3,015 matches
-
Chiar dacă pentru chirurg gesturile sunt marcate de un anume automatism, el trebuie să-și supravegheze echipa, în special pe începători. Toate amănuntele au însemnătate, începând cu spălarea mâinilor și punerea mănușilor. Numărul ajutoarelor trebuie limitat la necesitățile stricte ale intervenției. Instrumentarul ales va conține doar necesarul, evitându-se instrumentele inutile. După utilizare, acestea se așează în același loc. Coatele trebuie să fie lipite de corp, mișcările se fac în special din degete și din pumn. Sprijinul pe bolnav va fi evitat
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
devine medic practician într-o mică localitate din Lancashire. În 1959, l-a cunoscut pe Raoul Palmer, ilustrul ginecolog francez, căruia i-a prezentat laparoscopul. În 1967, Steptoe publică lucrarea "Laparoscopia în ginecologie" în care face o descriere completă a instrumentarului și a unor tehnici bazate pe expriența proprie. Prin aceasta se înscrie ca primul vorbitor de limbă engleză care prezintă utilitatea laparoscopiei în diagnostic și tratament. În adolescență Steptoe dorea să devină muzician. A fost un pianist cu o tehnică
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
elegant, cu o tehnică desăvârșită, fără înflorituri, considerând chirurgia o profesie serioasă care nu suportă scamatorii. Era modest, se împotrivea reclamelor ieftine, articolelor laudative din ziare, scrisorilor de mulțumire, operațiilor televizate. În pregătirea tinerilor insista pe elemente de inițiere, cunoașterea instrumentarului chirurgical, a regulilor ce trebuie respectate pentru spălat și îmbrăcat, pregătirea mesei pentru instrumente, executarea nodurilor etc. Considera că pregătirea de chirurgie generală dă, siguranță medicilor, ce practică specialități chirurgicale. Am fost externul profesorului Buțureanu. ION JUVARA A fost elevul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
trebuie să aibă la bază examenul clinic. Acest examen își va păstra valabilitatea și importanța indiferent de progresele tehnice. Cel puțin așa ar trebui să fie! Sublinierea prof. Ion Juvara este realistă și plină de înțelepciune: "achizițiile în aparatură și instrumentar chirurgical nu vor putea să dispenseze chirurgul de azi și de mâine să stăpânească, la perfecție, metodologia clinică ... chirurgul va rămânea un medic înzestrat cu gândire strategică și care utilizează diferențiat o tehnică sau o metodă pentru fiecare caz în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
instruirii 53 A. Caracterul dinamic și permanenta deschidere la Înnoire a metodelor didactice 53 B. Abordarea istorică a metodelor de instruire 54 C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologiei 58 1. Evoluții cantitative: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologic 58 a) De unde nevoia de Înmulțire și diversificare a metodelor? 59 b) Posibile surse generatoare de noi metode 62 2. Evoluții cu rezonanțe calitative 63 a) Reîntoarcerea la tradiție (revigorarea metodelor consacrate sau clasice) 64 b) Promovarea metodologiei centrate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Metoda se situează ca intermediar Între obiective și rezultate. Astfel, În mâna profesorului sau a elevului, metodele servesc drept instrumente sau unelte de lucru, mijloace de obținere a rezultatelor așteptate. Sunt modalități de acțiune practică, sistematică și planificată. Utilizarea acestui instrumentar apare ca un demers chibzuit, programat, premeditat, menținut În atenția și sub reflecția continuă a profesorului, capabil să conducă, prin intermediul lor, spre alte achiziții la care elevii trebuie să ajungă. Metodele țin, prin urmare, de acele elemente sau condiții exterioare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vădită tendință de multiplicare și diversificare a metodelor și - o a doua de ordin calitativ care pune accent pe Înnoirea și modernizarea metodelor și a tehnologiilor didactice, de cea mai mare amploare și deschidere. 1. Evoluții cantitative: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologictc "1. Evoluții cantitative\: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologic" Sub aspect cantitativ este ușor vizibilă o tendință de continuă lărgire și diversificare a registrului metodologic. Situație care contrastează puternic cu starea de lucruri existentă În Învățământul tradițional, Înclinat mai degrabă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și - o a doua de ordin calitativ care pune accent pe Înnoirea și modernizarea metodelor și a tehnologiilor didactice, de cea mai mare amploare și deschidere. 1. Evoluții cantitative: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologictc "1. Evoluții cantitative\: multiplicarea și diversificarea instrumentarului metodologic" Sub aspect cantitativ este ușor vizibilă o tendință de continuă lărgire și diversificare a registrului metodologic. Situație care contrastează puternic cu starea de lucruri existentă În Învățământul tradițional, Înclinat mai degrabă spre uniformizarea Învățării și predării, spre extinderea În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ceea ce oferă situațiile În care se apelează doar la un singur stimul (Gardner, 1993). Efectul sinergic al sistemelor multimedia devine În mod vizibil benefic pentru cei care Învață susținuți de asemenea complexe media. Aspectul metodologic al integrării și utilizării noului instrumentar tehnic este de extremă importanță dacă ținem seama de faptul că nu tehnologia În sine, oricât de eficientă și performantă ar fi ea, rezolvă problemele complexe ale Învățării și predării, ci folosirea ei inteligentă În cadrul procesului de Învățământ este decisivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodelor de Învățare independentă, metodelor de informare și ale celor de documentare, Învățării asistate de calculator, Învățării electronice, folosirii Internetului ș.a.m.d. Ca atare, viitorul absolvent va trebui să fie exersat Încă din anii de școală cu un asemenea instrumentar de lucru de care se va folosi timp Îndelungat pentru a putea face față noilor provocări, unei Învățări care se Întinde pe tot parcursul vieții. De exemplu, el va trebui să cunoască și să utilizeze diferitele tehnici de informare și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o metodă sau alta. Din cuprinsul lucrării transpare cu ușurință, de exemplu, importanța pe care o acordăm Învățării din experiența altora, adică din experiența umanității condensată În valori ale culturii. Această Învățare prin cultură, susținută de teoriile antropologice-culturale, Își găsește instrumentarul În metodele de comunicare orală și scrisă, În plin proces de reînnoire și acestea. Ar fi absurd să considerăm că Învățământul s-ar putea dezice de asemenea metode, de tradiție, care trec, Într-adevăr, prin serioase transformări ameliorative În prezent
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
viza dezvoltarea unei teorii proprii privind evaluarea în contabilitate, prin analiza detaliată a conceptului de valoare din prisma menținerii capitalului Și evaluării activelor la valoarea de intenție, iar pe de altă parte, cercetarea va fi de tip aplicativ, urmărind îmbunătățirea instrumentarului contabilității - tehnică Și metodă contabilă, pe baza studierii situațiilor financiare prezentate de entitățile cotate la bursele de valori, în scopul validării ipotezelor formulate privind libertatea Și conformitatea, credibilitatea Și fiabilitatea, raționalul Și rezonabilul bazelor de evaluare. Cercetarea contabilă fundamentală vizează
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în condițiile schimbării politicilor Și metodelor contabile). Răspunsurile la aceste probleme ale cercetării fundamentale nu se concretizează neapărat în practică. Cercetarea contabilă aplicativă este responsabilă de explorarea unor domenii noi (contabilitatea socială, a resurselor umane, contabilitatea verde) Și de perfecționarea instrumentarului contabil. Prezenta lucrarea se circumscrie câmpului de cercetare orientat către fundamentele Științei contabilității, iar din punct de vedere al discursului epistemologic, avem un mix între cercetarea de tip normativ, în care se încadrează al doilea capitol Și cercetarea de tip
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
maschează sub atributele meritului, ale talentului și efortului materializate în rezultate educaționale. Generalizarea utilizării diplomelor educaționale pentru obținerea de poziții înalte în firmele private sau în birocrația de stat indică doar consolidarea noului mod de dominație. Diplomele fac parte din instrumentarul alchimiei simbolice prin care materialitatea puterii economice și a celei politice se ascunde sub aparența unei aristocrații cultivate și inteligente. În plus, locul statului în sistemul acreditărilor școlare dezvăluie adevărata sa esență. Mai mult decât monopolist al violenței fizice sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ar fi atât de laborios și costisitor în ceea ce privește timpul și banii, încât efectele ar fi discutabile. La aceste dificultăți se adaugă demonstrațiile făcute de diferiți teoreticieni, prin care se arată că eforturile de generare a unor algoritmi sau a unui instrumentar oarecare sunt sortite eșecului datorită chiar specificului domeniului. Argumentele acestor demonstrații nu trebuie ignorate, pentru că ele sunt principial justificate, ci trebuie folosite pentru a defini limitele de utilizare asociate oricărui element cu valențe practice. În acest context, numărul manualelor care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
context, numărul manualelor care îndrăznesc să propună abordări practice este extrem de mic, comparativ cu cel al manualelor standard de tip american. Manualul standard de tip american prezintă un mozaic structurat de concepte, cu scurte liste de recomandări cu tentă de instrumentar. Acestea pot fi utilizate, dacă se face risipă de imaginație, dacă se cunoaște foarte bine domeniul și, mai ales, dacă există cel puțin câteva experiențe practice. Ele compensează - de fapt, maschează - preponderența teoriei prin exemplificări punctiforme - câteva rânduri sau o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
managementul întreprinderilor mici și mijlocii, care nu au timpul și resursele să apeleze la experți în domeniu pentru rezolvarea unor probleme practice. Lucrurile palpabile așteptate ar putea fi interpretate ca fiind algoritmi, metode, tehnici, metodologii sau orice alt fel de instrumentar, indiferent ce etichetă comercială sau științifică ar purta. În paralel, se mai așteaptă exemplificări din lumea economică reală din imediata apropiere, adică din spațiul cunoscut al vieții de zi cu zi. Concepția cărții are în vedere categoriile interesate menționate. Prima
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
informației pentru analiză și interpretare se va face într-un mod ideal, calitatea întregului proces va depinde de calitatea informației de intrare. Aceasta devine decisivă pentru succesul întregului proces de cercetare. Ca și în cazul a numeroase elemente metodologice și instrumentare din management, în colectarea informațiilor nu există proceduri sau „rețete” general valabile. Când informațiile sunt colectate pentru un subiect de management strategic, situația este specifică unei decizii neprogramate, adică are caracteristicile unei decizii irepetabile. Modelele construite sunt de „unică folosință
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acurateței metodelor cantitative comparate cu metodele calitative. Uneori diferențele obținute cu metode diferite sunt minime. Totuși, pentru prognozarea mediului sociopolitic, tehnologic sau legal, abordările intuitive rămân singurele instrumente cu utilitate practică. Tabelul din figura 1.1 prezintă câteva caracteristici ale instrumentarului de prognoză actual (Pearce și Robinson, 1997). Tabelul 1.2 Având în vedere instrumentul (metoda) de prognoză ales pentru utilizare, colectarea informațiilor va fi orientată pentru a căpăta caracteristicile potrivite în ceea ce privește următoarele aspecte (Jain, 1994): 1. modelul informațiilor utilizate: studiul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bază în comparație cu produse de modă) care modifică modul de colectare a informațiilor. În principiu, produsele cu un ciclu de viață lung cer serii de date (informații) pe perioade lungi; 4. orizontul prognozei: în principiu, orizonturi de timp scurte necesită un instrumentar mai puțin pretențios. Pentru orizonturi strategice trebuie avute în vedere posibilele discontinuități; 5. numărul de observații: numărul de observații ce se vor face este ales ca să ofere cea mai mică eroare pentru modelul de prognoză utilizat. Ca o concluzie preliminară
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
deformare a mediului concurențial. În cazul țării noastre, dezvoltarea bazelor de date specializate se află încă într-un stadiu incipient. Acest fapt, coroborat cu deficiențele sistemului primar de generare a informațiilor, face ca în practică, chiar la nivelul firmelor mari, instrumentarul de prognoză economică să fie folosit mai rar. Se pare chiar că deciziile „câștigătoare” de implementare în România a marilor rețele de magazine s-au bazat mai mult pe intuiția managerilor decât pe analiza informațiilor existente. Accesul la teoria de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
resurse pentru colectarea informațiilor se găsesc nu numai IMM-urile, ci și consultanții individuali sau studenții ce realizează lucrări practice. Este posibil ca IMM-urilor obișnuite să le lipsească anumite competențe, în special în ceea ce privește definirea subiectului de cercetat și utilizarea instrumentarului tehnic de cercetare, deși Internetul poate fi relativ familiar, în timp ce studenților le lipsesc resursele financiare pentru a avea acces la anumite surse de informare. În cazul în care subiectul de cercetat presupune pătrunderea în arii de informații protejate, posibilitatea de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
convergență a rezultatelor, în sensul că declararea misiunii apare pe prima poziție, chiar dacă procentajele sau scorurile sunt diferite. De exemplu, Rigby (1994) arată că expunerea misiunii este cel mai răspândit instrument managerial folosit de cvasitotalitatea (94%) managerilor ce utilizează un instrumentar de management strategic. Dincolo de rezultatele unor studii prin care se constată difuzarea utilizării misiunii, semnele de întrebare privind rezultatele acestui instrument persistă. În anii 1996-1997 doi universitari canadieni, Cristopher. K. Bart și Mark C. Baetz, au realizat mai multe studii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mare de organizații de diferite tipuri; • posibilitatea redusă de a suferi influențe generate de la nivelul unei organizații de tip firmă. Ambele criterii prezintă un grad de relativitate care împiedică o delimitare clară, dar permit o definiție operațională utilă dezvoltării unui instrumentar analitic: mediul înconjurător general cuprinde elementele externe care afectează în mod relativ uniform un număr mare de organizații și au o influență indirectă asupra organizației de referință, în timp ce influența inversă este nesemnificativă (Băcanu, 1997). Mediul înconjurător general este concretizat de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
efect (Desreumaux, 1993). Înțelegerea acestor legături va permite explicarea unor situații trecute sub forma unui diagnostic, dar și construcția unor prognoze ce vor sta la baza opțiunii strategice. Studiul legăturilor caracteristice acestui mediu se face în mod uzual cu un instrumentar matematic de natură stocastică, subliniind o diferență majoră față de zona concurențială unde instrumentarul are altă natură. Majoritatea legăturilor de tip cauză-efect, în care variabila mediului are rolul de cauză, fac necesară o cercetare laborioasă ce urmează un proces cu structura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]