiții de executare a acestor mișcări în toate planurile și cu amplitudine din ce în ce mai mare, pe măsura creșterii treptate a masei și forței musculare. Pumnul și mâna Reeducarea mâinii este inseparabilă de cea a pumnului, întrucât orice leziune sau deformare de la nivelul pumnului influențează în mod nefavorabil prehensiunea. Este cunoscut faptul că extensorii pumnului acționează sinergic cu flexorii degetelor, iar flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
instituțiile și politicile publice exercită o influență majoră asupra capitalului social, iar pe de altă parte, un nivel ridicat al capitalului social poate contribui la reducerea rolului statului în societate. Deși poate părea paradoxală, această concluzie este argumentată de legătura inseparabilă dintre capitalul social și societatea civilă. Ambele categorii conceptuale sunt analitic independente de regimurile politice, dar rolul acestora este mai pregnant sau mai „șters”, în funcție de condițiile create de diferitele regimuri politice și de modul în care sunt organizate relațiile dintre
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
este diferit E adevărat că există diferențe În felul nostru de a gândi; căci, dacă am disloca o piatră din locul sau din spațiul În care se găsește, Înțelegem prin aceasta că a fost eliminată Întinderea pietrei, deoarece le concepem inseparabile una de alta, dar, cu toate acestea, gândim că aceeași Întindere a locului În care se găsea piatra a rămas, În ciuda faptului că locul pe care-l ocupa mai devreme a fost ocupat de lemn, de apă, de aer, de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
parte dintr-un sistem mai larg. Educația adulților ne apare însă, mai ales, ca un factor important al democratizării vieții sociale și ca un mijloc pentru exercitarea dreptului la educație al fiecărui individ. Democratizarea educației și educația permanentă sunt deci inseparabile, formează un continuum educativ, pentru toți, fără distincție, proces început cu educația inițială și continuând toată viața. Educația adulților este deci nu numai o tehnică, o știință, ci și o mișcare socială pentru a-i ajuta pe oameni să-și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Lor le dedic această lucrare. București, decembrie 2007 p. 41 Capitolul 5 EMOȚIILE ȘI EXCITAȚIILE SEXUALE Aspecte generale Un rol important în relația sexuală dintre doi parteneri îl au emoțiile și excitațiile sexuale. Ele fac parte din comportamentul psihosexual, fiind inseparabile, reprezentând „factori de apropiere/respingere” între parteneri. Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că excitațiile sexuale sunt „factori psihofiziologici” care stimulează și întrețin instinctul sexual (Th.H. Van de Veldeă. S-a discutat chiar despre o corespondență între instinctul
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
și/sau emoțional. Cele două instincte sunt stimulate și întreținute de factorii senzorial-excitatori, care declanșează reacțiile emoționale de apropiere sau de respingere erotico-sexuală. Trebuie însă precizat ce se înțelege prin excitații sexuale, respectiv prin emoții sexuale. Ele sunt, cum spuneam, inseparabile și, mai mult chiar, se condiționează reciproc. Excitațiile sexuale reprezintă totalitatea senzațiilor corporale care declanșează și întrețin activitatea erotico-sexuală, având prin aceasta un caracter plăcut, de atracție a partenerilor cuplului sexual. În mod egal însă, excitațiile sexuale pot avea un
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
2002a, p. 90). Chiar dacă pare un fenomen "periferic", omul pare totuși să fie necesar pentru autoconsistența Totului. Căci dacă omul și cosmosul formează un întreg, atunci " Nașterea de sine a Universului (ca autogenerare) și nașterea de sine a omului sunt inseparabile" (B.N.,1999, p. 88). Și totuși, omul are o poziție specială: dacă infinitul mic și infinitul mare ascultă de aceeași coerență, doar omul poate încălca această coerență universală prin faptul că e liber, prin posibilitatea de a alege între evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Foerster și teoriile lui von Neumann au ușurat înțelegerea trimiterilor pe care mi le oferea Henri Atlan. Astfel că perioada aceasta dintre 1967 și 1973 a fost rodnică pentru mine, mi-a adus mul-te lucruri. Grupul celor Zece e inseparabil de aces-te zone de influență. Retransmiteam Grupului celor Zece ceea ce învățam, iar participanții reacționau. De altfel, am creat Centrul Royaumont pentru științele omului în 1972 pentru a încerca să promovez aceste idei într-un mod mai sistematic. B.C. Cum ați
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu și profesională"68. Această distincție, importantă și lămuritoare în plan teoretic, ni se pare practic inoperantă, de vreme ce aici avem de-a face totuși cu un model mental la nivelul căruia întrepătrunderile dintre "conștiința personală" și cea "profesională" rămân îndeobște inseparabile. O asemenea separare ar presupune o obiectivitate absolută, o "conștiință profesională" pură, eliberată de orice imixtiune a factorilor subiectivi; or, noi am vorbit deja despre "o filozofie implicită" a istoriei, recunoscută chiar de Schnädelbach -, o filozofie pe care istoriștii înșiși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în mod absolut, în vreme ce pentru Kant transcendental este ceva care "premerge (a priori) experiența", chiar dacă "nu are totuși altă menire decât de a face posibilă cunoașterea acesteia" (s.n.)71. Pe de altă parte, la Dlthey, actul și obiectul cunoașterii sunt inseparabile (vezi II, 1Bc); așadar, apriorismul lui Dilthey vizează simultan subiectul și obiectul, nu numai condițiile cunoașterii instituite în subiect, pe când Kant le vizează exclusiv pe acestea din urmă: "Cuvântul transcendental nu înseamnă însă niciodată la mine o relație a cunoașterii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aparate (mecanoterapie) în scopul măririi sau recuperării mobilității articulare sau funcționalității anumitor grupe musculare. 36. MIȘCARE CICLICĂ = Act motric al cărei structuri se repetă periodic. Fiecare ciclu formează o unitate ale cărei faze se succed în aceeași ordine, ele fiind inseparabile întrucât sfârșitul uneia condiționează începutul celeilalte: mersul, alergarea, pedalarea, vâslitul, înotul. 37. MIȘCARE ACICLICĂ = Act motric ale cărei structuri nu sunt caracterizate prin repetare periodică săriturile, aruncările. 38. PÂRGHIE = Barărigidăcare are un punct de reazem și asupra căreia se exercităo
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
miniștrii. Tendința de a lărgi scena socială și de a surprinde tipuri nu se reduce la alternarea de medii, la defilarea de personaje. Caragiale urmărește relații care să fixeze istoric un mediu și o situație. Lumea și calitatea privirii sunt inseparabile. „Ambițul“ lui Dumitrache, prelegerile lui Leonida, complicitatea din Scrisoarea pierdută aparțin în același timp societății românești de la 1880 și universului caragialian. Mascarea unuia dintre termeni deformează contururile, schimbă culorile. Elementele clasice sunt importante în operă. Un aspect semnificativ este faptul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la rândul ei asupra istoriei. Registrele comunică între ele, transferul de substanță este mutual. "Istoria, s-a spus, este inseparabilă de istorie", observația îl implică pe observator. Calitatea acestuia din urmă determină în bună măsură calitatea discursului istoric. Este vorba de însușiri personale, desigur, însă și de calitatea experienței de care dispune istoricul. De aceea, reluând o idee lucianească, N.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că Europa e împărțită în două zone distincte. Alții, dimpotrivă, supralicitau ideea de unitate europeană, ca o șansă de viitor și pentru români. Grigore IV Ghica spunea la 1824 că "toate puterile Europei formează, pentru a spune așa, o familie inseparabilă", iar peste câțiva ani E. Poteca întrezărea chiar o Europă "de la Portugalia până la Siberia", cu alte cuvinte un spațiu întins și polimorf, în care neamul său își poate rostui un loc mai confortabil. Utopia și realismul se îngemănau discret. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scene inspirate din peisajul urban, fascinația pentru oraș da naștere explorării relației dintre scris și oralitate, dintre urban și rural, ca și unei reflectări asupra relațiilor de dependență între cultură latino-americană și cultura populară a marilor metropole postcoloniale. Aceste caracteristici inseparabile: renovarea aspectelor formale, tehnicile narative și tratarea limbajului că organism viu, stabilirea de spații imaginare care participă la faptul mitic, dialogul fără interlocutor, folosirea monologului interior și a rupturii, toate acestea demonstrează forță pe care o capătă expresivitatea în acea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Policy, Ballinger, Cambridge, 1976, p. 139. 3 Ibidem, p. 140. 4 Un alt autor care împărtășea, în acea perioadă, opinii similare celei a lui Veatch, este George Sher. Ca și Veatch, Sher crede că dreptatea în distribuția serviciilor medicale este inseparabilă de meritele pacienților în privința stilului lor de viață. Totuși, ca și Veatch, Sher nu considera că pacienții vinovați de cauzarea propriilor boli nu ar trebui să beneficieze de accesul la serviciile medicale de care au nevoie. În sprijinul acestei afirmații
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ani. Dar pentru această traversare a deșertului, ele nu erau complet lipsite de mijloace. Din 1935 pînă în 1939, ele înregistraseră succese incontestabile și își făuriseră o imagine al cărei efect simbolic se prelungea mult în timp. Partid al antifascismului, inseparabil totuși de acțiunea muncitorească (marșuri ale foamei, grevele din 1936), PC cîștigase pretutindeni (cu excepția țărilor fasciste) efective și un electorat ce anula imaginea grupărilor revoluționare din anii douăzeci. Pentru cei care, printr-un fenomen încă neelucidat, refuzau să perceapă în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în discuție prin discursurile lor și, din cînd în cînd, prin practicile lor ordinea stabilită, ele au constituit, uneori doar pentru dreapta, alteori pentru dreapta unită cu social-democrația, pericolul principal, dușmanul ce trebuia lichidat, generînd un profund anticomunism. Anticomunismul este inseparabil de istoria comunismului. El a alimentat organizații specifice, a polarizat multiple grupări și a rulat sume imense. El va servi adesea drept punct de convergență unor alianțe între forțele conservatoare sau moderate. Anticomunismul, la rîndul său, va întări mentalitatea de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
că, dacă nu se va ajunge la nici un rezultat la Geneva, în cadrul conferinței, Germania va proceda în conformitate cu dreptul și interesele ei, adică se va înarma. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. El declara în acest sens: “Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni”. La 11 decembrie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
despre efortul de definire din punct de vedere conceptual a semnificației acestui simbol suprem al mitului, "Dumnezeu", care este centrul de gravitație al tuturor speculațiilor filosofice, ele însele surse îndepărtate ale efortului metodic al psihologiei. Prin intermediul filosofiei, psihologia rămîne deci inseparabil legată de simbolul "Dumnezeu". Ceea ce impune legătura aceasta nu este vechea credință, ci pretenția de a înțelege semnificația acestui simbol. Cu toate acestea, semnificația acestui simbol produsul suprem al supraconștientului nu poate fi înțeleasă decît în raport cu ansamblul simbolizării mitice. Dacă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sănătății. Atît timp cît armonia sufletului, sublimarea perfectă, nu este realizată unicul mijloc de abordare este viziunea intuitivă a sfertului care trebuie depus în acest sens. Această viziune intuitivă este înțelepciunea, efortul spiritualizării sub forma sa practică. Mitul personifică relația inseparabilă dintre viziunea intuitivă și realizarea armonioasă prin legătura dintre soră și frate. Sora lui Apollo este Atena, simbolul înțelepciunii. Condiția înțelepciunii este lupta permanentă împotriva dezacordului dorințelor. Atena simbolizează combativitatea spiritului, care, prin victoria sa, deschide calea spre viziunea sferei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu-i fi inspirat indiferent cît de vag spaima mitică, sursa întrebărilor metafizice referitoare la principiul creator și la cel al animării: responsabilitatea ființei umane fața de principiul creator. După ce am vorbit despre originea imanentă a simbolului "divinității", care este inseparabilă de originea simbolismului mitic în întregul său ansamblu, după ce am stabilit principiul, adică necesitatea traductibilității miturilor înrădăcinată în spiritul uman și modul ei de funcționare, după ce am demonstrat că simbolizarea mitică ascunde un sens care poate fi definit, este important
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o spaimă individuală și afectivă, dar din care va lua naștere spaima profundă emotiv, spaima metafizică.) Din SPAIMA AFECTIVĂ VA LUA NAȘTERE MAGIA, IAR DIN SPAIMA METAFIZICĂ RELIGIOZITATEA. Deoarece aceste două forme ale spaimei (față de ambianță și față de mister) sînt inseparabile, magia și religiozitatea sint legate de ele și mai ales credința religioasă sub forma ei superstițioasă și regresivă din punct de vedere cutural este cea care va fi în continuare pătrunsă de elemente magice de-a lungul evoluției. Motivul acestei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]