31,773 matches
-
transmise de postul "Deutsche Welle" în limba română, mărturisesc că numele acestui jurnalist nu mi-a atras atenția până în prezent. Pierderea este numai a mea. Fiindcă Victor Iulian Tucă știe, precum foarte puțini de la noi, dedesubturile și subtilitățile noii construcții instituționale europene. În plus, el știe să pună accentul pe lucrurile cu adevărat esențiale, într-o viziune comparativă care nu pierde din ochi, nici o secundă, realitatea românească. Cu siguranță, ar fi putut fi un excelent candidat pentru Parlamentul European. Mă tem
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
sunt valabile și azi". Reluând ideea, Ion Simuț consideră că în contextul actual de "instabilitate a valorilor" modelul lovinescian poate oferi "puncte de sprijin", propunând un model moral și formulând un îndemn la păs-tra-rea spiritului de independență . ("Lovinescu căuta independența instituțională considerându-se el însuși o instituție"). Ștefan Borbély vorbește despre "fondul existențial" al criticii lui E. Lovinescu, spre deosebire de critica altora care "pornesc de la premisa uitării vieții". Aurel Sasu vorbește și el despre "adaosul sufletesc" perceptibil în critica lovinesciană, arătând că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
judecăți până la ascunderea lor, tip Perpessicius. Indiferent de atitudine, aici se situează cititorii profesioniști, fără pretenții de doctrină, fără să afișeze o orientare categorică sau fără ambiții de vedetism, cultivând modestia independenței, de funcționari impecabili la un ghișeu, transmițând autoritatea instituțională a criticii din felul în care arborează ținuta corporală a celui aflat de cealaltă parte. Judecători severi, imparțiali, funcționari țâfnoși, temuți și contestați pe față sau pe ascuns sunt Cornel Regman, Virgil Ardeleanu, Mircea Iorgulescu, Daniel Cristea-Enache, rapizi și necruțători
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
excepții, dependentă de guvern. Acesta este, de fapt, un sistem de "putere necontestată", din ce în ce mai asemănător cu statul sovietic, dar fără vreo bază ideologică." în acest sistem, elitele - intelighenția - și-au pierdut rolul important în cultură, învățămînt, societate, "piața secerîndu-le suportul instituțional". Odată cu sărăcirea universităților, declinul mass-mediei controlate de oligarhi, plecarea competențelor științifice și artistice peste granițe, scena culturală s-a dezintegrat și fragmentat. în Rusia, "democrația administrată", sprijinită pe imensele resurse controlate de stat, dă iluzia de oarecare ordine maselor, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
moment, Simpozionul de la Gărâna, dar și unul dintre cele mai importante de astăzi, inițiat împreună cu primarul orașului Caransebeș, Marcel Vela, Simpozionul din Parcul Teiuș, Bata Marianov s-a reconectat la spațiul originar al artei sale, dar a regăsit și practicile instituționale și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
unic de personalitate și creație, de conștiință abstractă și biografie acută care indică personalitatea de excepție." Condiție în care Eugen Simion îi apare memorialistului "în bună măsură artificial, un produs în retortă, rezultatul unei tactici laborioase de adaptare la mediul instituțional căruia, având un sine evident mai sărac, i-a acordat, compensator, o mare importanță." Când se înfurie, memorialistul spune lucrurilor pe nume, cu riscul asumat. Despre acel confrate suit în vârf de țeapă: "Ba da, s-ar putea antologa din
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului al XIX-lea, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea României și de palida ei ocheadă spre Occident. însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou civilizator
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
Ostrom. Pe baza modelului am încercat să explic mecanismele care au condus la adoptarea unor strategii de dezvoltare diferite în două localități situate în sudul litoralului Mării Negre. Cheia descifrării strategiilor alese de cele două comunități o va constitui istoricul constrângerilor instituționale specifice care va determina obținerea de beneficii din turism în cele două sate. Analiza pornește de la curiozitatea legată de surprinzătoarea notorietate pe care o cunosc cele două comunități analizate, 2 Mai și Vama Veche, în anii 2000. Demersul se apleacă
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
încearcă să explice evoluția transformărilor care au avut loc în sudul litoralului românesc, în cadrul comunei Limanu (județul Constanța), în două localități: 2 Mai și Vama Veche. Așa cum urmează să argumentez, dezvoltarea diferită a celor două comunități este dată de contextul instituțional. Discrepanțele existente par, la o primă vedere, surprinzătoare, având în vedere că cele două sate de coastă se află la o distanță de numai 3 km unul de altul. Mai mult, cele două comunități sunt sub administrarea aceleiași autorități locale
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
care mai cuprinde pe lângă satele 2 Mai și Vama Veche, și satele Limanu și Hagieni. În acest capitol, analiza se va concentra pe evaluarea comparativă a traiectoriilor de dezvoltare din zonă, utilizând un cadru de analiză inspirat de modelul analizei instituționale elaborat de Vincent și Elinor Ostrom. Premisa de la care pornim este că performanțele înregistrate în Vama Veche și 2 Mai depind de capacitatea comunităților locale de a rezolva eficient problemele de acțiune colectivă. Detaliile instituționale se va dovedi că sunt
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
analiză inspirat de modelul analizei instituționale elaborat de Vincent și Elinor Ostrom. Premisa de la care pornim este că performanțele înregistrate în Vama Veche și 2 Mai depind de capacitatea comunităților locale de a rezolva eficient problemele de acțiune colectivă. Detaliile instituționale se va dovedi că sunt importante pentru succesul sau eșecul cooperării în cadrul celor două comunități, ceea ce va avea consecințe importante pentru nivelul lor de dezvoltare. 5.2. Abordarea instituțională în studiul resurselor comune. Utilizarea cadrului de analiză pentru explicarea beneficiilor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
comunităților locale de a rezolva eficient problemele de acțiune colectivă. Detaliile instituționale se va dovedi că sunt importante pentru succesul sau eșecul cooperării în cadrul celor două comunități, ceea ce va avea consecințe importante pentru nivelul lor de dezvoltare. 5.2. Abordarea instituțională în studiul resurselor comune. Utilizarea cadrului de analiză pentru explicarea beneficiilor obținute din turism Fondul analizei va cuprinde, așa cum am menționat, schimbările care au loc în 2 Mai și Vama Veche, localități aflate în zona de coastă a Mării Negre. Consider
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
un anumit tip de situație umană pe care o și numește „situație a resurselor comune” și cuprinde, în cadrul acestor situații, pe acelea care afectează între 50 și 15.000 de persoane (Ostrom, 2007, p. 40). Comparând situația analizată cu modelul instituțional menționat anterior, constatăm că avem în vedere tot o situație la „scară mică”, comunitatea celor două sate însumând 2.000-3.000 de persoane (din totalul de aproximativ 5.000 de persoane cât reprezintă întreaga populație a comunei Limanu ). Totodată, respectivele
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
comune permanente, în cadrul unui grup de beneficiari, în condițiile în care pot profita de munca altora și să se sustragă sau să devină oportuniști (Ostrom, 2007, p. 43). Or, acest lucru ne interesează și pe noi: modul și tipul alegerilor instituționale care urmează să rezolve problemele de cooperare. În cazul celor două comunități voi încerca, printr-un demers comparativ, să pun în evidență factorii care vor favoriza, respectiv vor împiedica realizarea cooperării. Asemenea lui Ostrom (2006), considerăm că trei tipuri de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
sociale la nivelul fiecărei comunități vor avea un rol hotărâtor în găsirea unor soluții. De altfel, traiectoriile de dezvoltare a celor două comunități vor fi diferite și pentru că experiențele din trecut în ceea ce privește relația cu turiștii diferă. 5.3. Evoluția transformărilor instituționale la 2 Mai și Vama Veche Studiul este structurat istoric, urmărind comparativ schimbările care au loc în Vama Veche și 2 Mai în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
alienate, așa cum o reprezenta societatea românească în anii perioadei comuniste. Ideea de libertate reiese și din interviurile cu cei care aleg să povestească despre experiențele de vacanță de dinainte de 1989. Iată ce spunea Ioana Popescu referitor la acest aspect: „Autoritatea instituțională nu exista, miliția nu era, niciun milițian nu trecea pe acolo, din când în când câte un grănicer din mirador se uită cu atenție cu binoclul pe plaja de nudiști, nu interesa pe nimeni... Nu exista, nu cred că simțeam
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
voie să treci... deci era o aventură” (Vasile, 2011, p. 90). O constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă este deci aceea că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Chiar dacă după 1989, pe fondul schimbărilor instituționale de nivel constituțional, care vor permite accesul în zonă mult mai ușor, fluxul turiștilor crește constant, vom constata în con tinuare diferențe importante legate de modul în care comunitățile locale profită de oportunitatea oferită de prezența turiștilor. Strategiile actorilor locali
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
oportunitatea oferită de prezența turiștilor. Strategiile actorilor locali (apropriatori) pe care ne vom concentra în continuare vor fi condiționate de o serie de elemente precum: configurația specifică a variabilelor legate de lumea reală (sistemul de resurse), regulile în vigoare (caracteristicile instituționale) și caracteristicile indivizilor implicați (normele împărtășite) (Tașcu-Stavre, 2011, p. 133). Chiar dacă atractivitatea pentru sudul litoralului Mării Negre în ansamblu va crește în timp chiar și înainte de 1989, așa cum arătam anterior, numărul relativ redus de turiști poate fi pus pe seama existenței simultane
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
interviurile realizate de Simina Guga (2006): „Începând din 1985 nu li se mai dădea sătenilor nicio autorizație de construcție, fapt ce în sufletul multora însemna o golire de speranță pentru un posibil viitor stabil în Vama Veche”. După prezentarea contextului instituțional din cele două comunități, putem concluziona că în timp ce la 2 Mai beneficiile obținute din turism devin o constantă a lunilor de vară, în Vama Veche acest gen de beneficii erau posibile doar pentru o mică parte a localnicilor . Poate cea
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Odată cu primul sezon estival de după 1989, adică începând din vara anului 1990, accesul spre cele două localități nu mai este restricționat . De pe urma acestui lucru profită în primul rând turiștii, care se vor orienta spre Vama Veche. Deși modificările în structura instituțională sunt radicale, în această perioadă, așa cum urmează să demonstrăm, strategiile localnicilor nu se schimbă la fel de radical, dimpotrivă, putem spune că rămân în linii mari similare perioadei precedente. O schimbare importantă se produce în privința reconstituirii drepturilor de proprietate, dar și în ceea ce privește
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
turiști sosiți cu cortul își procură mai degrabă independent resursele necesare petrecerii vacanțelor, fie pentru că în Vama Veche nu se găsea practic nimic, fie petru că era mai economic să utilizezi produsele cumpărate din magazinele de la oraș. Sintetizând trăsăturile contextului instituțional și al strategiilor de viață în zonă într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor crește fluxul de turiști („turism de curte”); plaja este utilizată în scopuri turistice și întreținută de autorități; apar antreprenorii
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
conservare a rentelor, un rol important consider că l-au jucat atât structura socială, cât și normele de la nivelul comunității: o comunitate mult mai omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
interesele altora (vecini, comunitate, public) și să susțină un interes propriu și/ sau comun care poate ține de o nevoie proprie, de protejarea unei valori locale sau sti mularea dezvoltării (prin turism, de exemplu) (Tașcu-Stavre și Bănică, 2014). Sintetizând contextul instituțional și strategiile adoptate în cele două comunități într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: stabilizarea fluxului de turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de studiu al dezvoltării celor două localități se poate extinde ușor la orice altă localitate din România. Lecția pe care o putem desprinde la finalul analizei este că nu poate exista un model universal al dezvoltării, ci numai modele alternative, instituțional specifice (Tașcu-Stavre, 2011, p. 22). Cu alte cuvinte, nu pot exista soluții miraculoase pentru depășirea problemelor de acțiune colectivă pentru că nici statul, nici piața nu lucrează într-un vid instituțional. Nu am să repet aici structura logică a demersului și
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
exista un model universal al dezvoltării, ci numai modele alternative, instituțional specifice (Tașcu-Stavre, 2011, p. 22). Cu alte cuvinte, nu pot exista soluții miraculoase pentru depășirea problemelor de acțiune colectivă pentru că nici statul, nici piața nu lucrează într-un vid instituțional. Nu am să repet aici structura logică a demersului și nici concluziile parțiale ale analizei, ci am să fac doar câteva constatări, pe care le consider relevante în eventualitatea unor cercetări viitoare. Tind să afirm că meritul lucrării este în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]