2,609 matches
-
dacă ea nu comportă o Înnoire metodologică concomitentă cu cea teleologică” (1972, p. 74). Introducerea schimbărilor educaționale progresive, dar izolate, nu pot să cauzeze decât o dezechilibrare generală a sistemului de educație școlară. Aflându-se sub control social, Întregul proces instructiv-educativ școlar rămâne deschis aplicării unor metode mai eficiente de instruire. Și, În măsura În care Învățământul va reuși să valorifice moștenirea progresistă a trecutului pedagogic, să sintetizeze elementele pozitive ale practicii școlare actuale, să se sprijine pe studiile comparative În domeniul metodologiilor de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
matematicii, muzicii, artelor plastice, educației fizice etc. Didacticile speciale destinate lor poartă amprenta acestei specificități. Metodele folosite cu precădere la nivelul anumitor trepte de instruire (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar) fac obiectul unor didactici speciale realizate după criteriul specificității procesului instructiv-educativ propriu fiecărei etape. Relevante sunt, astăzi, cercetările legate de dezvoltarea unei didactici universitare. Foarte actuală și operantă a Început să devină clasificarea după criteriul organizării individuale/sociale a muncii. În acest sens distingem: 1. Metode de activitate individuală (bazate pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În Întregime subordonat realizării unor sarcini didactice și educative, este axat pe procesul de Învățare și dezvoltare a personalității. Ca structură specifică, elaborată, de predare/Învățare, metoda conversației, bine condusă, angajează un sistem determinat de interacțiuni verbale profesor-elevi. În raport cu obiectivele instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
util dezvoltării fizice, ci una de asimilare a realului la activitatea proprie a copilului (de reflectare și transformare a realității În plan imaginar), motiv pentru care acesta a devenit astăzi una dintre principalele metode active, atractive, extrem de eficace În munca instructiv-educativă mai ales cu preșcolarii și școlarii mici, „...toate metodele active de educație a copiilor mici - spune Piaget - cer să li se furnizeze acestora unmaterial corespunzător pentru ca, jucându-se, ei să reușească să asimileze realitățile intelectuale care, fără aceasta, rămân exterioare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realitățile intelectuale care, fără aceasta, rămân exterioare inteligenței copilului” (1972, p. 139). Jocul se poate, așadar, Înălța până la nivelul seriozității, nu numai al divertismentului (Huizinga, 1977, p. 186), asumându-și importante funcții pedagogice, atunci când este rațional integrat În sistemul muncii instructiv-educative. Se reține această precizare, Întrucât utilizarea prea abundentă a jocurilor care Îmbină realul cu fictivul, cu imaginarul, prezintă riscul de a transforma procesul de instrucție În joc și, prin aceasta, de a da o notă artificială și ruptă de realitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățării”, de exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativității acestora, aspecte adeseori neglijate până acum. Sau Îi rămâne mai mult timp să se ocupe de cercetarea și rezolvarea pe această bază a problemelor specifice cu care se confruntă În cadrul procesului instructiv-educativ. Și bineînțeles, mai mult timp pentru perfecționarea proprie. Mai mult decât până acum, el va Îndeplini un rol de coordonator, canalizând și orientând transmiterea fluxului comunicațional pe traseul profesor → elev → calculator. În nici un caz nu se pune problema Înlocuirii profesorului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Bulai, A. (2000), Focus-grup, București, Editura Paideia. Castells, M. (2001), The Internet Galaxy: Reflections on the Internet, Business and Society, Oxford/New York, Oxford University Press. Cazacu, A.M. (2003), Didactica filosofiei, București, Editura Fundația României de Mâine. Călin, M. (1995), Procesul instructiv-educativ, București, Editura Didactică și Pedagogică. Cerghit, Ioan (1997), Metode de Învățământ, ed. a III-a, București, Editura Didactică și Pedagogică. Cerghit, Ioan (2002), Sisteme de instruire alternative și contemporane. Structuri, stiluri și strategii, București, Editura Aramis. Cerghit, Ioan (coord.) (1983
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Cadrele didactice au misiunea nobilă de a dezvolta la elevi gândirea independentă, originală, inițiativa, încă din primii ani de școală și chiar din perioada preșcolară. Problema formării omului nou, ca subiect creator, capătă o importanță considerabilă, iar aceea a calității instructiv-educativă se situează pe o poziție pe o poziție de prim-plan în ansamblul dezvoltării țării noastre. Pornind de la considerentul că potențialul creativ al copilului nu se valorifică de la sine, apare și mai pregnantă răspunderea socială a școlii, care operează la
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Procesele fundamentale ale imaginației 152 4. Etapele procesului de creație 153 5. Dezvoltarea creativității 154 5.1. Blocajele creativității 154 5.2. Metode pentru stimularea creativității 156 6. Cultivarea creativității în învățământ 158 Capitolul IX Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv-educativ Ă Andrei Cosmovici 163 1. Caracterizarea gândirii 163 2. Operațiile generale ale gândirii 163 3. Operațiile specifice ale gândirii. Teoria lui J. Piaget 165 4. Formele gândirii privite din punct de vedere psihologic 168 5. Înțelegerea 171 6. Rezolvarea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest fel reacțiile lor la diverși factori educativi, la atitudinea profesorilor, la metodele și materialele utilizate, la conținutul diferitelor discipline ș.a. Asfel s-a constituit ceea ce noi denumim azi „psihologia școlară”. Psihologia școlară studiază, din punct de vedere psihologic, procesul instructiv-educativ desfășurat în școală cu scopul de a spori eficiența acestuia. Ea formează partea esențială a psihologiei pedagogice care studiază și educația copilului înainte de școală, dar și la vârsta adulților, întrucât statul se preocupă de o influențare sistematică a tuturor cetățenilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
5 și 21). De aceea s-au făcut investigații speciale care ne pot duce la un mai înalt grad de certitudine cu privire la influența și valoarea unor metode și procedee folosite de profesori, cât și la soluționarea altor probleme de ordin instructiv-educativ. În mod firesc, psihologia școlară este strâns legată de pedagogie, știința educației, a formării conștiente, intenționate a individului. Aceasta abordează însă procesul educativ în toate aspectele sale și din mai multe puncte de vedere. De pildă, psihologia se ocupă prea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu ia decizii finale, nu face decât constatări și recomandări necesare pedagogului, ca om de știință, ori profesorului. Pedagogia are, în schimb, un caracter normativ. Ea dă indicații precise, unele absolut obligatorii, altele facultative, care constituie un ghid al activității instructiv-educative desfășurate în școală. Să luăm, de exemplu, problema introducerii filmului la lecție, problemă pusă acum șapte decenii, când această „minune tehnică” se răspândise pe tot globul. Observațiile psihologice scot în relief o serie de avantaje. Mai întâi, imaginea în mișcare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un caracter interdisciplinar; în cadrul său psihologul are un loc important. Am văzut că, permanent, pedagogul care vrea să inoveze învățământul trebuie să apeleze la concluziile psihologiei, la cercetarea psihologică, pentru a putea aprecia resursele și rezultatele oricărei înnoiri a procesului instructiv-educativ. Din punct de vedere practic, cunoștințele acumulate de către psihologia școlară sunt prețioase în primul rând pentru profesori, dar și pentru părinți Ă pentru oricine este antrenat într-o muncă cu caracter de instruire și educație. Necesitatea cunoașterii derivă din aceea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
m-ai văzut pe mine alergând?!” Or,... cum să ceri unui copil de 8 ani să nu fugă!? Pe drept cuvânt mustrarea aceasta a rămas întipărită cu un mare semn de întrebare. c) Particularitățile individuale ridică spinoase probleme în practica instructiv-educativă. Copiii de aceeași vârstă sunt foarte diferiți, uneori au firi opuse, ceea ce ne obligă la procedee variate. De exemplu, profesoara constată că, în timp ce explică, un elev își ghiontește colegul, vorbește, deranjând pe cei din jur. Ea se oprește, îl ridică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
afirmă că-i stă foarte bine!). Tot așa de importantă este și cunoașterea cauzelor rămânerii în urmă la învățătură, cauze care sunt uneori foarte greu de stabilit. e) De asemenea, nu e ușor să constatăm efectele reale ale unui demers instructiv-educativ. Chiar dacă un școlar a devenit cuminte în clasă, cum se comportă el pe stradă, acasă? Nu totdeauna e ușor de constatat, fiindcă părinții pot să-i țină partea. La fel, nu e simplu să ne dăm seama cât de temeinică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
detaliată a principalilor factori ai devenirii personalității umane (ereditate, mediu, educație), inclusiv disputele teoretice în acest domeniu este realizată în alt capitol al acestui volum. Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități formale, dinamico-energetice (temperamentul) și trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de exprimare cu valoare individuală și socială. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile și caracteristicile generale de personalitate, asigurându-se concordanța dintre caracteristicile persoanei și obiectivele procesului formativ. Organizarea științifică a acțiunilor instructiv-educative este dependentă de cunoașterea individualității elevilor și de organizarea sistemului școlar care să permită găsirea unor posibilități integrative accesibile pentru fiecare. Abordarea metodelor de cunoaștere a elevilor se realizează în acest capitol, făcându-se referiri în special la cele care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, și care este săvârșită cu vinovăție. Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale. O condiție esențială a adaptării școlare o reprezintă realizarea concordanței între cerințele obiectivelor instructiv-educative și răspunsul comportamental adecvat al elevului față de acestea. Cu alte cuvinte, esența adaptării școlare constă în ajustarea reciprocă a procesului de educație, pe de o parte, și a caracteristicilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Vom spune, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
loc în familie, în grupurile de joacă, în timpul exercitării profesiunii etc. Ea mai este denumită și învățare socială. Cealaltă formă este învățarea sistematică, realizată în școli ori în cadrul diferitelor stagii de instruire, de calificare. Aceasta, fiind o formă de activitate instructiv-educativă planificată, organizată pe baza unei experiențe acumulate timp de multe secole și analizate de filosofi și pedagogi străluciți, este mai eficientă, dă un randament mai mare. Totuși, efectele ei se resimt îndeosebi în planul dezvoltării intelectuale, al însușirii cunoștințelor, al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt necesare o serie de transformări în felul de a organiza învățământul, modificări realizate în Occident de mulți ani, dar prea puțin observate în stilul activității din învățământul nostru preuniversitar. b. Un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv-educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu joc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și elevul va interpreta nota mică primită mai probabil ca semn al ghinionului, decât al faptului că nu a învățat suficient (fb II). * * * Aspectele supuse analizei converg spre ideea interpretării comunicării didactice ca fiind una dintre resursele majore ale procesului instructiv-educativ. Ea se înscrie în cadrul conținuturilor latente ale procesului formativ, fiind, prin maniera și nivelul realizării sale, o sursă de potențare sau diminuare a conținuturilor formale. Perceperea tot mai exactă a potențialului și ponderii pe care actul comunicativ îl joacă în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru ameliorarea performanțelor elevilor. Capitolul XVtc "Capitolul XV" Perspectiva umanistă asupra educațieitc "Perspectiva umanist\ asupra educației" Ovidiu Lungu, Luminița Iacobtc "Ovidiu Lungu, Luminița Iacob" Introducerea acestei teme în finalul manualului de psihologie școlară este expresia conștientizării unei necesități: depășirea practicilor instructiv-educative curente. Dacă, într-o măsură mai mică sau mai mare, aplicații la toate temele anterioare se regăsesc Ă mai fericit sau mai denaturat Ă și în realitatea noastră educațională, ceea ce teoretizează perspectiva umanistă ține, la noi, încă de viitor. Două
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
criteriul de sex în ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de instruire și de formare profesională, la perfecționare și, în general, la educația continuă. (2) Instituțiile de învățământ de stat și particulare, factorii sociali care se implică în procese instructiv-educative, precum și toți ceilalți furnizori de servicii de formare și de perfecționare, autorizați conform legii, vor include în planurile de învățământ, în programele analitice și în alte instrumente curriculare măsuri de respectare a principiului egalității de șanse și tratament între femei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și dezvoltare a capacității motrice, este una din problematicile mai puțin abordate, din punct de vedere didactic, în relația antrenor-sportiv. Așa cum am mai subliniat, rareori se întâlnește termenul de didactică în antrenamentul sportiv, privit ca un proces heteronom, cu valențe instructiv-educative. Încadrarea antrenorului, în profilul profesional al unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin extensie, cele de cercetător, ale unui antrenor, sunt abordate predominant, numai
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
înseamnă o schimbare profundă a relațiilor dintre membrii familiei. În sfera politică, statul centralizat - cu forțe polițienești, armată, tribunale - a redus mult nevoia de protecție a individului de către rude (familia lărgită). Sistemul școlar creat a înlocuit în mare măsură funcția instructiv-educativă a familiei, foarte puțini părinți putând astăzi asigura pe cont propriu transmiterea de cunoștințe specializate copiilor lor. Religia însăși a devenit din ce în ce mai mult instituționalizată, profesată cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]