801 matches
-
proclamarea regatului și discuțiunile urmate atât în cameră cât și în senat în această solemnă ocaziune Ședința Camerei de la 14 martie 1881 d. general d. lecca: Ieri s a zis, negreșit din eroare, că dinastia este o plantă plăpândă în instituțiunile noastre naționale; noi credem că este un stejar ale cărui rădăcini sunt puternic împlântate in conștiința românilor. (Aplauze.) S-a lăsat asemenea să planeze îndoiala că unii membri ai Camerei n-ar avea simțimânte monarhice. Să ne grăbim dar a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bunăvoință și interes profesional pentru descoperirea adevărului: întrebuințare de mijloace barbare, ca bătaie, schingiuiri etc. nu numai că nu duc la vreun rezultat în descoperirea adevărului, dar dezonorează și pe funcționarul ce le aplică și atrage și oprobriul public asupra instituțiunii din care face parte. În cuprins figurau teme specifice timpului când apărea fascicula: Superioritatea probelor științifice asupra celorlalte categorii de probe; Luarea și utilizarea amprentelor digitale. Căutarea, conservarea și utilizarea urmelor de picioare, Curentele sociale de stânga, Curente sociale de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
greu frontiera Constantinopolului 4. „Mai toți acei călători au dat seamă publicului, la întoarcere, despre ceea ce văzuse; dar informațiunile lor, mai adesea superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol, și anume (...) a neguțătorului francez Tavernier (1605-1687), carele, reîntorcându-se din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
politici cei mai devotați, între care se număra și Eugeniu Carada, Brătianu a condus acțiunea aproape ca pe o luptă pe front, atrăgând opoziția de partea sa. Astfel, în expunerea de motive a legii, se spune că România va dobândi instituțiunea unei Bănci Naționale, prin propunerea guvernului conservator (întrucât propunerea inițială a fost a conservatorilor) și prin străduințele și sforțările partidului și guvernului liberal. Tot în expunerea de motive se preciza că întregul sistem al administrării și organizării Băncii Naționale a României, atât principiile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1916, decembrie 8, Iași. Scrisoarea nr. 777 a Ministerului de Finanțe adresată viceguvernatorului Băncii Naționale, G. Bibicescu Domnule Viceguvernator, Strămutarea Băncii Naționale de la București la Iași, împreună cu stocul său metalic, a fost negreșit făcută în scop de a asigura această instituțiune și averea ei în contra unui resbel, în care armatele străine pun de obicei mâna atât pe averea statului, cât și pe averile care au o relațiune mai strânsă cu statul. Stocul metalic al Băncii, garantând întreaga circulațiune a biletelor de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
putință pentru ca între România și Republica Ucraina să poată fi stabilite cât mai curând relații normale și neîntrerupte . Ministru de externe, C. C. Arion 73 1918 august 10/23, Iași. Istoricul strămutării la Moscova a Tezaurului Băncii Naționale și valorilor celorlalte instituțiuni financiare Când primele înfrângeri suferite de armatele noastre în Dobrogea, septembrie 1916, încep să stânjenească serios mersul fericit al operațiunilor militare din Transilvania, Banca Națională - cu asentimentul Guvernului - își expediază întregul său stoc metalic la Iași, măsură ratificată printr-un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
România - poate ieși formula destinată a ne duce la traducerea în fapt a sforțărilor noastre infructuoase de astăzi: numai atunci, de asemenea, se va putea vedea ce anume sacrificii va trebui să consimțim fiecăruia din acești factori, spre a reda instituțiunilor noastre financiare posibilitate de a reîncepe să funcționeze în mod normal. Iași în 10/23 aug. 1918 Directorul Cabinetului Ministerului Afacerilor Străine Ministru plenipotențiar / ss/. indescifrabil 74 1918, noiembrie 15/28, joi, Cernăuți. Proces-verbal al lucrărilor Congresului General al Bucovinei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Băncii Naționale, 315.154.980,41 franci; b)bijuterii ale M.S. Regina Maria în valoare de 7 milioane franci și c)valori particulare în sumă de un miliard șase sute de mii franci. Acestea în afară de celelalte depozite ale Statului și altor instituțiuni. Prin schimbările revoluționare.care au survenit în urmă în Statul rus și care este azi suficient dovedit că Germania le-a provocat, România este pusă în imposibilitate să-și recapete Tezaurul. În baza principiului cuprins în art. 231 din tratatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Dumnezeu de norocul ce a avut. slăbiciuni și lașități Slăbiciunile și lașitatea alor noștri față de dușman ne indignau continuu. Astfel, dr. Bărdescu refuză să înapoieze 2 milioane primite de Eforie de la Banca Națională când se vorbea de se chestrarea acestei instituțiuni, sub cuvânt că le ține la dispoziția Băncii Generale administrate de germani; Bărbulescu, director la Banca Națională, îi spuse indignat: „Când va fi din nou o opinie publică, te voi denunța că ai lucrat contra Băncii Naționale pentru ger mani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și am căutat să suplinesc la toate lipsurile ce prezenta Sanatoriul Elisabeta, așa de prost înzestrat și întreținut, încât George, abia scăpat de pericolul fracturii craniului, trecu printr-o difterie și un erizipel contractate din cauza organi zației neglijente a acestei instituțiuni. Ei lipseau de toate, căci fuseseră aduși la repezeală după locul accidentului direct la București de doctorul Angelescu, trimis de Ionel. Acesta a fost de o gen tilețe și de un devotament nespus, mergând până la a-și pierde biletul de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și la lingușire. Porți un frumos și scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăiești, dar, mulți ani. Ca și dânsul, fă, o Doamne, ca prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiunilor noastre, prin simțimintele tale patriotice, să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale nației noastre, când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor împăratului din Bizanțiu că: România nu are alt ocrotitor decât pre Dumnezeu și sabia sa!" Când Kogălniceanu își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Curte de Întărituri și foarte multe rude. Eram ca acasă. Nu târziu după instalarea mea în noua funcțiune am fost desemnat să prezidez cea întăi Curte cu jurați ca s-a înființat în Iași, după noua lege de procedură penală. Instituțiunea juraților introdusă atunci în țară era cu totul necunoscută și excita în mare grad curiozitatea lumei. Eram foarte emoționat, nu vorbisem niciodată în public și asupra mea cădea toată sarcina conducerei instrucțiunei orale, interogarea marturilor, facerea rezumatului, într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pliuri sufletești surprinzătoare, adevărate cazuri de manii sau monomanii și figuri tipice de maniaci. Dar în mișcările sociale, cazurile de acest fel sunt destul de frecvente. * O particularitate caracteristică a vechei mișcări socialiste e ateizmul. Doctrina clasică pretinde că religiile sunt instituțiuni de împilare a mulțimii. "Religia? O frază de dânșii inventată, ca prin a ei putere să vă aplece-n jug..." Un socialist care se respecta nu numai că n-ar fi intrat în vreo biserică, dar ar fi crezut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de demult reședință domnească (sub Ștefan cel Mare și Petru Rareș), apoi scaun de domnie și capitală, neîntrerupt de la Alexandru Lăpușneanu. Dar de îndată ce viața socială se fixează și se ordonează în jurul citadelei, a curților domnești, a mănăstirilor și a primelor instituțiuni de cultură, personalitatea lui începe a se desluși, a se afirma, a se fixa, nu numai în aspectul exterior, în decor, ci și în atmosfera sa morală, în sufletul colectiv. Puțin, prea puțin, imperceptibil aproape, la început; vizibil numai după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acesta să nu se întâmple. Cu ocazia reorganizării școalelor noastre de pictură și de arte frumoase, prin 1928, se hotărâse retrogradarea vechei Școale de Bele-Arte din Iași. Înființată în 1860, această școală nu e numai una din cele mai vechi instituțiuni de cultură artistică din țară, dar în același timp una din cele mai glorioase și deci mai utile. Din fericire, s-a prins de veste la timp; câțiva oameni de bine și cu autoritate au intervenit unde trebuia; și lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de a trăi și a dorinței de a lupta, întunecata dispunere care muncește pe oamenii culți de pretutindeni, își au izvorul în contradicțiunea constantă între ideile noastre și formele civilizației, care ne-a descoperit necesitatea de a trăi în mijlocul unor instituțiuni ce ni se par mincinoase. Ca leac s-a arătat refugiul în arta antică, lipsită de amărăciune și de desgust. Nu cercetăm dacă imputarea e dreaptă; îndreptarea însă e cercată prea departe; frumosul e pretutindeni și în orice timp; el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unei alte mănăstiri mai vechi. În ea se află mormintele lui Grigore Ghica, cel decapitat de turci la 1777, și al lui Ioan Calimah (fiul domnitorului Grigore Calimah). Din imensele sale avuții, Biserica Sf. Spiridon a întreținut numeroase spitale și instituțiuni de asistență. Pag. 234. -Fațada Fundației universitare Regele Ferdinand, în str. Carol. (Foto-Regal) Pag. 234. Lascar Antoniu. Pag. 236. Strada Cuza Vodă, fostă Golia. (Foto-Regal) Pag. 237 Trei Erarhi. (Polyfoto) Pag. 238. Turnul Sf. Ioan, din Piatra. Pag. 240. Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pe care a desfășurat- o în Bucovina: „acum câteva luni am făcut bilanțul realizărilor P. S. Sale din păstoria de 10 ani în care relevam mai ales meritul de a fi reușit să păstreze fondul bisericesc pentru eparhia noastră precum și atâtea instituțiuni...și iată că această recapitulare jubiliară e menită să rămână o încheiere definitivă a activității mult regretatului răposat [...]. Aici a avut o păstorire grea, dat fiind că la noi chiriarhii au, pe lângă grija sufletească, sarcina ingrată de a supraveghea administrarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
episcopia cea mai veche de obârșie moldovenească” spune proaspătul episcop și după ce face o scurtă incursiune în istoria Episcopiei Cetății Albe, adaugă: „Sire, Dumnezeu a vrut ca sub glorioasa domnie a Majestății Voastre...să se restabilească starea veche și vechile instituțiuni culturale și să capete iarăș viață [...]. Cum Dumnezeu, în Testamentul vechiu, a poruncit ca în cortul său să ardă totdeauna candela, așa a vrut și Domnul nostru Iisus Hristos ca în biserica sa totdeauna preoții să fie lumină nestinsă, lumine
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
trebui cineva să fie orbit de patimi sau trădător țării, ca să o tăgăduiască. Noi, cari nu aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca cetățeni români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care sporesc și dările ce ne sunt im puse, suntem nu numai în tot dreptul a vă cere vindecarea răului, dar suntem totodată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împreună, acela este de drept membru al consiliului comunal. El se poate reprezenta prin delegațiune.» Domnilor senatori și domnilor deputați, Noi vă facem aceste propuneri cu deplina încredere că le veți lua în serioasă considerațiune și le veți introduce în instituțiunile și în legile noastre. Dacă însă ele nu s-ar admite, noi, alegătorii, vom face o propagandă activă pentru a nu mai fi realeși pe viitor acei deputați cari nu vor fi susținut propunerile noastre. În acest chip sperăm că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se uite cu mai multă iubire, cu mai mult dor la Teatrul Național, simbol de cultură, de poleire și de mărire, pentru o națiune mare, poleită și cultă. Presa, care este lumina conducătoare a popoarelor, scutul cel mai putinte al instituțiunilor naționale, presa să-și îndrepte privirea mai afabilă, mai benevolă, mai frățească la această amară încercare; un cuvânt de încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arbitrară a guvernului, și a căror ființă în țară nu poate decât să aducă noi complicațiuni în raporturile noastre publice. XV Congresul presei declară că libertatea electorală, libertatea cuvântului, li bertatea presei, libertatea întrunirilor, libertatea învățământului național, dreptul de petiționare, instituțiunea juriului sunt punctele cardinale pe cari se reazimă edificiul nostru politic. Aceste rezoluțiuni s-au votat în total, în ședința congresului presei române de la 8/20 noiembrie 1871. Emiliu Costinescu, reprezentantul jurnalului Românul. Al.D. Holban, reprezentantul Uniunii liberale din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu Vodă-Cuza? Nu! Nu poate fi comparațiune între faptele foș tilor domni și ale lui Cuza făcute ca om, ca cetățean și ca oștean. I s-a mai zis lui Cuza că națiunea dorește ca, prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale națiunii noastre când Alexandru cel Bun zicea imperatorilor din Bizanț că țara noastră nu are decât sabia sa. Ei bine, fraților, când România a ținut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nevoie să ne ia și acea bucățică de pământ din o țară ce a fost odată a noastră“, p. 2848 - M. Kogălniceanu; „Ei, d-lor! Când împăratul Alexandru vine printr-un act solemn înaintea Europei și zice că va respecta instituțiunile țării, că va respecta drepturile noastre politice, va asigura integritatea teritoriului nostru, ar fi ca împăratul Alexandru să dezmintă toată viața sa ca să nu respecteze angajamentul care l-a luat!“, p. 2945 - I.C. Brătianu („Senatul. Sesiunea extraordinară. Ședința de seară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]