2,850 matches
-
școala primară este pragul oricărui început, s-a acordat mereu atenție deosebită nu numai pregătirii culturale, pedagogice și estetice, ci mai ales și practicii pedagogice, cultivând astfel deprinderea de a opera cu cunoștințele acumulate. ,,Școala de aplicație’’ a avut învățători - institutori de o înaltă pregătire didactică și pedagogică. Putem cita doar pe: Nicolae Colibaba, Emil Sfichi și Ion Cojocaru. Cadrele didactice de la ,,Școala de aplicație’’ ca de altfel și de la celelalte școli din Iași unde ne desfășuram practica pedagogică, au contribuit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrare dedicată acestor locuri în care mi-am petrecut majoritatea vieții și iată că a rezultat această monografie, lucrare ce sper să aducă o rază de lumină asupra vieții celor de astăzi precum și a urmașilor acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu! Institutor Octavian Iftimie COMUNA ONCEȘTI -1886 (evocare rezumativă) Comuna Oncești, veche așezare românească, situată în partea de vest a Podișului Bârladului, prezintă împreună cu împrejurimile sale un fond istoric valoros, plutind în duhul istoriei mari. Despre Oncești și împrejurimile sale s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu ‐ Tutoveanu , studentul Găvănescu și doamna Lucia P. Nechifor, care predă monumentul dom‐ nului primar. Iar din partea Ligei culturale a vorbit domnul avocat Stelian Dumbravă. (Din Brazdă Nouă, anul IV, nr. 6, din 25 octomb rie 1924). * Inscripție pe soclu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Două din bucățile în proză sunt anonime, două scrisori de drum către mamă sunt iscălite de Herșcu sin Froim, iar Adio de Aron Grünșpan; versurile sunt scrise de Friedman Sigfried (pseudonimul precedentului), dr. A Flachs și Betty Weinzweig. După spusa institutorului Axelrad, băiatul simplu Aron Grünșpan a organizat un grup de „vreo 70 de evrei care s-au dus pe jos, până în Germania, de unde i-au încărcat pentru America." * Fetița dulce „Fetița dulce", revistă umoristică „Modern-stil”, apărea la 5 octombrie 1905
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Căderea Sionului după Graetz; „Plângerile" după distrugerea primului templu și Incendierea și distrugerea templului, fără autori, iar în jargon Kinos: versuri de Jzchaki. Prețul benevol pentru F.N.(Fondul național). După spusa lui Adolf Axelrad mai tot numărul era scris de institutorul Iacob Sircus, fiul bătrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui Ifremia, ca și Ilinos, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul ziarului bucureștean în jargon navaseret (1901 1903), născut pe la 1868, plecat în America în 1904. Apare în românește și jargon
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
după distrugerea primului templu și Incendierea și distrugerea templului, fără autori, iar în jargon Kinos: versuri de Jzchaki. Prețul benevol pentru F.N.(Fondul național). După spusa lui Adolf Axelrad mai tot numărul era scris de institutorul Iacob Sircus, fiul bătrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui Ifremia, ca și Ilinos, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul ziarului bucureștean în jargon navaseret (1901 1903), născut pe la 1868, plecat în America în 1904. Apare în românește și jargon evreiesc. * Noul Timp Noul Timp
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost director al Liceului „Codreanu” - un macedonean care iscălea cu pseudonimul Herodot, iar din 18 95 e condusă de G.G. Ionescu, ‐ poetul George Tutoveanu de mai târziu, până în 1908 când dispare. Ștefan Neagoe, 1838 1897 Ziarul este proprietatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Solomon Segall, directorul de 115 mai târziu al revistei Revista; F. Emilian = Emil Feinsilber, în 1907 ziarist și director al Revistei Judiciare din București, Alecu de la Tutova, De la Tutova (nu și De pe Tutova), Sorin, Moș Roată -Adolf Axelrad, în 1907 institutor și ziarist la București. Mai semnau dr.Billitz, V. Crăescu, dr. Albert Flachs, Grigore Stamatescu, St. Neagoe și T. Riga. În Paloda a publicat institutorul un Memoriu referitor la zidirea în Bârlad în 1842 a primului local de școală publică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la Tutova, De la Tutova (nu și De pe Tutova), Sorin, Moș Roată -Adolf Axelrad, în 1907 institutor și ziarist la București. Mai semnau dr.Billitz, V. Crăescu, dr. Albert Flachs, Grigore Stamatescu, St. Neagoe și T. Riga. În Paloda a publicat institutorul un Memoriu referitor la zidirea în Bârlad în 1842 a primului local de școală publică unde arăta că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în Nărtești, județul Tecuci, a învățat la Bârlad cursul primar și secundar, bursier al Fundației Codreanu. A fost institutor de la 1879 la Ploiești, apoi, după terminarea facultății de litere din București, la Bârlad (1891-1898). La Bârlad a scris în Tutova Paloda recenzii, conferințe, articole politice dar și cronici de teatru sub pseudonimul Herodot, apoi de la 8 septembrie 1894 la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce apar în România, pe județe”, pentru județul Tutova enumără ziarele: Bârladul, Legalitatea, Paloda, Tutova, Viitorul, Vocea Tutovei, toate cu apariția în orașul Bârlad. Despre G. Tutoveanu se scrie: „... născut în Bârlad, la 20 noiembrie 1872. Absolvent al Școlii de institutori din București, institutor în orașul său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
România, pe județe”, pentru județul Tutova enumără ziarele: Bârladul, Legalitatea, Paloda, Tutova, Viitorul, Vocea Tutovei, toate cu apariția în orașul Bârlad. Despre G. Tutoveanu se scrie: „... născut în Bârlad, la 20 noiembrie 1872. Absolvent al Școlii de institutori din București, institutor în orașul său de naștere. A debutat prin „Revista nouă” a lui Hașdeu, colaborând apoi la revistele: „Convorbiri literare”, „Literatura și arta română”, „Semănătorul”, „Pagini alese”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, 155 „Ramuri” și la tribuna literară a ziarelor: „Epoca”, „Evenimentul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perioada guvernării intelectualilor, 156 profesorului Nicolae Iorga și a fost prefect de Tutova. În anul 1912 fusese însă și cu conservatorii, nu numai ca director al ziarului Răsăritul, dar și la concursul din 27 martie 1913 pentru ocuparea scaunului de institutor în Consiliul general, unde „domnul Gh. Ionescu Tutoveanu, conservator, a obținut 16 voturi, nefiind ales.” * „... Îmi place sufletul lui și‐mi place înfățișarea care i‐l cuprinde, figura lui florentină, gulerul lui al b, sticlos, frânt pe o cravată nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
15 mai 1931, la Tip ografia N. P. Peiu - Bârlad. Foaia face cunoscut populației candidații Guvernului „Uniunii Naționale” la cameră - C. Hamangiu, ministrul justiției, N. Simionescu, fost primar, fost vicepreședinte al Camerei Deputaților, Pamfil Șeicaru, directorul ziarului Curentul, Gh. Manoilescu, institutor, fost revi zor școlar, Traian Ionescu, președintele demobilizaților grade inferioare din România ‐, la Senat, Colegiul universal la Alegerile din 4 iunie 1931 - C. Dornescu, avocat, fost prefect, la Senat, Colegiul consilierilor comunali și județeni pentru alegerile din 6 iunie 1931
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zor școlar, Traian Ionescu, președintele demobilizaților grade inferioare din România ‐, la Senat, Colegiul universal la Alegerile din 4 iunie 1931 - C. Dornescu, avocat, fost prefect, la Senat, Colegiul consilierilor comunali și județeni pentru alegerile din 6 iunie 1931 - I.C. Antonovici, institutor, fost revizor. Mai sunt consemnate: Un Apel către Frații Săten i , semnat de scriitorul Virgil Caraivan - agricultor și altul de Iordache Leliu, sătean din Perieni - Tutova, alte diferite articole lămuritoare pentru alegeri, semnate de Gh. Manoilescu, I.C. Antonovici, N. Simionescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august 1898, dar continuă a publica și în Ramuri de la Craiova, traduceri în Floarea darurilor, proză în Universul. Sub pseudonimul SAghin, Samuel Ghinsberg, autodidact, a publicat poezia Doina, iar viitorul institutor Adolf Axelrad, sub pseudonimul Dela 226 Tutova, mai ales poezie, după 1898, când era școlar. Viitorul autor al volumelor Din viața țărănească, Gr.N. Couatu, editat la „Minerva", semna și el în Vocea Tutovei, ca și casierul Grigore Stamatescu, care se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bu curești, 1982. În ce privește pe G. Tutoveanu, analiza operei și a vieții poetului, spațiul oferit lui sunt inferioare și incomplete în raport cu ceea ce a făcut George Călinescu pentru Emil Gârleanu, G.M. Vlădescu, Victor Ion Popa, I. Valerian, V. Voiculescu, C. Moldovan... „Institutor, revizor, profesor, născut la Bârlad (oraș devenit o vreme, prin prezența lui Emil Gârlean u, D. Nanu, C. Moldovan, un fel de „Weimar”) la 20 noiembrie 1872, tatăl numindu‐se Gheorghe Ionescu. Mort în 1957.” Da, dar G. Tutoveanu care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toți învățătorii din județ și toți ce dore sc binele și progresul școalei poporului.” Se publică materiale specifice profesiei: „Pregătirea învățătorilor” - de I. Antonovici; „Teoria evoluționismului” - de Const Gh. Moroșanu, profesor; „Cursurile com plimentare la sate” - de Const. A. Popa, institutor; „Rolul școalei în ridicarea economică a săteanului” - de V. Pânzaru, revizor școlar; „Pentru sau contra școalei democratice?” - de I.D. Vanaga, școala de aplicație; „Congresul pedagogic al Asociației „ de D.V. Țoni; „Selecționarea elevilor” - de I. Antonovici; Predarea proverbelor în școala primară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost concentrată către revista George L azăr, sursa ei de inspirație fiind aceea a naționalismului profe sorului universitar din Iași, Simion Bărnuțiu (era perioada Luptei naționale!) ...” În perioada când eram elev la gimnaziul real din Bârlad și la Școala de institutori din București, în afară de gazeta „Paloda”, organ al intereselor generale, își făcuse apariția și revista cultural‐literară „George Lazăr” scoasă de câțiva profesori și în care s‐au publicat și câteva poezii ale domnului C. Hamangiu, actual Consilier al Curții de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sim Basilescu, iar colaboratori: Sim. Basilescu, G. Bergariu (Huși și Bârlad), C. Gr.Borgovanu, Elena Ciucă, G. Grăniceanu, Din Bella (în Macedonia), Aug. Frățilă, Gericon (pseudonim), C. Hamangiu, Spiru C. Haret, At. Iliescu, G.I.Ionescu, I. Mateescu, Maxim, Șim. Mironescu (institutor Bârlad), Ghiril Negruț, M.Pop, G.Popescu, I.P(op) Reteganul, Sângeorgeanu, V.Simionov, Lazăr Teodor, Valmag. Din cei enumerați profesorul precizează că Hamangiu, Negru I , Sângeorgean și Valmag publicau literatură populară „de dincoace și de dincolo de munți", Haret „o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
informații, anecdote și humor medical”(Din Documente răzășe ști - 1934). Revista Însemnări Medicale a apărut și în anul 1934. 357 * Îndrumări pedagogice, anul I 1933 Coordonare P. Todicescu, profesor de pedagogie, N. Galaction, învățător licențiat în litere și Șt. Toporaș, institutor. Tipografia C.D. Lupașcu Bârlad. Câteva materiale publicate și autorii lor: „Stroe Belloescu - ...Un om de forță” de Paul Constantinescu: „Școala primară recunoscătoare” de C. Antonovici; „Stroe Belloe scu” de Cezar Ursu; „Din viața lui Stroe Belloescu” de P. Tod icescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
capricios și insensibil la marele său rol istoric, el nu e decât cutia de rezonanță a unui destin pitic: Francezul, așa cum l-au făcut Îmbelșugatul și tihnitul pământ al Franței, raționalismul sceptic și demisionar al lui Voltaire și al ultimului institutor, Își revine din război, unde s-a dus din indiferență și unde s-a derobat printr-o nepăsare totală după ce a fost pus la Încercare. (...) Francezul, atât de departe de zei, de oameni, de animale este un sediment depus pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o campanie șocantă [...] pentru a compromite America și a nega ideile și tradițiile Occidentului"" (Tessa Morris-Suzuki, op. cit., p. 5). 36 Prima parte a seriei, La République, a cuprins un grupaj distinct, intitulat Pédagogie și format din studii dedicate dicționarelor, bibliotecii, institutorului exemplar (Lavisse) și unei longevive cărți pentru copii Le Tour de la France par deux enfants (Pierre Nora, op. cit., pp. 227-346). 37 "Aici se învață nu numai limba, istoria sau geografia națiunii, ci și cum se trăiește și se gândește în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru ridicarea monumentului său, vol. I, Editura "Cartea Românească", București, f.a., pp. 235-237. 142 Vezi "Convorbiri didactice", an IV, nr. 5-6, 15 iunie-15 iulie 1898, pp. 302-303. 143 Așa erau percepute și în Franța celei de-a treia Republici, unde institutorii erau datori să organizeze "sărbătorile civice" de peste an. Cumulând, de obicei, și unele funcții administrative în teritoriu (secretari de primării) aveau, o dată în plus, autoritatea necesară de a servi Statul prin fiecare detaliu al programului de festivități școlare (vezi Jean
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în limba română și franceză, cumpărate de la un librar Petrof și de la particulari, îl completează pe I.Antonovici, fostul său profesor Gr. Crețu... Deci asta se întâmpla la Bârlad - unde avea să se nască Academia Bârlădeană a lui George Tutoveanu, institutorul, care va trudi și el să adune cărți pentru poporăni, reușind ca la 15 noiembrie 1906 să înjghebeze un comitet de inițiativă, compus din mai mulți însuflețitori ai culturii, personalități ale locului, cu nume sonore la vremea aceea - A. Balaban
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]