3,826 matches
-
și o mobilitate geografică mai mare. Ea este însoțită și de o mobilitate culturală, de trecerea de la o sociabilitate familială la una instituțională, bazată pe amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea nonfamilială, relațiile părinți-copii adulți sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
terapie - sunt dezavantajate din ambele puncte de vedere. În privința mentalității, multe familii nici nu-și dau seama de problemele pe care le au. Cu toate că mentalitatea nu se va schimba repede, ea se va modifica. Și factorul hotărâtor este educația programatică, instituționalizată (sistemul școlar), și nu acțiunile propagandistice de tip „iluminist”. Totuși, globalizarea, prin mass-media mondială, internaționalizarea forței de muncă și turismul își au contribuția lor însemnată. Chestiunea fundamentală va rămâne însă, pentru imensa majoritate a familiilor din România, cea a resurselor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tipologizare a principalelor genuri de publicuri, A. Gavreliuc (2002) vorbește, de exemplu, despre public predominant omogen - caracterizat prin unitate și stabilitate a opiniilor, propriu societăților închise - și public predominant eterogen - cu opinii publice diverse și mobile, propriu societăților deschise; publicul instituționalizat, în cadrul organizațiilor formale (angajații unei mari întreprinderi), și publicul de masă, neorganizat, difuz; apoi, desigur, mai cu seamă după gradul de audiență a unor surse media, avem publicuri de diferite extensiuni, începând de la unul local (al unei organizații), trecând prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
frecventată de tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată, cu tentațiile ei ierarhizante: „poetul și câinele gherasim luca urlă în mijlocul străzii / câinele ăsta e un câine de valoare / îi vom transmite felicitările noastre / și îi vom da locul al 3642-lea în literatura română”. La douăzeci de ani poetul
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
rămâne În bună măsură pe copiii cu dizabilități, problematica integrării școlare a acestora este abordată Într-un cadru tot mai larg, ce are ca grupuri țintă mai multe categorii de copii vulnerabili, supuși marginalizării și excluderii: copii foarte săraci, copii instituționalizați sau care trăiesc În medii nefavorabile, copii ai străzii, copii ai unor minorități, copii bolnavi și deloc de neglijat, copii cu capacități intelectuale deosebite-supradotați. Educația este un drept esențial al fiecărui copil și trebuie să se adreseze tuturor copiilor valorificând
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
grav e acela în care cineva se lasă asimilat nu de propriul avut ontologic (devenit pseudoontologic), ci de al altora. Efectul nu e doar sclerozarea, ci chiar dezrădăcinarea din ființă. Al treilea fel de avut este, în viziunea interlocutorilor, avutul instituționalizat, id est societatea. Societatea ar fi „un trecut comun standardizat și solidificat, prelins apoi asupra prezentului unor ființe diferite între ele și diferite (în aici-acum-ul lor efectiv) și de trecutul în chestiune”. Pentru ca acesta să nu devină un „neant manifestat
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
eshatologică nu mai distinge între „deja realizat” și „nu încă”. Cei doi termeni se includ reciproc. După înălțarea lui Isus, Biserica nu ar putea exista decât ca realitate profund eshatologică; în același timp, eshatologia nu are sens decât în varianta instituționalizată a Bisericii. Nu poate fi avansată nici o dată exactă pentru sfârșitul lumii. Augustin respinge interpretarea tradițională și mitologizantă a celor „șapte săptămâni” din Cartea lui Daniel (9,24‑27), optând pentru una alegorică. De asemenea, el atribuie cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
respective. Importanța vieții În familie de la naștere până la intrarea În școală este esențială pentru formarea Supra-Eului. Conflictele din familie, carențele emoționale, frustrările, carențele educative vor influența negativ formarea personalității copilului. O situație specială este creată de creșterea copilului În condiții instituționalizate, adopția În alte familii sau, forma cea mai gravă, abandonul copiilor și dezvoltarea lor În medii de promiscuitate sau grupuri marginale. Situațiile menționate vor duce la formarea unor personalități de tip deformat, frustrate, complexate, de regulă lipsită de norme morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
colecțiile lui Honigberger vor alimenta câteva dintre cele mai prestigioase muzee europene, cercetarea arheologică asupra zonei, cu interesul major pentru placa turnantă care fuseseră mai bine de două milenii platourile afgane, va căpăta o anumită continuitate și va fi, treptat, instituționalizată, mai ales de către puterile coloniale ale zonei. Deocamdată Însă sunt numai cinci-șase nume care contează și care devin fondatorii unei tot mai laborioase branșe a orientalisticii. Cei care i-au trimis „un vast material numismatic și epigrafic lui Prinsep” au
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32: Psihoigiena bolilor somatice. Cap. 33: Psihoigiena deficienților. Cap. 34: Psihoigiena persoanelor instituționalizate. Secțiunea V: Aspectele interdisciplinare ale Igienei mintale. Cap. 35: Educația și Igiena mintală. Cap. 36: Aspectele medico-legale, medico-psihopedagogice și morale ale Igienei mintale. Cap. 37: Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților. Cap. 38: Recuperarea bolnavilor psihic și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
generală Medicina preventivă Igiena morală Igiena rasei Igiena mintală Igiena mintală individuală Igiena mintală a persoanei Igiena mintală a familiei Igiena mintală școlară Igiena mintală colectivă Igiena mintală a grupelor sociale Igiena mintală a mediilor sociale Igiena mintală a grupelor instituționalizate Igiena mintală specializată Igiena mintală a bolnavilor psihic Igiena mintală a bolnavilor somatici Igiena mintală a persoanelor handicapate Sursele și ramurile igienei mintale Doctrinele religioase care normează raporturile dintre sacru și profan au instituit interdicții care au constituit primele forme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de școlaritate și formare/instruire a individului; b) igiena mintală colectivă, ce are ca obiectiv sănătatea mintală a colectivităților social-umane și se desfășoară în trei direcții: igiena mintală a colectivităților umane; igiena mintală a mediilor sociale; igiena mintală a grupurilor instituționalizate; c) igiena mintală specializată, diferențiată ca formă de acțiune practică în raport cu obiectivele pe care și le propune, ca subspecialități; în sensul acesta, menționăm următoarele aspecte: igiena mintală a bolnavilor psihic; igiena mintală a bolnavilor somatici și psihosomatici; igiena mintală a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
derivă de la nivelul de adaptare subiectivă; c) nivelele socio-culturale, care sunt legate de valorile normative ale conformismului comportamental în raport cu modelul socio-cultural; d) normarea ideologică, legată de o anumită concepție despre lume (Weltanschauung); e) normarea profesională, legată de comportamentul zilnic, profesional, instituționalizat. Un alt aspect se referă la structura normei și tratează poziția formală și structurală a anormalului față de normal; în sensul acesta, sunt descrise opt forme de bază ale situației anormale, conform schemelor de mai jos: 5. Conceptul de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu grupul omogen și diferențiat. Comunitatea este o structură socială globală, cu elemente eterogene în compoziția sa. Ea ocupă un același spațiu social, are aceleași norme sociale și funcții, dar acestea sunt impuse din afara grupului de indivizi, dinspre structurile sociale instituționalizate. Comunitatea reunește grupuri umane, profesionale, religioase, de interese etc., care se află la un moment dat situate într-un anumit teritoriu și care depind de o anumită structură socială. Pe aceste considerente, comunitatea apare ca o structură psihosocială complexă, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individul să se conformeze rigorilor ei absolute. Acestea sunt determinate de factorii sociali, politici și economici. La oraș, individul depinde în totalitate de viața citadină, care i se impune. Modul de supraviețuire este legat obligatoriu de integrarea în structurile sociale instituționalizate, de conformarea la relațiile sociale, de găsirea celor mai potrivite strategii de activitate socială. Lupta pentru existență, competiția profesională, lupta pentru obținerea unui statut social, a unui loc de muncă, a unui venit economic corespunzător, a unei locuințe, lupta pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală comunitară, să indice formele de amenajare psihosocială a ambientelor umane, a relațiilor interumane, de combatere a factorilor de risc morbigenetic, de stimulare a factorilor sanogenetici. Aceste măsuri nu pot fi eficiente decât dacă sunt înscrise în cadrul unui program instituționalizat, care să poată acționa atât asupra structurilor orașului, cât și asupra comunității social-umane. Punând problema în felul acesta, igiena mintală devine o acțiune socială importantă, ale cărei rezultate vor fi asigurate prin instituționalizarea ei. Trebuie însă evitată, prin această „instituționalizare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de particularitățile unor obiective special vizate de secțiunea de igienă mintală, ca fiind, prin natura lor, proprii acestei acțiuni. În respectiva categorie intră următoarele: persoanele cu nevoi speciale, care necesită sprijin și supraveghere de lungă durată sau chiar permanentă: copiii instituționalizați, fără familii; persoanele handicapate singure; bolnavii psihic; bătrânii fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu frații, cu copiii; imitația. Psihologia copilului preșcolar (4-7 ani) trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: integrarea acestuia în grupul familial; relațiile diferențiate cu părinții; relațiile diferențiate cu frații; relațiile diferențiate cu celelalte rude; începerea primelor forme de educație instituționalizată. Un rol important în igiena mintală a copilului îl au câteva aspecte particulare, cum sunt: psihotraumatismele emoțional-afective, carențele sau frustrările; formarea complexelor; defectele de educație în raport cu dezvoltarea emoțională și formarea personalității; influența pozitivă sau negativă a modelelor asupra copiilor (părinți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanele asistate. Câteva elemente importante de care depinde succesul sau eșecul funcțional al instituțiilor mai sus menționate, sunt: a) modul de organizare și funcționare al instituțiilor; b) dotarea materială a instituțiilor; c) atitudinea personalului de îngrijire și supraveghere față de persoanele instituționalizate; d) modalitățile de comunicare dintre personalul instituțiilor și persoanele instituționalizate; e) atmosfera sau climatul afectiv și de relaționare din interiorul instituției, dintre personalul de îngrijire și persoanele asistate sau dintre persoanele asistate; f) relațiile dintre instituții și societate, familie, școală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eșecul funcțional al instituțiilor mai sus menționate, sunt: a) modul de organizare și funcționare al instituțiilor; b) dotarea materială a instituțiilor; c) atitudinea personalului de îngrijire și supraveghere față de persoanele instituționalizate; d) modalitățile de comunicare dintre personalul instituțiilor și persoanele instituționalizate; e) atmosfera sau climatul afectiv și de relaționare din interiorul instituției, dintre personalul de îngrijire și persoanele asistate sau dintre persoanele asistate; f) relațiile dintre instituții și societate, familie, școală, loc de muncă, biserică etc. Toate aceste elemente au o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de îngrijire și persoanele asistate sau dintre persoanele asistate; f) relațiile dintre instituții și societate, familie, școală, loc de muncă, biserică etc. Toate aceste elemente au o influență esențială asupra evoluției stării de sănătate mintală, motiv pentru care problema persoanelor instituționalizate intră sub incidența directă a igienei mintale. 2. Libertate și constrângere Viața individului, ca și cea a grupului social-uman, are permanent tendința de a se manifesta liber, conform voinței proprii. Acest fapt îl face însă pe individ să se lovească
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
închis, în interiorul căruia libertatea și autonomia sunt pierdute, în locul lor fiind instituite normele de conduită obligatorii, strict supravegheate, care au caracter de constrângere. În funcție de „mediul de dezvoltare/formare”, vom avea două tipuri umane: omul liber din lume și omul constrâns instituționalizat. Fiecare dintre aceste tipuri va avea un anumit profil psihologic al personalității și, implicit, un anumit tip de sănătate mintală. Omul liber se va dezvolta independent, armonios, echilibrat, va fi capabil de inițiativă, creativitate, flexibilitate în relații și comunicare, egal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
structural nevrotic. Aceste aspecte sunt deosebit de importante pentru igiena mintală, căreia îi revine practic în întregime sarcina de a preveni și de a corecta aceste aspecte care afectează în mod direct starea de sănătate mintală. 3. Profilul psihologic al persoanelor instituționalizate Am menționat mai sus că procesul de instituționalizare afectează în mod direct, în diferite forme și grade, modul de formare a personalității individului. Am putea sistematiza aceste probleme în următoarele grupe: - dificultăți sau întârzieri de maturizare emoțional-afectivă; - dificultăți sau chiar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin: a) dezvoltarea individului într-un mediu închis, tensionat, cu caracter represiv și frustrant; b) absența modelelor parentale și înlocuirea lor cu „modele formale”, cu caracter rigid, adesea represive sau castratoare; ele reprezintă modele negative sau antimodele, pe care persoanele instituționalizate, în special copiii și adolescenții, le refuză; aceste modele le sunt impuse indivizilor, împotriva voinței lor; neavând însă alte posibilități de alegere a unui model, ei fie le vor imita, fie vor adopta conduite contrarii; imitația modelelor este, de cele mai multe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu necesită un efort de învățare sau interiorizare. Rezultă din cele de mai sus că procesul de instituționalizare nu poate oferi un „sistem de valori pozitive”, întrucât, prin caracterul său represiv-castrator, el îndepărtează, pe de o parte, de valori persoanele instituționalizate, iar pe de altă parte, dezvoltă atitudini și conduite ostile valorilor pozitive, creând condiții pentru aderarea la antimodelele devianței. Atât ambianța negativă, cât și absența modelului pozitiv vor avea o influență negativă importantă asupra personalității, în special în ceea ce privește rezolvarea situației
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]