1,416 matches
-
și VĂ necesită tehnici mai complexe de hemostază, numite și tehnici avansate. Toate aceste tehnici asociază manevra Pringle și sunt următoarele: 1) Hepatorafia extensivă cu material resorbabil pentru compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau cliparea selectivă vasculară și biliară; 3) Inserarea unui lambou de mare epiploon; 4) Debridarea rezecțională cu ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acest caz pe durata cutremurului forțele de interacțiune duc la micșorarea energiei și impulsului construcției datorită faptului că perioadele proprii ale construcției sunt mult mai mari decât perioada de colț a curbei br. CONTROLUL DEFORMĂRII CONSTRUCȚIILOR Această variantă constă în inserarea în structura de rezistență a clădirilor a unor dispozitive mecanice SERB-CON-B montate în contravântuiri telescopice cu ajutorul cărora se realizează controlul deformării relative de nivel a suprastructurii clădirii. Prin acest procedeu se reduc solicitările în elementele de rezistență existente (stâlpi și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Gorgan Mihaela, Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92832]
-
1)/2. Este bine de reținut că o rețea de sortare este considerată și o rețea de transpoziții dacă fiecare comparator conectează linii adiacente așa cum se observă în figura 16 pentru rețeaua de sortare bazată pe metode de sortare prin inserare: Un alt tip de rețea de sortare pară-impară cu n intrări {a1, a2, a3,..., an} și n niveluri de comparatori este considerată tot o rețea de transpoziții. Figura 17 ilustrează o rețea de transpoziții pară-impară cu 8 intrări: 39 După cum
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
5.3.1 Conștientizarea problemelor asociate trimiterii fișierelor atașate: limitări legate de dimensiune și tipul fișierelor (de exemplu, fișiere executabile) 127 3.6 Utilizarea aplicatiei de postă electronică 128 3.6.1 Trimiterea unui e-mail 128 3.6.1.1 Inserarea unei adrese de e mail în câmpurile To, Copy (Cc), Blind copy (Bcc) 129 3.6.1.2 Utilizarea unui instrument de verificare ortografică. 131 3.6.1.3 Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau mică 131 3.6
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
la Maximă. Setează importanța mesajului la Minimă. Adaugă o semnătură la sfârșitul mesajului. Trebuie să creați o semnătură înainte ca acest buton să devină operațional. Verifică ortografia din textul mesajului. Afișează caseta de dialog Opțiuni mesaj. 3.6.1.1 Inserarea unei adrese de e-mail în câmpurile To, Copy (Cc), Blind copy (Bcc) În liniile Către și Cc, întroduceți numele sau adresele de poștă electronică ale destinatarilor mesajului. Puteți să întroduceți în întregime sau parțial numele sau adresa de poștă electronică
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
de a orchestra formele reale captate și mai puțin de a interveni plastic asupra acestora. Cu toate acestea, în ultimele decenii de istorie a imaginii plastice, atât în domeniul gravurii în metal, cât și în domeniul serigravurii, se pot constata inserări masive de secțiuni fotografice, menite a fi mai apoi prelucrate plastic, prin montaje sau intervenții cu gesturi libere (Fig. 82). CATEGORIA GRAVURII MIXTE cologravura / gravura cu siliciu / gravura cu sudură (engl. collography / carborundum) Procesul specific acestei tehnici se bazează pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
unor spini, a unui suber aparent etc. O însușire peisagistică perceptibilă de la o distanță variabilă în funcție de specie este și textura sau aspectul vizual al ansamblului suprafeței vegetale a arborilor și arbuștilor, dată de mărimea și aspectul frunzelor, modul lor de inserare, grosimea ramurilor, aspectul general al trunchiului ș.a. Se consideră ca fiind specii cu textură fină cele care au frunzele mici, simple sau compuse, lăstari subțiri, scoarța netedă sau cu un ritidom subțire (de exemplu la Betula pendula, Tamarix sp., Albizzia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Mai rău, facem totul, deseori din motive foarte Întemeiate, pentru a-l menține pe celălalt Într-un clar-obscur al ignoranței confortabile, utilă „relaxării minții” sau, dimpotrivă, răcnetelorpopuliste. Corpul Însuși este, În anumite privințe, un spațiu de proiecție, obiect al unor inserări, manipulări, credințe și cunoștințe care depind de sisteme de gândire ce emană din „social” și de reguli marcate socio-istoric. Înțelegerea RS devine deci o datorie civică (În sensul de „interes pentru viața cetății”) și, În egală măsură, un proiect științific
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alte cuvinte, din acest punct de vedere, discursul excede limitele unei unități a comunicării, fiind sfera concretă unde se exersează creativitatea locutorului, împreună cu suma factorilor care condiționează asemenea manifestare a valorizării vorbirii. Dar problematica definirii discursului se complică treptat, prin inserarea noțiunii de "text", înțeles ca ipostază a discursului, individualizabil printr-o organizare specifică, dar care, pentru a deveni discurs, trebuie să circumscrie condițiile de producere a interacțiunii comunicative. Sistematizînd ideile divergente din știința limbii, P. Charaudeau și D. Maingueneau arată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al schimbului, prin care este închis schimbul de către inițiatorul său. Această intervenție se poate realiza prin trei metode, care nu se exclud una pe cealaltă, existînd posibilitatea cumulării lor: 1) repetarea intervenției anterioare sau a unei părți din aceasta; 2) inserarea unui element prin care este asigurată recepția și care poate avea valori evaluative sau emoționale: ah, bine, ah, deci așa etc.; 3) diverse comentarii: așa este, foarte bine etc. Încercînd să stabilească frecvența apariției schimburilor binare și a celor terțiare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcționează o dualitate asemănătoare, care nu poate fi îmbinată, și care se împotrivește disecției analitice. Prin urmare, paragrafele de mai sus pot fi văzute ca avînd legătură cu prezentul subiect precum și, la modul anticipator, cu reproducerea vorbirii și a gîndurilor - inserarea vocii unui personaj în vocea altui personaj. Am descris amintirea doamnei Dalloway ca avînd, chipurile, o durată normală: dar rămîne să găsim în roman alte cazuri de amintiri ale unui presupus „timp real” similar, și să comparăm cît text este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fundalul presupusului lor dialog se distinge un oarecare povestitor (naratorul de bază sau naratorul de prim ordin), considerat responsabil pentru toate replicile schimbate între aceștia (atît naratorul secund cît și naratarul) precum și pentru orice alt material adițional (de exemplu, inserarea unor pauze în narațiune, numerotarea capitolelor, titluri etc). Naratarii sînt, deci, entități textuale reale, dar secundare și episodice. „Cititorul implicat” este, dimpotrivă, un alt construct venind din partea cititorului, precum și autorul implicat: este o imagine ce se bazează pe textul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lista diferențelor se referă la trăsături anume care sînt puse în contrast, în Discursul Direct față de Discursul Indirect, prin absența sau prin prezența lor - aceasta, pentru a evita să vorbim despre „eliminare” (de exemplu, a mărcii de vorbire) sau de „inserare” (de exemplu, a conjuncției subordonatoare că), care ar fi putut să sprijine falsa presupunere că Discursul Indirect este o versiune transformată a Discursului Direct și că ultimul „trebuie să fie pe primul loc”, înainte ca primul să fi fost derivat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o responsabilitate mai fățișă și reproduce în numele personajelor. Dar aparența sau iluzia unui control asupra personajelor nu trebuie exagerate: în spatele tuturor persoanelor fictive, oricum s-ar face relatarea, se află naratorul care controlează, iar scena se înviorează, de exemplu, prin inserarea unor secvențe de vorbire directă în contexte-cadru pronunțat evaluative - vezi Fludernik (1993) și Sternberg (1982). Dar dacă agitația personajelor și aparenta autonomie sînt corolare potențiale ale reproducerii în Discursul Direct, atunci, la fel, Discursul Indirect devine dezirabil cînd un narator
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Indirect sînt acompaniate de o încadrare sau propoziție-cadru: Discursul Indirect Liber o evită pe una dintre acestea în totalitate. Stilurile DIL de reprezentare a vorbirii și gîndirii nu sînt, deci, nici directe, nici indirecte, potrivit prescripțiilor canonice, ci amestecuri sau inserări de stil indirect naratorial cu direcție caracterologică. După cum sa menționat anterior, și în ciuda primelor aparențe, acesta nu este de fapt un amestec de DD și DI, chiar și subtil - aceasta, pentru că modul pe care îl complementează decisiv sau față de care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a posturii liminare: soclul programatic trebuie regândit și adaptat noilor opțiuni. Evoluțiile observate necesită în permanență comparații, pentru a se evidenția de ce o anumită combinare a fost operată în anumite țări, iar în altele nu, pentru a se vedea de ce inserarea în cadrul unui anumit clivaj determină transformări diferite de la un caz la altul. Aceste piste de reflecție nu pot fi parcurse prin intermediul metodelor observate până acum: de vreme ce istoria unei țări este evaluată prin intermediul unor categorii preconcepute, rezultatele nu vor avea un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord între ei: (68) *cei al doilea, *cei al treilea Prin inserarea prepoziției de este "salvată" construcția. De are în grupul nominal un rol asemănător pronumelui relativ, de legare a componentelor care nu se pot lega altfel de centru: (69) a. cei de pe masă = cei care sunt pe masă - GPrep nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
generală de pierdere a acordului în caz, în unele situații. Ea este favorizată de faptul că între mea și substantiv intervine a, care nu se acordă în limba standard. 4.3.2. Al în sintagmele coordonate Unele lucrări normative recomandă inserarea lui al în sintagmele coordonate, înaintea termenilor coordonați de pe poziția a doua, a treia etc. (cf. Avram, 2001: 10235). Ar acționa aici aceeași regulă potrivit căreia, dacă termenul în genitiv sau posesivul nu sunt adiacente articolului definit al substantivului-centru, se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
introduce un nou referent nu explică toate condițiile sale de utilizare. Această regulă se poate aplica atunci când al este folosit cu un substantiv în genitiv. Dacă este folosit pentru a introduce un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv, inserarea sa după conjuncție (inclusiv după conjuncția "zero", în juxtapuneri) este obligatorie, indiferent de numărul de referenți: (99) a. patria mea și a ta / *patria mea și ta b. înaintea mea, a ta și a ei / *înaintea mea, ta și ei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord nominalul care are trăsăturile phi cele mai puternice. Există o "competiție" între cele două nominale pentru marcarea morfologică a verbului, iar nominalul cu trăsăturile cel mai bine marcate învinge. Această ipoteză este compatibilă cu aceea că morfologia este postsintactică, inserarea mărcilor morfologice de acord făcându-se după ce au avut loc operațiile sintactice (Bobaljik, 2008). Potrivit lui Bobaljik (2008), acordul verbului se face cu cel mai înalt nominal accesibil din GFlex, unde accesibilitatea este definită în termeni de caz morfologic (nu în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dansat și Maria a dansat (împreună); b. Ion și Maria au cântat la chitară, respectiv la pian. - dacă enunțul provine dintr-o structură bipropozițională (Ion a cântat la chitară și Maria a cântat la pian), ar trebui explicată apariția sau inserarea adverbului respectiv; c. Ion și Maria au trei mere fiecare. - dacă enunțul provine dintr-o structură bipropozițională (Ion are trei mere și Maria are trei mere), ar trebui explicată apariția sau inserarea cuantificatorului distributiv fiecare. - chiar acordul la plural al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cântat la pian), ar trebui explicată apariția sau inserarea adverbului respectiv; c. Ion și Maria au trei mere fiecare. - dacă enunțul provine dintr-o structură bipropozițională (Ion are trei mere și Maria are trei mere), ar trebui explicată apariția sau inserarea cuantificatorului distributiv fiecare. - chiar acordul la plural al verbului a fost adus drept contraargument al unei analize bipropoziționale. Dacă Ion și Maria au venit. provine din Ion a venit și Maria a venit., trebuie explicat mecanismul prin care, ulterior elipsei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
620), putem considera că relația dintre sintagma reparatoare și primul termen juxtapus nu este una apozitivă. Sintagma corectoare înlocuiește o sintagmă, nu o completează. Această relație nu este nici una de coordonare, de orice tip ar fi aceasta, copulativă (vezi imposibilitatea inserării conjuncției și) sau disjunctivă exclusivă, de tip special. În coordonările disjunctive exclusive, cei doi termeni se exclud, numai unul îndeplinește acțiunea exprimată de predicat, însă cei doi termeni au acces egal la predicație, ceea ce nu se întâmplă cu termenii unei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că, spre deosebire de acuzativ, Cazul ergativ nu e structural, adică legitimat de o categorie funcțională, ci trebuie analizat ca fiind un caz morfologic, reflectând legătura lexico-semantică dintre verb și argumentul nominal. Limbile ergative și cele acuzative au D-Structură diferită și inserare (engl. merge) diferită. Obiectul este proiectat la fel în ambele tipuri de limbi, ca soră a verbului lexical. În schimb, Agentul este proiectat în exteriorul proiecției VP, în specificatorul unei proiecții funcționale, în limbile de tip acuzativ, dar este proiectat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
telică, asociată comportamentului inacuzativ 77. Borer (2004: 290), reluând idei prezente în studii personale anterioare, arată că argumentelor le este asociată o interpretare în specificatorii unor noduri reprezentând structura evenimentului. Structura evenimentului nu este determinată de proprietățile vocabularului, ci de inserarea opțională a unor centre funcționale cu anumite valori semantice. Itemii lexicali sunt considerați ca fiind modificatori ai structurii evenimentului. Modelul propus de Borer (2004: 293−294) este următorul: (a) Tranzitiv, telic [EP DP1 [TP DP1 [ASPQ DP2 [VP V]]]] (in
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]