800 matches
-
că toate aceste departamente urmau a numi comisii și subcomisii sau chiar și sub sub-sub-comisii, etc. De altfel, viitorilor angajați le fusese rezervat un articol întreg, al VII-lea: „Funcționarii necesari Administrației livrărilor vor fi detașați sau transferați dela alte instituțiuni sau servicii publice, militare sau civile, și vor fi încadrați păstrându-li-se gradul, salarizarea și drepturile de avansare în serviciile dela care provin”. Foarte edificator fusese și următorul sub punct: „(...) se va putea angaja personal nou (...)”. Unul dintre ultimele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al puterii centrale (totodată, apărător al intereselor locale). Această construcție administrativ-teritorială creată de legile din 1864 a fost menținută și de Constituția din 30 iunie 1866 care prevedea următoarele: teritoriul țării e împărțit în județe, plăși și comune (art. 4); "instituțiunile județene și comunale sunt regulate de legi" (art. 106); "aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrațiunei mai completă și independența comunală" (art. 107)7. Toate legile de organizare administrativă (atât județeană cât și comunală) care au fost adoptate ulterior
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice fără osebire de origine și de religiune"544. În privința organizării cadrului instituțional în Dobrogea, articolul 7 al legii prevede că: "Instituțiunile representative, județene și comunale, se introduc în Dobrogea, după esemplul celor din România, cu singurele deosebiri prevedute prin această lege"545. În privința proprietății imobiliare în Dobrogea, articolul 11 al legii prevedea că: "Până la regularea definitivă a proprietăței și posesiunei imobiliare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Pardin, Periprava, Satu Nou, Știstonea și Sulina 617. Legea de organizarea a Dobrogei, denumită în epocă, pentru importanța ei deosebită "Constituția Dobrogei", a pus bazele administrației moderne în Dobrogea 618. Capitolul IV al legii de organizare a Dobrogei, intitulat " Despre instituțiunile județene și comunale", cuprindea articolele 36-56. Articolul 36 prevedea că "în fiecare județ se înființează câte un consiliu județean, înzestrat cu aceleași atribuțiuni ca în România"619. Articolul 37 al legii prevedea: "consiliul județean se compune din 12 membri din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ne trimite bani, păcură, instrumente (...) toate mesurile luate de administrație erau zadarnice și astfel holdele județului și poate chiar și ale țărei deveneau prada lor"722. Înființarea băncii creditului agricol era considerată ca fiind foarte necesară deoarece "bine facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această parte îl explotau într-un mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului nostru" prin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Acesta aprecia că "puține modificațiuni se aducu prin legea Dobrogii legilor generale ale țării. Suntem ca și subt imperiul acestora"1222. În consecință, adresând întrebarea " Ce mai trebuie Dobrogii?", prefectul județului Constanța dădea răspunsul: "Alegerile pentru Cameră și Senat și instituțiunea juraților"1223. Deși "regulamentul administrativ din noiembrie 1878 prevedea ca fiecare sat să formeze o comună 1224, organisarea comunală (...) a trebuitu să fie modificată"1225. Astfel, conform legii de organizare a Dobrogei din martie 1880 "fiecare comună trebuie să coprindă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În privința ordinii și siguranței publice se preciza că "avem armată berechet și organe de siguranță publică, dar nesiguranța crește la fiecare pas și din zi în zi"1762. Sistemul electoral era, în viziunea jurnaliștilor constănțeni, unul defectuos. Astfel, deși "avem instituțiuni reprezentative, cu alegeri județene și comunale", mulți români nu pot participa la vot, fiind lipsiți de acest drept "prin o nenorocită interpretare a legii care a desființat taxa de 5% asupra lefurilor funcționarilor"1763. În încheierea articolului atenția jurnaliștilor se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1938. *** „Discurs rostit de Simion Mehedinți la adunarea generală a Societății Regale Române de Geografie”, Timpul, vol. 5, nr. 1473, 16 iunie 1941, p. 11. *** „Discursul d-lui Iuliu Maniu”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1878, 19 decembrie 1933, p. 1. *** „Instituțiunile sanitare și de ocrotire din Ardeal”, Sănătatea Publică, vol. 1, nr. 7-8, iulie 1921, pp. 11-16. *** „Legea sanitară și de ocrotire”, Monitorul Oficial, nr. 154, 14 iulie 1930, pp. 5338-5398. *** „Legea Serviciului Social”, Buletinul Serviciului Social, nr. 1, martie 1939
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cum încearcă să-l separe pe "poet" dar, prin ricoșeu, rândurile îl învăluie în chingile "principiilor evanghelice" pentru "încercările de speculație metafizică". Din nou mirarea noastră: V. Lucaciu era doctor în filosofie și elaborase la Satu Mare (între 1881-1884) compendiul "filosofic" Instituțiuni filosofice ("prelucrate de Dr. V. Lucaciu, profesoriu de religie greco-catolică și de limbă și literatură română în Gimnaziul Superior de Stat din Satu Mare") în trei cărți: Logica, 1881; Metafizica, 1882 și Filosofia morale, 1884. Însă pentru profesorul V. Lucaciu din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fiind interzise: „Sunt cu desăvârșire interzise sub sancțiunea pedepselor prevăzute de codul penal și În legea pentru apărarea ordinii În stat, acele asociațiuni religioase care prin doctrina și prin practicile lor rituale aduc atingere legilor de organizare a Statului și instituțiunilor sale, contravin bunelor moravuri, ordinii și liniștii publice”. Prozelitismul religios este interzis prin articolul 14 iar articolul următor interzice dependența asociațiilor religioase față de „organizațiile similare din străinătate”, singurele legături acceptate fiind „cele ce reies din omogenitatea doctrinei și ritualului religios
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
bunăvoință și interes profesional pentru descoperirea adevărului: întrebuințare de mijloace barbare, ca bătaie, schingiuiri etc. nu numai că nu duc la vreun rezultat în descoperirea adevărului, dar dezonorează și pe funcționarul ce le aplică și atrage și oprobriul public asupra instituțiunii din care face parte. În cuprins figurau teme specifice timpului când apărea fascicula: Superioritatea probelor științifice asupra celorlalte categorii de probe; Luarea și utilizarea amprentelor digitale. Căutarea, conservarea și utilizarea urmelor de picioare, Curentele sociale de stânga, Curente sociale de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trebui cineva să fie orbit de patimi sau trădător țării, ca să o tăgăduiască. Noi, cari nu aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca cetățeni români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care sporesc și dările ce ne sunt im puse, suntem nu numai în tot dreptul a vă cere vindecarea răului, dar suntem totodată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împreună, acela este de drept membru al consiliului comunal. El se poate reprezenta prin delegațiune.» Domnilor senatori și domnilor deputați, Noi vă facem aceste propuneri cu deplina încredere că le veți lua în serioasă considerațiune și le veți introduce în instituțiunile și în legile noastre. Dacă însă ele nu s-ar admite, noi, alegătorii, vom face o propagandă activă pentru a nu mai fi realeși pe viitor acei deputați cari nu vor fi susținut propunerile noastre. În acest chip sperăm că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se uite cu mai multă iubire, cu mai mult dor la Teatrul Național, simbol de cultură, de poleire și de mărire, pentru o națiune mare, poleită și cultă. Presa, care este lumina conducătoare a popoarelor, scutul cel mai putinte al instituțiunilor naționale, presa să-și îndrepte privirea mai afabilă, mai benevolă, mai frățească la această amară încercare; un cuvânt de încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arbitrară a guvernului, și a căror ființă în țară nu poate decât să aducă noi complicațiuni în raporturile noastre publice. XV Congresul presei declară că libertatea electorală, libertatea cuvântului, li bertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea învățământului național, dreptul de petiționare, instituțiunea juriului sunt punctele cardinale pe cari se reazimă edificiul nostru politic. Aceste rezoluțiuni s-au votat în total, în ședința congresului presei române de la 8/20 noiembrie 1871. Emiliu Costinescu, reprezentantul jurnalului Românul. Al.D. Holban, reprezentantul Uniunii liberale din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu Vodă-Cuza? Nu! Nu poate fi comparațiune între faptele foș tilor domni și ale lui Cuza făcute ca om, ca cetățean și ca oștean. I s-a mai zis lui Cuza că națiunea dorește ca, prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale națiunii noastre când Alexandru cel Bun zicea imperatorilor din Bizanț că țara noastră nu are decât sabia sa. Ei bine, fraților, când România a ținut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nevoie să ne ia și acea bucățică de pământ din o țară ce a fost odată a noastră“, p. 2848 - M. Kogălniceanu; „Ei, d-lor! Când împăratul Alexandru vine printr-un act solemn înaintea Europei și zice că va respecta instituțiunile țării, că va respecta drepturile noastre politice, va asigura integritatea teritoriului nostru, ar fi ca împăratul Alexandru să dezmintă toată viața sa ca să nu respecteze angajamentul care l-a luat!“, p. 2945 - I.C. Brătianu („Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de seară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o perioadă
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (9, rue Belliard, Bruxelles) către Eforia Instituțiunilor Brâncoveanu, 22 septembrie 1902, nepaginat. 14 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (6, rue des Paroissiens; Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 14 februarie 1903, nepaginat. 15 Ibid., Certificat semnat de Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mai frumoase virtuți sociale. De aceea, când simțul liberal-național se bazează pe moralitate, atunci nu se mai mărginește numai pe lângă alipirea de partida proprie, căci aceasta poate fi condusă de egoism și separatism, ci se estinde mai departe, cuprinde toate instituțiunile societății de stat și patria Însăși, și Își alege de conducătoare cu deosebire iubirea cătră dânsa. Drept aceea, cutez a glorifica simțul liberal și național numai atunci când este bazat pe moralitate și se povățuiește de iubirea patriei. Așa se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și orice sămânță de discordie, va dispare toată frica de predominare a unei națiuni peste cealaltă, cu un cuvânt, În chipul acesta, deosebitele națiuni ale Ungariei și Ardealului vor putea să steie una lângă alta În Înțelegere frățească, Întinerite prin instituțiuni libere independente, unite prin legături de recunoștință, de credință și alipire către iubita Casă domnitoare și către patria comună, precum au locuit Împreună În pace până acum. Această organizare politică a națiunii, eliberată de orice legătură cu un anumit teritoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în continuare adevăratului lor posesor, poporul român, dând în același timp asigurări că "România nu are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoare credincioasă a libertății Dunării la gurile ei și totodată de a se putea opri asupra îmbunătățirii instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale"20. Cuvântarea sa a fost urmată de aceea a primului ministru Brătianu, după care, conform procedurii stabilite, delegația română a părăsit sala, lăsându-i pe înalții demnitari să delibereze. După examinarea articolelor 12 și
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în discursul de recepție la Academia Română își exprima opinia în legătură cu necesitatea răspândirii cunoștințelor cu privire la trecutul poporului român și a cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului. Aceste obiective se puteau realiza, în viziunea lui prin intermediul Academiei Române, pe care o considera ca fiind: ,,Instituțiunea chemată a promova studiile de istorie națională la români care de peste o jumătate de veac susține cu toate mijloacele ce i-au stat la dispoziție, științifice, materiale și morale și cu toată autoritatea și prestigiul pe care i l-au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
care nici femeia nu se va putea sustrage. Pentru perioada de inițiere a femeilor în viața politică găsește nimerită o grupare aparte a femeilor. Rolul femeilor în această perioadă de tranziție ar fi să aducă o notă de neutralizare a instituțiunilor noastre naționale, care sunt toate - din nenorocire - colorate de influențele politice. Prin intrarea femeii s-ar introduce un element de constanță, de cuviință, de bună creștere, pe care prezența femeii o impune întotdeauna. 17. D-l Vasilescu Valjean nu concepe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
la slujbele religioase. Trebuie ca pilduirea să plece de la cei chemați a forma caracterele, căci nouă ne trebuie suflete de apostoli, de misionari, de credincioși înflăcărați pătrunși de ce reprezintă ortodoxismul nostru în evoluția umanității, dar mai ales în viața obștească. Instituțiunile noastre în această a 2-a perioadă de activitate vor fi centre de misionarism, nu numai de cultură. Grădinile de copii ale Societății Ortodoxe Națională a Femeilor Române din întreaga țară de la Dorohoi la Severin în număr de 27, și-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]