2,665 matches
-
Roach să fie ucigașul lui Elizabeth Short. Drumul până acolo mi-a luat ceva mai mult de-o oră. Mi-a ținut companie tevatura de la radio legată de semnul cu „Hollywoodland“. Ajutorul de șerif din ghereta de la poartă îmi examină insigna și legitimația, apoi sună la direcțiune ca să le ceară permisiunea să mă lase să intru. Nu știu ce i s-a spus, dar a luat poziția de drepți și m-a salutat. Poarta de sârmă ghimpată culisă și se deschise. Am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de parcul din jurul muntelui Lee, mi-am dat seama că toată agitația se petrece în spatele unor benzi de avertizare păzite de un cordon de uniforme albastre. Am parcat aiurea și l-am zărit pe Harry Sears venind spre mine, cu insigna prinsă la rever. Respirația îi duhnea a băutură, iar bâlbâiala îi dispăruse cu desăvârșire. — Dumnezeule, ce noroc chior! L-au pus pe un tablagiu să-i ușchească pe toți vagabonzii înainte de demolare. Acela a dat peste magherniță, a coborât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și ceva, iar demascarea din Confidential nu era decât ultima pată pe care o aruncam pe obrazul Departamentului. Nimeni nu o știa mai bine decât mine. Am predat revolverul de serviciu, revolverul calibrul 45 pe care-l dețineam ilegal și insigna cu numărul 1611. M-am mutat înapoi în casa pe care a cumpărat-o Lee, am împrumutat cinci sute de dolari de la padre și am așteptat să-mi mai uite lumea numele înainte de a-mi căuta o altă slujbă. Betty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lovise de o ușă. Fusese un accident. Asta era tot. Logan o trată cu una dintre tăcerile patentate de inspectorul Insch. Încetișor, zâmbetul fals Îi alunecă de pe față, lăsând În loc paloarea, din nou. — A trecut pe la mine Kevin. Băuse. Fixa insigna cu numele pe care o avea prinsă-n piept, fără să-l privească pe Logan În ochi. — Credeam c-o să se-ntoarcă la mine. Știi tu, s-o lase pe fufa aia cu pieptul plat. Dar el a zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la care se adăuga stetoscopul din jurul gâtului. Logan Își ridică mâinile a neputință și se retrase de lângă pat. — Trebuie să pronunțați decesul Înainte să putem muta cadavrul. Ea se uită urât. — Normal că e mort. Vezi chestia asta? Arătă către insigna ei cu numele. Scrie „doctor“. Asta-nseamnă că recunosc un cadavru când Îl văd. Inspectorul Insch stătea de cealaltă parte a patului și scoase legitimația. — Vezi asta? Spuse el, băgându-i-o sub nas. Scrie „Inspector“. Asta-nseamnă că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
spusese mama, pe care o foloseam numai În caz de excepție, am pus pe masă banii găuriți cu care jucam rișca „pe luate“; În ziua aceea, făcusem o provizie bună, buzunarele erau doldora de monezi, am mai scos sârmulițele colorate, insignele primite În dar de la alții, fiindcă le spusesem cum se rezolvă problema la aritmetică, avioanele de hârtie pe care erau scrise cuvinte obscene, bărcuțele și alte forme ale jocului de imaginație, șuruburi, cuie, pioneze, clești, pătrățele de tablă, mosoare, sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pantofii sport care arătau destul de uzați. Nici vorbă de tâlhărie deci, probabil nici de viol sau mutilare. Nu avea nici verighetă pe deget. - Cine a fost primul la fața locului? O femeie înaltă și brunetă, tunsă scurt, pe a cărei insigna scria D. FRANCISCOVICH, spuse: - Noi am fost primele. Partenera ei, o blondă ceva mai scundă, pe al cărei piept se putea citi N. AUSONIO, o aprobă tacit. În ochii amândurora se citea încordarea, iar Franciscovich bătea ritmic în teaca pistolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și știu când e timpul să mă opresc și să îmi îndrept eforturile spre activități mai productive. Examină puțin reportofonul lui Sellitto, verifică dacă mai era bandă disponibilă și apoi îl porni. - Aici agentul de patrulă Amelia Sachs, număr de insignă 5885, interogându-l pe Lincoln Rhyme, martor al unui atac armat, urmat de un incendiu, în zona Central Park West. Suntem în ziua de sâmbătă, 20 aprilie. După această introducere, puse reportofonul pe masă, aproape de Rhyme. La rândul său, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
liber pentru tot restul zilei. Acum sunt în drum spre plaja Rockaway, împreună cu familia mea. Aș putea... - Descrie-l. - 50 de ani. Cu barbă. Brunet. - Unde s-a dus? - Nu știu. A venit la noi la mașină, ne-a arătat insigna și ne-a spus să plecăm. Sachs închise furios. - Se întâmplă... O, Doamne, chiar se întâmplă. Sună la Secția 6 și spune-le să trimită pirotehniștii, țipă el la Sachs. Apoi, el însuși sună la sediul central și ceru mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de potențiala bombă din interior sau de teroristul înarmat, spectatorii deveniră cu toții buni samariteni și îi ajutară pe cei răniți sau amețiți. Zări un agent din echipa de pirotehniști și, privindu-l de jos în sus din iarbă, îi arătase insigna și îl informase cu privire la obiectul de formă cubică și acoperit cu prelată, așezat sub scaunele de lângă ieșirea din sud. Acesta se întoarse iute la colegii lui înăuntru. Apoi, muzica din cort se opri și Edward Kadesky păși afară din cort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
E planul tău, domnule Weir, spusese atunci Barnes. Vom merge pe mâna dumneavoastră. Deși ideea de a fi temperat părea să nu îl satisfacă. Acum, Malerick se opri în fața ușii de la sufrageria lui Grady și își atârnă de gât o insignă NYPD falsă - aceeași pe care o folosise pentru a-i trimite acasă pe agenți la Cirque Fantastique. Privi într-o oglindă cumpărată de la un târg de antichități, a cărei margine trebuia să fie recondiționată. Da, își intrase în rol, arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
voinic și liniștit din slujba lui Roland Bell. Acesta din urmă stătea pe canapea în fața televizorului, cu ediția de duminică a ziarului „New York Times” pe genunchi. - Frate, ce m-ai speriat, spuse el schițând un salut și privind în trecere insigna noului-venit. Apoi cercetă fața acestuia. Tu ești înlocuitorul? - Exact. - Cum ai intrat? Ți-au dat cheie? - Am luat de la centru. Vocea îi era răgușită și întretăiată, ca și cum ar fi fost răcit. - Ce noroc pe tine, murmură Luis. Va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mergea mai departe cu percheziția. Weir era musculos și într-o formă fizică excelentă, în ciuda faptului că incendiul îl deteriorase parțial - cicatricile erau destul de extinse pe corp. - Vreun act? întrebă Bell. Sellitto clătină din cap. - F.A.O. Schwarz. În traducere insignă falsă NYPD de calitate inferioară. Cu nimic mai bună decât o jucărie. Weir privi înspre bucătărie, unde, spre surprinderea lui, nu se afla nimeni. Se încruntă. - A, familia Grady nu e acasă, spuse Bell ca și cum ar fi fost evident. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Apoi, chiar și mai încântată, îi povesti mamei ei cum ajută poliția să prindă un criminal. Pentru o clipă, mama ei își ridică sprâncenele, ca și cum ar înțelege. Inima Karei începu să bată cu putere. Se apropie de pat. - Am găsit insigna. Nu credeam că o voi mai vedea vreodată. Capul îi căzu înapoi pe pernă. Mâinile Karei se încleștară și începu să respire precipitat: - Mamă, eu sunt! Eu! Copilul Roial! Nu mă vezi? - Tu? Să te ia naiba! urlă Kara în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
prin stație. Era Sellitto. - Sunt la etajul trei, Amelia. Nimic. - Eu sunt la subsol. Văd zeci de oameni. Au toți legitimații, dar cine știe, poate a plănuit-o și pe asta de săptămâni bune și a lăsat pe aici o insignă de care se folosește acum. - Urc la patru. Terminară convorbirea, iar Sachs își reluă căutarea. Zeci de coridoare. Sute de uși. Toate încuiate. Oricum, încuietori simple ca astea nu însemnau nimic pentru el. Ar putea-o deschide pe oricare într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
spitalului. - Doamnă, nici nu mă gândesc să nu fie cum spun eu. Sunt neclintit ca un catâr. - Sunteți cum? - Încăpățânat. Există un criminal înarmat care o urmărește pe fetița asta și pe familia ei. Și dacă văd pe careva fără insignă, îl arestez cât ai zice pește. - Asta e camera de urgență a unui spital municipal, domnule detectiv, răspunse femeia nemulțumită. Aveți idee cam câți oameni sunt aici în clipa asta? - Nu, doamnă, nu am idee, dar imaginați-vă că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
scosese din joc, care îl pusese într-o situație penibilă, era o indisciplinată. Și al doilea motiv era că el însuși era un ticălos răzbunător. - Și care ar fi temeiurile? - Nesubordonare, incompetență. - Nu pot să îmi permit să îmi pierd insigna, domnule. Încerca să nu pară disperată. - Nu pot face nimic în privința examenului picat, Amelia. Asta e în puterea comisiei și deja s-a luat o decizie. Dar am să contest suspendarea. Numai că nu îți pot promite nimic. Ramos a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ca pe o primă împușcătură în spațiu deschis. Acel prim glonț... înainte ca mușchii, urechile și pielea să devină amorțite din pricina focurilor repetate. Putea fi doar un singur motiv pentru convocarea ei acolo. Marlow urma să îi ia arma și insigna. Fusese suspendată. La naiba, la naiba, la naiba... Își mușcă buza pe interior. Închizând dosarul, Marlow o privi cu un aer patern, care o liniști; i se părea că pedeapsa care îi fusese aleasă era atât de severă, încât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
găsind ceea ce căutase, un plic mare cu o foaie capsată de el. O citi rapid. privi ceasul în formă de cârmă de vapor din fața lui. La naiba, ia uite cât e ceasul. Hai să terminăm cu asta, agent. Dă-mi insigna. Cu inima frântă, scotoci în buzunar. - Pentru cât timp? - Un an, agent, spuse Marlow. Îmi pare rău. Suspendată timp de un an, se gândi ea cu disperare. Se gândea la ceva de genul trei luni, în cel mai rău caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
an, agent, spuse Marlow. Îmi pare rău. Suspendată timp de un an, se gândi ea cu disperare. Se gândea la ceva de genul trei luni, în cel mai rău caz. - Asta e tot ce am putut să fac. Un an. Insigna, am spus. Marlow clătină din cap. Îmi pare rău că te zoresc. Am o altă întâlnire în câteva momente. Întâlnirile astea mă scot din minți. Asta are legătură cu o asigurare. Publicul e de părere că nu facem decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lucrat la American Standard timp de treizeci și nouă de ani. Reprezentant de vânzări. A facere. Așa stă treaba și cu munca noastră. Își întinse mâna. Simțind cum se acumulează îngrijorarea, cum o copleșește, îi predă teaca de piele cu insigna argintie și legitimația. Numărul de insignă 5-8-8-5... Ce putea să facă? Să se facă un nenorocit de gardian public? În spate, telefonul căpitanului sună, iar el se întoarse pentru a răspunde. - Marlow... Da, domnule... E totul aranjat cu paza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
treizeci și nouă de ani. Reprezentant de vânzări. A facere. Așa stă treaba și cu munca noastră. Își întinse mâna. Simțind cum se acumulează îngrijorarea, cum o copleșește, îi predă teaca de piele cu insigna argintie și legitimația. Numărul de insignă 5-8-8-5... Ce putea să facă? Să se facă un nenorocit de gardian public? În spate, telefonul căpitanului sună, iar el se întoarse pentru a răspunde. - Marlow... Da, domnule... E totul aranjat cu paza și securitatea. Și, continuând să discute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și prin asta, ar spune el. Dar viața nu înseamnă să treci prin. A trece prin înseamnă a pierde. Marlow, cu telefonul încă prins între ureche și umăr, pălăvrăgea în limbaj guvernamental. În cele din urmă, deschise plicul și băgă insigna ei înăuntru. Apoi băgă mâna și scoase dinăuntru ceva învelit în șervețel. - ... nu avem timp de nicio ceremonie. Facem ceva mai încolo. Acest ultim mesaj fusese șoptit și lui Sachs i se păru că îi era adresat. Ceremonie? Îi aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
îi era adresat. Ceremonie? Îi aruncă o privire. Apoi îi șopti din nou, cu mâna peste receptor. - Chestia de la asigurare, Cine să înțeleagă? Trebuie să aflu toate detalii despre tabeluri cu mortalitatea, rente, indemnizații duble... Marlow desfăcu șervețelul, scoțând o insignă aurie a NYPD. Cu vocea sa normală spuse în receptor: - Da, domnule, o să ținem situația sub control... Avem oameni și la Bedford Junction. Și pe drum la Harrisonburg. Suntem cu totul proactivi. Îi șopti ei, din nou. - Îți păstrezi vechiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Cu vocea sa normală spuse în receptor: - Da, domnule, o să ținem situația sub control... Avem oameni și la Bedford Junction. Și pe drum la Harrisonburg. Suntem cu totul proactivi. Îi șopti ei, din nou. - Îți păstrezi vechiul număr, agent. Ridică insigna, care sclipea. Numărul era același de pe legitimația de patrulă: 5885. Strecură insigna în suportul ei de piele. Apoi mai găsi ceva în plicul galben: o legitimație temporară, pe care o puse de asemenea în suport. Apoi i-l înapoie. Legitimația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]