2,106 matches
-
în vedere pe cele existente în model, să treacă printr-un proces de metamorfozare radical, impus de evoluția lor în alt context istoric, dar și de modificările intervenite în intrigă și situații. Cazul Cetățeanului T (turmentat) e poate cel mai insolit exemplu. Lui i se rezervă și un dublu, Tache Ionescu, un posibil alter ego- Caragiale îndrăgostit de Zoe în ipostază de creație a sa. Mă opresc aici cu amănuntele, deși ele sunt cât se poate de incitante, pentru a nu
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
se poate mai antinomice, pendulând între admirație și negare. Aderarea fără rezerve și respingerea anihilatoare erau ecoul trezit de o operă a dualităților (caracter cult și popular, registru sublim și burlesc, frumusețe și urâțenie, lumină și întuneric etc.), în forme insolite. Ea ilustra o artă a Frumuseții absolute, bogată în imagini senzoriale, cu sonorități inedite și cu un lexic somptuos, cu îndrăzneli poetice nemaiîntâlnite, mai cu seamă în cele trei mari poeme, Fábula de Polifemo y Galatea (1612), Soledades (1613), Panegírico
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
se oglindească în limbile pe care le stăpînim. „Europa ist ein Plural und kein Singular”, spune Enzensberger. („Europa e un plural, nu un singular”) Dezideratul e luminos, doar politicienii nu vor să audă de el. Profeții negre Din rîndul aparițiilor insolite care țin capul de afiș al știrilor culturale în Germania, Günter Grass și-a găsit în persoana lui Thilo Sarrazin un concurent puternic. Senator în Bundestag și economist specializat în finanțe, Sarrazin s-a remarcat în urmă cu doi ani
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4594_a_5919]
-
de credibilitate. E vorba de autenticitatea unei încercări pe care nici o bucată literară nu o poate concura, căci experiența surprinsă în acest jurnal a fost trăită pe viu, și nu plăsmuită în imaginația surescitată a unui romancier dornic de subiecte insolite. Iată logica lui Camil Petrescu aplicată la Munci și zile în Bărăgan. Să ne închipuim un scriitor cu har care se apucă să scrie un roman inspirat din episodul deportării în Bărăgan: citește povestea Elenei Spijavca și apoi înnoadă o
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
țintă identitatea cioraniană cea mai profundă (onirică, obsesională), într-o carte infuzată ea însăși de spiritul liber, fragmentarist și detabuizant al obiectului ei. Aproape fiecare capitol e însoțit de niște „marginalii” - investigații psihobiografice subtile - care-i fac concurență. E cazul insolitelor analogii între gîndirea cioraniană din anii ’30 și „euphorionismul” cerchiștilor sibieni pe care-l premerge (pe această linie, ar fi de notat și raporturile dintre gîndirea lui Cioran și morfologia culturii a lui Blaga, via Spengler); sau al extraordinarului, pasionantului
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
patristică.” Personaj atipic, Monciu-Sudinski e și un scriitor plin de spectaculozitate. Receptarea critică a operei sale a fost, cum spuneam, modestă - ba chiar am putea spune că ea abia începe. Studiile de care am cunoștință au speculat îndeosebi partea de insolit, de absurd, de grotesc a situațiilor descrise în prozele lui. A sosit vremea ca o altă perspectivă, aceea a protestului antitotalitar, să ocupe prim-planul analizelor critice. Este tocmai ceea ce dl. Dăncescu întreprinde - poate prea în fugă, în opinia mea
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
se poate ști în această materie; nu lipsește nici indicele alfabetic al poeziilor; din dorința de completitudine, este reprodus, pe post de postfață, un excelent studiu mai vechi al lui Ion Pop. Cum se vede, nu voința de a vâna insolitul îi stăpânește pe editori, ci aceea de a ne oferi un instrument filologic, pe cât posibil, complet și util pentru o relectură a operei lui B. Fundoianu. Nu cunosc nici o altă ediție recentă care să facă asta. Păcat doar că, din
Invitație la un recurs: Fundoianu – Fondane by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4650_a_5975]
-
secolul al XIX-lea e de fapt perioada în care Europa își atinge apogeul, pentru ca apoi să intre în declin. Amănunțimea cercetării e împinsă de autoare pînă la unghere obscure, puțin știute, și tocmai de aceea atrăgătoare prin raritatea lor insolită: de la gîndirea lui Alessandro Manzoni și Ugo Fuscolo pînă la nefericita aventură a lui Silvio Pellico, de la viziunea apocaliptică a lui Robert Hugh Benson pînă la legile transmiterii ereditare ale lui Gregor Mendel. Senzația stăruitoare e că intenția Constantinei Raveca
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
filozofie la Cambridge University, Blackburn a ținut în 2004 opt prelegeri la Universitatea din Glasgow, în cadrul unui proiect sprijinit de Fundația Gifford, al cărei întemeietor, lordul Gifford, spirit teist cu vederi liberale, și-a pus averea în slujba culturii, gest insolit dată fiind indolența magnaților față de eficiența spiritului. Acelor prelegeri Blackburn le-a adăugat textul altor conferințe, rezultatul fiind o carte sprințară, pe alocuri ironică, al cărei stil vorbit împrumută rîndurilor o curgere alertă. Dacă trecem peste subtitlul nefericit ales în
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
dreptate atunci când subliniază faptul că Foarță e „un manierist și un ludic, uzând și abuzând de jocuri de limbaj”. Autorul Simplerozelor e, indiscutabil, cel mai original poet român de azi, un poet ce și-a configurat un univers liric propriu, insolit, cuprinzător și contradictoriu precum însăși lumea reală, al cărei travesti se amăgește a fi.
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
tot timpul la tovarășului meu căutând să citesc pe figura lui încântarea ca și cum cheiurile, fluviul și casele mi-ar fi aparținut. Când să intrăm pe strada Savoie, uniforma lui cu nasturi de aramă mi s-a părut deodată frapant de insolită în mijlocul acestor ziduri bătrâne. Și mai ciudate mi s-au părut tunica de culoarea măslinei și pantalonii de postav deschis la culoare pe scara cu trepte lungi și joase care ducea la apartamentul Gertrudei Stein; după ce am trecut pragul, însă
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
proză realistă despre o lume rurală deversând de patimi și cruzimi, file de corespondență, contextualizate și comentate succint (scrisori de la Perpessicius, Cioran, Miron Radu Paraschivescu, Al. Călinescu, Dumitru Radu Popa, Emil Brumaru, Dorin Tudoran ș.a., salutări din cărți poștale), dedicații insolite și pline de umor, însemnări diaristice, dialoguri și confesiuni. Dacă am extrage din buchetul materialului autobiografic câteva fire majore, ele ar fi: autoexilul parizian, iubirile și prieteniile, supraviețuirea ca scriitor. De altfel, Ilie Constantin se interoghează, nu o dată, asupra „meseriei
Privind înapoi, pentru înainte by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4364_a_5689]
-
mână. Ori de câte ori numele lui Mircea Dinescu a fost invocat între precursorii din umbră ai generației optzeci, membrii acesteia au formulat obiecții. La Dorin Tudoran, nu cred că mai poate cârti cineva. Căci, o dată cu amintita radicalizare, Tudoran pare să descopere o insolită combinație între infuzia de cultură și apelul la real. Cu mici diferențe de dozaj, la aceeași soluție vor recurge, cam în același timp, mai tinerii lui colegi. Lăsat moștenire fiicei, Alexandra, acest Testament e cât se poate de explicit: „tânărul
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
Sorin Lavric Sunt oameni la care pasiunea pentru mister ia forma interesului pentru alchimie, atracția pentru gîndirea hermetică neavînd nimic rău în sine: o preocupare insolită cu esențele subtile ale lumii, hrănită de satisfacția că te afli pe „teren secret“. În fond, în apetența pentru detalii oculte se ascunde dorința de a fugi de platitudinea vieții, și în ascuns toți visăm la o inițiere în urma căreia
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
de locomotivă mai degrabă amorf: „te-am iubit de-a lungul liniei ferate/ ca termocentrala un energofag/ lăcomos și singur simt și-acum cum bate/ bronzul bucii tale toaca mea de fag.” (p. 77) Alteori sunt reluate rime rare, cândva insolite și zburdalnice, acum doar arbitrare. „Să vă-ntrebați și voi sub ursa bleagă/ ca un contabil vizitat de-o stea/ ce-i trebuie norvegului norveagă/ și lupului ce-i trebuie cățea”, scria Dinescu într-un poem din Rimbaud negustorul (1985
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
prin fluența ei neîntreruptă. Recitind Accidentul, m-am lăsat dus de ușurința aceasta agreabilă și egală de a scrie pînă spre jumătatea cărții, mai precis pînă la paragraful al treilea al capitolului VIII. Aici am fost brusc surprins: o expresivitate insolită, sumbră, mi-a captat atenția. Mai întîi e anunțat motivul: „Era o lumină grea, care se depunea pe lucruri, ca o pojghiță de metal. Brazii se stingeau într-o umbră plumburie, care cădea fără plutire“. Prozatorul nu mai e deloc
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
grea, care se depunea pe lucruri, ca o pojghiță de metal. Brazii se stingeau într-o umbră plumburie, care cădea fără plutire“. Prozatorul nu mai e deloc „amabil“, nu mai evită să stăruie, ci apasă pe pedala laitmotivelor ce, prin insolitul lor, surprind ca niște disonanțe cu bătaie lungă: „De undeva, de sus, venea un foșnet metalic, un freamăt de arme, o fîlfîire grăbită de aripi metalice. Păsări mari nevăzute sau păduri urnite din loc coborau lovindu- și aripile, crengile“. Într-
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Așa că nu-i de mirare că Gunther, adolescentul care psalmodiază versurile lui Trakl - poetul tînăr, „mort în război“ - a căpătat, între timp, în jurnal, și un nume de familie: Grodeck. De ce și de unde apare tocmai acest nume familial îndestul de insolit? Înainte de a răspunde, să observ încă o dată că aici se vede foarte bine apatia hermeneutică a monografilor lui Sebastian. Căci, spre deosebire de cronicarii literari, monografii săi - oricît de satisfăcuți și de înduioșați ar fi fost de consacrata imagine edulcorată, în care
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
suferința, credința, adevărul, calomnia, superficialitatea, tristețea - în totul 34 de situații etice cărora Petru Creția le descrie conturul cu acribie doctrinară. Cum temele sunt clasice prin frecvența cu care ne lovim de ele, ambiția de a le trata în mod insolit e neavenită, iar Creția subliniază detaliul încă din prefață: „Această carte nu e un tratat de morală. Nu este decît o înșiruire de gînduri despre cîteva dintre componentele fundamentale ale omenescului, analizate ceva mai îndeaproape decît ne îngăduie îndeobște greul
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
al Germaniei. De ce? Pentru că, spre deosebire de oponentul său social-democrat, ”mutti” (mami, așa cum îi spun germanii), este ”pariul sigur”. Angela Merkel apare pe coperta ultimului număr al prestigioasei reviste The Economist. Englezii îi dedică acesteia un articol-elogiu, descris de Spigel în termeni insoliți. Există un motiv pentru care germanii îi spun lui Merkel ”Mutti” sau ”mami”. Este ca o mamă care este strictă acasă și chiar te poate obliga să-ți faci patul. Dar nu vei primi o palmă la fund și nu
The Economist, vrăjit de ”mami” Merkel, o vrea din nou cancelar by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55394_a_56719]
-
însuși, insinuat în obiectele croite de artist, poate să însumeze interacțiuni care tind către un echilibru fluctuant. Fără să vrei, la o atare răscruce de înțelesuri, memoria ivește o referință care s-a impus, care și-a instalat fără zgomot insolitul ei suav în orizontul artei contemporane; și într-un orizont de așteptări unde constituie o surpriză și totodată o calmă, încrezătoare apariție. Ați înțeles, este întîia sculptură imaginată pentru a pluti ca o învoaltă floare, candid, pe întinderea de ape
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
în stil pompos tipic adolescentin, dar și autoironic „Cugetare profundă nr. ...”, șapte fragmente care alcătuiesc „Jurnalul mișcării lumii” apud Paloma Josse și alte multe capitole cu mici evenimente povestite din mers de Renée, ascunse sub titluri care alcătuiesc deja un insolit poem: „O aristocrată”, „Canișul ca totem”, „Atunci, vechea Japonie”, „Spleenul Constituției” (Constituția este o pisică), „Infinitezimal”, „Sub scoarță”, „Ruptură în continuitate”, „Diafane”, „Dantele și farafastâcuri”, „Acest invizibil”, „Sclipește”, „Toate acele cești de ceai” etc. În schimb, se gândește și se
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]
-
rândurile Dvs. despre eseu din România literară. Inițial titlul era „Petru Dumitriu și «negrii» lui“... dar văzând ce lungă iese partea cu Vinea, am renunțat, la aceea cu Henriette-Yvonne Stahl. Aici urmează să introduc pasajele Dvs. de mare proză despre insolita pereche (scoase din Opera magna). Excepțională mi se pare și observația dvs. despre „păcatul” lui P.D., acela „că se căiește ușor”, cu respectul estetic - justificat - pe care i-l faceți. Pot să vă spun cum se numește micul Dvs. pamflet
Ion Vartic despre Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5685_a_7010]
-
determinațiile acestuia. Spațiul și timpul E vorba, de fapt, de un spațiu-timp al nesfârșitelor și vicioaselor anamorfoze. Configurațiile sale sunt determinate de o remarcabilă forță legiferatoare. Numesc forță legiferatoare disponibilitatea de a se situa credibil și extrem de concret într-o insolită situație imagistică. În cronotopul lui Ion Mureșan, insolitările intervin printr-o bruscare a tuturor habitudinilor lingvistice. La începutul poemelor, ai impresia că asiști la generarea celui mai straniu dintre realuri. Orice poate fi semn pentru orice. Poemele sunt scrise într-
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
distracție). 4) Cultivarea unui tip de cetățean mediocru și inofensiv: omul sociabil și plăcut, fără convingeri și fără tenacități. 5) O etică în care profitul trece înaintea idealului și beneficiul înaintea datoriei. Cele mai reușite pagini sunt cele tratînd teme insolite sub unghi moral, de pildă capitolul despre fragilitatea ființei umane sau cel despre tăcere ca element suprem al istoriei. Nu lipsesc paginile închinate profesorilor cărora autorul le datorează formarea: Niculae Bellu, Gheorghe Vlăduțescu și Ion Ianoși. În totul un volum
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]