1,667 matches
-
la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu figurează decât decizia privind „internarea” (decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
decizie din care s-a extras data de instituționalizare), fără a se putea afla dacă este vorba sau nu despre o continuare a unei instituționalizări precedente. Această lacună perturbă mult înțelegerea și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și interpretarea reușitelor/nereușitelor sociale, știut fiind faptul că instituționalizarea la naștere sau la o vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături permanente cu familia, pe durata instituționalizării, conduce la rezultate mult mai bune în privința șanselor de succes social postinstituționalizare. Considerăm semnificativ pentru calitatea scăzută a sistemului de protecție socială din România faptul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vârstă foarte mică are efecte devastatoare și aproape imposibil de recuperat pentru buna dezvoltare a copilului și apoi a integrării sociale normale ale adultului. O instituționalizare la o vârstă mai târzie și păstrarea unei legături permanente cu familia, pe durata instituționalizării, conduce la rezultate mult mai bune în privința șanselor de succes social postinstituționalizare. Considerăm semnificativ pentru calitatea scăzută a sistemului de protecție socială din România faptul că nu se mai poate afla nimic despre jumătate dintre copiii ce părăsesc instituțiile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acasă după revocare. Totodată, nu este amintită vreo instituție specializată (gen birou de consultanță, agenție de plasare etc.) care să-i ajute pe acești tineri în găsirea unui loc de muncă stabil. De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar în prezent lucrează ca bucătar. (P.L., b., 25 ani). Pe durata instituționalizării: școala complementară, specialitatea vânzător. După, cu ajutorul dnei T - curs de croitorie. ● Absolventă de liceu industrial dar calificarea nu i-a folosit (P.E., f.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar în prezent lucrează ca bucătar. (P.L., b., 25 ani). Pe durata instituționalizării: școala complementară, specialitatea vânzător. După, cu ajutorul dnei T - curs de croitorie. ● Absolventă de liceu industrial dar calificarea nu i-a folosit (P.E., f. ,20 ani). ● În instituție, școala profesională - specialitatea covoare. După plecare a mers la Deva și a făcut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
i-a folosit (P.E., f. ,20 ani). ● În instituție, școala profesională - specialitatea covoare. După plecare a mers la Deva și a făcut specializare ca patiser (P.A.C., f., 27 ani). Sunt însă menționate și situații în care calificarea dobândită în timpul instituționalizării a reprezentat un punct forte și un sprijin pentru a-și face o situație: (M.C.M., b., 30 ani) s-a folosit de calificarea de tâmplar, învățată la Cobia; (B.V., b., 24 ani) lucrează efectiv ca sudor, meserie pe care a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
noi să fie dintre cele mai bune. Cazurile de eșec social, neintegrare au fost mai greu, dacă nu imposibil, de identificat și contactat. Iată câteva exemple care ilustrează cele două tipuri de situații : ● A fost stigmatizat de societate din cauza emblemei instituționalizării. A fost primit cu neîncredere în familia soției și din cauza etniei (rrom), însă în prezent este considerat un membru al familiei, prejudecățile fiind depășite. ● Devenind adolescent și adult, a resimțit negativ această perioadă, fiind marginalizată pentru că a fost crescută în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Brazi, Bragadiru etc. Cele cinci cazuri prezentate pun în evidență câteva aspecte importante. Sistemul de protecție nu oferă nimic semnificativ acestei categorii de persoane. Strategia lor principală rămâne cea de supraviețuire. La unii descoperim o refacere a solidarității din timpul instituționalizării. Grupul pe care îl formează are regulile lui, ierarhiile lui. Unii sunt dominatori, lideri, alții, mai slabi, sunt dependenți și pot fi oricând eliminați. Domnește „legea celui mai tare”. Acești tineri rămân deosebit de vulnerabili la boli, la schimbări instituționale, la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
monitorizate de nici un fel de serviciu și nu se cunoaște aproape nimic despre situația lor socială. ● Autoritățile locale nu-și asumă responsabilitatea față de acești membri vulnerabili ai comunității și nici nu sunt capabile să ia măsuri eficiente de prevenire a instituționalizării. Studiul a confirmat situația anormală și paradoxală a mediului instituțional de tip rezidențial: un mediu de tip „cazon”, marcat de violență, mai ales în raport cu cei nou-veniți sau de vârstă mai fragedă, dar, totodată, un mediu care, prin protecția pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
neagră” din interiorul instituției (haine, ajutoare etc.). Ceea ce le lipsește însă este capacitatea de economisire, de amânare a unor cheltuieli, atunci când acest lucru se impune, de planificare. Fără a pune clar în evidență tare de ordin psihologic acumulate în perioada instituționalizării, studiul a arătat că relațiile sociale ale acestor tineri sunt totuși afectate: fie că nu mai vor să audă nimic despre vechii lor tovarăși (mai ales fetele), fie că se complac în permanentizarea unei vieți sociale de grup, în tovărășia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
e deloc exclus ca antrenamentul sportiv exagerat la care unii adolescenți sunt supuși sau se supun ei înșiși, exigențele extreme pe care le impun unele mișcări de tineret sau riturile de inițiere în civilizațiile tradiționale să fie un fel de instituționalizare oferită de grupul social pentru această nevoie de ascetism. Ctc "C" Clivaj (al eului, al obiectului)tc "Clivaj (al eului, al obiectului)" Definițietc "Definiție" Acțiunea de separare, de divizare a eului (clivajul eului) sau a obiectului (clivajul obiectului) sub influența
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
societății civile. Aceste elemente, care descriu un tip particular de comunism, constituie În fapt o barieră la nivelul reînnoirii elitelor politice românești imediat după căderea comunismului. În aceste condiții, partidul succesor emergent a fost net favorizat În procesul său de instituționalizare și consolidare, căci a putut conduce o politică de cooptare a vechilor membri ai nomenclaturii sau ai aparatului administrativ comunist (mai ales pe cei din eșaloanele inferioare), persoane care beneficiau de un anumit savoir-faire decizional și care dispuneau deja de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
exponențial al comunismului deja dispărut În forma sa anterioară, aceste partide și-au construit strategia politică a primilor ani utilizând mai degrabă o autodefinire prin negare, decât printr-o construcție autonomă a propriei ideologii. Acest proces de autodefinire a Încetinit instituționalizarea partidelor politice, atât la nivel ideologic, cât și la nivel de personal (dat fiind faptul că existența coeziunii partizane era presupusă a fi evidentă și determinată de necesitatea morală de a lupta Împotriva a ceea ce ei considerau a fi partidul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
transferat la nivel intraorganizațional. Astfel spus, personalizarea, socializarea actorilor, ca și principiile esențiale care stau la baza promovării politice părăsesc spațiul apoliticului sau al funcțiilor publice și sunt Încorporate la nivel de partid. În acest fel, evoluția În procesul de instituționalizare a partidelor politice nu se constituie drept un factor generator al profesionalizării și deci al rupturii definitive cu practicile clienteliste, ci, mai degrabă, consolidarea partidelor la nivel organizațional produce un tranfer al locus-ului personalismului. Asistăm mai degrabă la o difuziune
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Elementele invocate trimit la anumite caracteristici distinctive ale perioadei comuniste. Cu toate acestea, maniera În care scena politică actuală se articulează nu transpune, În mod necesar, o parte a moștenirii trecutului. Am putea, În fond, să considerăm că, odată momentul instituționalizării parțiale a partidelor politice Încheiat, putem asista la emergența unei noi forme guvernamentale și la un nou profil al relațiilor intrași interpartizane. Din această perspectivă, moștenirea trecutului comunist nu ar fi un fenomen condamnat să dispară, ci este un element
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei structuri, este contribuția sa, ca parte dintr-un Întreg, la fluența Întregului. Academia „ștefan Gheorghiu” a apărut ca parte integrantă a noii ordini pe care Partidul Muncitoresc, devenit mai târziu Partidul Comunist Român, o voia instaurată - deci normalizată - prin instituționalizarea și continuitatea proceselor. Nu se poate detașa existența Academiei de cea a partidului, pentru că aceasta era unul din instrumentele care 1. atestau noul regim, 2. Îi dădeau legitimitate și 3. Îl reproduceau. Așadar, o astfel de instituție apare ca o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
formați În sistemul socialist. Strict legată de nevoi În zona ideologică este și funcția de a forma cadre ca instrument de implementare a politicii partidului. Partidul avea, de altfel, obiectivul de a asigura o acceptanță românească a teoriei comunismului și instituționalizarea ei la nivel intelectual, precum și nevoia de transformare a modelelor teoretice, dar și practice, preluate din lumea vestică prin prisma ideologiei PCR (modalitatea de a vedea lumea a partidului). Cei care doreau să Înțeleagă ideologia socialistă aveau instrumentele și cadrul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dacilor. Dacii practică inconștient credința aceasta, fără a avea revelația învățăturii lui Zamolxe. Profetul intră în conflict cu Magul, personificare a spiritului practic și a instrumentalizării sentimentului religios, a utilizării lui ca mijloc de dominație politico-socială. Altfel zis, sacrul refuză instituționalizarea sa. Zamolxe trebuie să se sacrifice pentru a-și împiedica rivalul să transforme o dispoziție nativă autentică, o credință adevărată, într-un cult. După ce-l acuzase pe propovăduitorul religiei Marelui Orb de erezie și obținuse izgonirea profetului, Magul, observând răspândirea
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
locul (punctul) de intrare a cursantului în dispozitivul formativ. Alături de aceste variabile, mai pot fi luate în calcul și alte determinări, mai puțin importante: timpul cât rămâne în sistem, mediul principal de transfer al cunoașterii, gradul de determinare și de instituționalizare a formulei de educare, gradul de denivelare a conținuturilor etc. În funcție de primii doi parametri, s-ar putea desemna următoarele patru situații: Situații Momentul intrării în sistem Locul de intrare în sistem Situația 1 Același timp Același loc Situația 2 Același
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ale planului de perspectivă. În acest context, trebuie să luăm în considerație faptul că, în structura activității competiționale, la nivelul etapei măiestriei sportive, importante sunt adesea componentele, care la etapele inițiale, în ciuda particularităților de vârstă ale sportivilor și legităților de instituționalizare a măiestriei sportive, nu influențează considerabil nivelul rezultatului. De aceea când se creează baza funcțională în cadrul etapelor preliminare și a celei specializate de pregătire, care asigură succesul la nivelul performanțelor sportive, greșelile care au fost comise în acest context, sunt
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de muncă, la nivel județean și al municipiului București, în subordinea Agenției funcționează agenții județene și cea a municipiului București, care au înființat subunități de furnizare a serviciilor pentru ocupare și formare profesională. Obiectivele principale ale Agenției Naționale sunt: a) instituționalizarea dialogului social în domeniul ocupării și formării profesionale; b) aplicarea strategiilor în domeniul ocupării și formării profesionale; c) aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neîncadrate în muncă. În vederea realizării obiectivelor sale, Agenția are următoarele atribuții: - organizează servicii de ocupare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
servicii de asistență socială în familie și în comunitate, singurele care pot oferi în mod eficient prevenție și reinserție socială. Inexistența unui sistem public coerent de servicii sociale în familie și colectivitate este explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării; - lipsesc în mod cronic servicii de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de drog, asistența socială a victimelor, a persoanelor fără adăpost etc. Mai mult cu titlu de experiment au fost dezvoltate câteva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rândul minorității rrome solicită eliberarea de certificate de naștere pentru copii pentru a beneficia de noile prevederi legale. În trecut și în prima perioadă de tranziție, până în 1997-1998, marea majoritate a copiilor abandonați erau plasați în instituții. Principalele cauze ale instituționalizării sunt relative la: - situația materială precară a familiei: condițiile de locuit (precare sau lipsa locuinței), veniturile insuficiente pentru acoperirea nevoilor familiei; - nivelul de educație redus al părinților (care le limitează accesul pe piața muncii, la locuri de muncă bine plătite
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]