2,149 matches
-
de viață comun, să explice sensul vieții lui ca individ, aspirațiile ca și popor. Cunoscător al funcției proxiologice, activ transformatoare a filosofiei, Constantin RădulescuMotru a susținut că teoriile filosofice au fost implicate în luptele practice ale oamenilor, au avut funcție integratoare și valorizatoare, influențănd totodată știința, dar și a menținut ideea (din studiul “Despre suflet”) după care nu orice filozofie este importantă pentru știință, ci doar filosofia științifică. Concepția despre valoarea și unitatea științei se fundamentează pe ideea că știința este
Ştiinţa şi metafizica în concepţia lui Constantin Rădulescu-Motru. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
de reformă în administrația publică din România trebuie să aibă ca punct de plecare formularea unor obiective concrete și cuantificabile, creșterea capacității strategice de a opta pentru diferite proiecte și de a-și defini singură prioritățile, articularea într-o viziune integratoare și pe termen lung a transformărilor, o mai bună reprezentare a intereselor cetățenilor în procesele de luare a deciziilor, asigurarea managementului prin obiective, consolidarea infrastructurii organizatorice pentru managementul strategic precum și nevoia creșterii funcției de consultanță și monitorizare în administrație. Odată cu
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
serviciilor specializate de asistență psihopedagogică și socială. La solicitarea școlii și În urma unei analize detaliate a situației existente, Inspectoratul Școlar al Județului Iași a decis includerea elevilor În Programul județean de integrare școlară, Începând cu anul școlar 1999-2000 școala devenind integratoare. Deși inițial intrarea În programul de integrare a fost acceptată cu rezervă, ca o alternativă de ameliorare a problemelor existente la acea dată În școală, ulterior s-a Înregistrat o schimbare În sens pozitiv a cadrelor didactice din școală, aceasta
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
implementarea schimbărilor necesare derulării acestui proces. Acțiunile desfășurate În primii ani au permis ca ulterior procesul să parcurgă toate etapele demersului de integrare structurat la nivelul școlii: identificarea elevilor - potențiali beneficiari ai programului; identificarea cadrelor didactice-resursă și a posibilelor clase integratoare; evaluarea inițială complexă; eliberarea deciziilor de includere În programul de integrare și de acordare a serviciilor de sprijin educațional; adaptarea curriculară; elaborarea programelor de intervenție personalizată, a programelor terapeutic recuperatorii personalizate/de grup și a programelor de abilitar sprijin. Analiza
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
profesorului psihopedagog/consilier școlar și a asistentului social comunitar; dificultăți de interrelaționare cu familiile, școala fiind Într-un cartier cu populație majoritar defavorizată social; rezistența crescută la schimbare a unor cadre didactice; dificultăți În reducerea efectivelor de elevi din clasele integratoare; insuficienta adecvare a bazei materiale didactice specifice; lipsa motivației materiale și a unor criterii clare de evaluare a activității cadrelor didactice implicate În integrare. Oportunități: -dezvoltarea parteneriatelor cu Școala Specială „Constantin Păunescu” Iași, C.C.D., C.J.A.P.P., D.G.A.S.P.
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
LA: integrarea școlară a elevilor integrarea socială a elevilor și părinților integrarea profesională a elevilor și părinților INTEGRAREA ȘCOLARĂ prevenirea abandonului școlar combaterea absenteismului ameliorarea unor tulburări de comportament implicare activă În actul Învățării comunicare cu alți elevi din școli integratoare și nu numai colaborare cu studenți și profesori INTEGRARE SOCIALĂ socializarea elevilor asumarea unor responsabilități sociale prin contribuția la organizarea expozițiilor Îmbunătățirea comunicării copiilor/școlii cu familia transformarea părintelui În partener/beneficiar alături de copil DEMERSURI DE INTEGRARE PROFESIONALĂ activități de
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
fundamentală a disciplinei. Această atitudine primește un impuls din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
competiție au atenția îngustată și utilizează categorii restrânse, puțin integrate. Ei nu văd decât în termenii categorilor care îi privesc numai pe ei. În schimb, situația de cooperare stimulează flexibilitatea gândirii, capacitatea de sinteză și utilizarea unor categorii relativ largi, integratoare. De asemenea, John Lanzetta și Basil Englis (1989, apud Boncu, 2006, p. 39) au demonstrat faptul că "în principiu, situațiile cooperative generează experiențe emoționale empatice, congruente, în vreme ce situațiile competitive presupun emoții anti- empatice, exclusive". Mai concret, într-o situație de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
apud Sălăvăstru, 2004, p. 135): Caracteristica Clasa cooperativă Clasa competitivă interacțiune ridicată scăzută comunicare eficace minimă, amăgitoare, sub formă de amenințări susținerea și influența semenilor/colegilor ajutor, sprijin și orientare lipsa ajutorului, lipsa susținerii și orientarea spre competiție managementul conflictului integrator, egalitarist ineficace, orientat către a câștiga/a pierde rezultatele învățământului de ordin înalt, conceptuale efective, necreative atmosfera prietenoasă, de într-ajutorare ostilă, disprețuitoare angajamentul de a învăța ridicat scăzut utilizarea resurselor eficientă, împărțită ineficientă, individualistă frica de eșec redusă crescută
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
științific descriptibile. Astfel, "bunurile culturale" apar, pe rând, ca materiale (îmbrăcămintea, de exemplu), corporale (obișnuințe în ținută) și imateriale (limbaje, credințe, valori, principii etc.). Altfel spus, sunt fragmente de cultură independente care tind să se unifice într-un sistem social integrator. Această concepție antropologică insistă pe conținuturile empirice din care fac parte aspectele spirituale sau imateriale; ea optează pentru o perspectivă descriptivă și obiectivă, relativ îndepărtată, cel puțin în intenție, de orice judecată de valoare privind diversitatea culturilor, capacitatea lor expresivă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
decât să definim punctele de trecere. Am considerat că putem distinge trei puncte de vedere "teoretice" relativ distincte asupra practicilor culturale: primul caută să dezvăluie, apoi să denunțe mecanismele de alienare și dominare culturale; cel de-al doilea dezvoltă aspectul integrator și emancipator al culturii; ultimul adoptă o perspectivă nici pozitivă, nici negativă, considerând că practicile participă la producerea simultană a identităților individuale și colective. Teoriile critice Alienarea Karl Marx dezvoltă câteva noțiuni fundamentale, printre care alienarea ocupă un loc privilegiat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare de om. Există de aceea în mod latent un terorism al limitei proprii, o formă spontană de expansiune și de impunere a ei. Logica propriei mele clase tinde să devină universală, logica nației mele la fel, zeii mei se cuvine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de o parte, o liberalizare a gândirii, o acceptare tacită a faptului că se poate gândi și crea cultural, dincolo de dogme; pe de altă parte, punerea mai presus, din punctul de vedere al politicii oficiale, a diferențelor naționale față de ideologiile integratoare supranaționale. Or, întreaga gândire a lui Noica se întîlnea, prin cele două direcții ale sale - construcția de sistem, de viziune originală și hermeneutică personală, apoi prin obsesia de a defini un profil spiritual național - cu aceste două fenomene distincte. Mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
perioada behavioralistă, așa cum s-a întîmplat cu teoria sistemelor la Parsons și Easton (vezi capitolul 3). Relațiile internaționale sînt adesea considerate ca fiind inevitabil interdisciplinare, adică bazîndu-se în același timp pe mai multe discipline, sau, mai ambițios, ca o disciplină integratoare care combină intuițiile și metodele. Dar nu există încă o metodă internaționalistă - nu există nici măcar acest concept - care să poată fi delimitată la nivel metodologic. Totuși, cei care se ocupă de relațiile internaționale au folosit două metode de a defini
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acestei încercări. Mai întîi, ei doresc să apere granițele relațiilor internaționale ca disciplină, considerînd-o "un domeniu de cercetare independent și legitim" (Buzan, Jones și Little 1993: 6). Apoi, pe baza asumpțiilor realiste, ei își propun să ofere "o teorie generală integratoare și cuprinzătoare a relațiilor internaționale" (Buzan, Jones și Little 1993). Scopul este conturarea unei redefiniri atît a disciplinei relațiilor internaționale, cît și a realismului, care să arate, printre altele, că tradiționala suprapunere, dacă nu chiar confundare, dintre cele două poate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
egalitatea de șanse. Managementul ă sensibil la dimensiunea de gen sau nu? Cea de a doua parte a studiului urmărește să realizeze o evaluare a sensibilității la dimensiunea de gen a managementului instituțiilor investigate, pornind de la premisa că o conduită integratoare de gen nu se poate realiza eficient decât prin asumarea acestui obiectiv la cel mai înalt nivel. Pentru a realiza această evaluare am folosit, pe de o parte, răspunsurile la întrebarea vizând importanța pe care respondentul o acordă problematicii egalității
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
l-ar putea avea formarea unor actori-cheie1 (atât femei, dar mai ales bărbați) în instituțiile responsabilizate prin lege și, astfel, sensibilizarea acestora la problema egalității de șanse, prin prezentarea câștigurilor de calitate și eficiență pe care le determină o conduită integratoare de gen. Fără includerea nivelurilor celor mai înalte ale managementului instituțiilor guvernamentale în mainstreaming-ul de gen, demersurile reale de aplicare a cadrului legislativ vor rămâne astfel într-un permanent început. Bibliografietc "Bibliografie" Albu, Mihai et al., Evaluarea capacității administrației centrale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pentru românce, dacă ele nu sunt considerate reprezentative pentru guvernare?” (Popescu, 2004, p. 310). Cu atât mai mult cu cât aceste constatări pot să afecteze interesele pe termen lung ale partidelor, interese, de ce nu, „europene”, cu un bine conturat „profil integrator”. În plan teoretic, voi prezenta acele argumente care susțin ipoteza reprezentării femeilor ca grup, astfel considerând că „interesele femeilor trebuie sau sunt cel mai bine reprezentate de femei”. Prin urmare, înainte de a întreprinde o analiză aprofundată a Organizației de Femei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe această bază, individul devine motivat să se integreze În organizație, adică să accepte „liber” normele și directivele. b) În lumina unei perspective structural-funcționaliste, integrarea este analizată ca un sistem de roluri bazate pe un sistem de valori și norme integratoare (Parsons, Merton, Etzioni). Despre Parsons am discutat anterior. Boudon face următoarea remarcă: „Putem observa cu claritate cum, dintr-o perspectivă injustă de socializare, indivizii pot să fie modelați prin norme care le definesc rolurile, norme, la rândul lor, consolidate de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Boudon face următoarea remarcă: „Putem observa cu claritate cum, dintr-o perspectivă injustă de socializare, indivizii pot să fie modelați prin norme care le definesc rolurile, norme, la rândul lor, consolidate de așteptările partenerilor și sprijinite pe existența unor valori integratoare”<footnote Ibidem, p. 412. footnote>. b) A treia orientare face apel la noțiunea de putere și schimb), Foucoult, Crozier etc.). Am văzut modul În care Foucoult privește puterea și rolul său În generarea comportamentelor membrilor organizației. Michel Crozier a elaborat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de a trata raporturile omului cu organizația privește socializarea prin organizații pornind de la ipoteza că „indivizii pot să fie modelați prin norme care le definesc rolurile, norme, la rândul lor, consolidate de așteptările partenerilor și sprijinite pe existența unor valori integratoare”<footnote Friedberg Erhard, op. cit., p. 412. footnote>. Două limite mai mari caracterizează această orientare: 1) o viziune exagerat de rațională asupra rolurilor și a modului În care oamenii se integrează În acestea și Îndeplinesc cerințele lor; 2) pune În evidență
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
asupra omului, Întreprinderii și producției. Modelul propus scoate În evidență o realitate socioumană deosebit de complexă, proprie procesului de integrare și de realizare a performanțelor (nu numai În muncă, dar legate și de procesul social al muncii). Acest model Caracteristicile „mediului integrator” - caracteristicile tehnologice - organizarea muncii - sarcinile la locul de muncă Caracteristici personale ale salariaților - nivel de calificare - vârstă, sex - sănătate - situație materială Performanțe - productivitate - cantitate de produse - preț de cost - beneficii pentru Întreprindere - câștig al salariaților generează un cu totul alt
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
altă lecție) un tip nou de pregătire a managementului. Modelele centrate pe om consideră omul ca o „ființă activă” ce nu mai răspunde automat și pasiv la stimulul muncii (redus, În general, la câștig), el având exigențe deosebite asupra mediului integrator, putând modifica acest mediu și intrând În raporturi de cooperare (prin negocieri, conflicte, sindicate, apel la organisme ale societății civile și ale statului și bazându-se pe o legislație a muncii de tip deosebit). Producția și muca centrate pe om
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și bazându-se pe o legislație a muncii de tip deosebit). Producția și muca centrate pe om presupun un raport social Între oameni, ca agenți sociali activi (nu doar ca „forță de producție”), Înzestrați cu interese, aspirații, pasiuni, idealuri. Mediul integrator este el Însuși format din oameni (nu tehnologie), cu poziții sociale diferite, cu puteri diverse, cu o viață ce depășește calitativ sistemul de cerințe tehnologi co-organizaționale. Elementul de bază („axul de structurare”) al mediului este văzut a fi determinat de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sprijinindu-se și reintrarea lor pe piața muncii (Communication From the Commission..., 2006, p. 8). Dimensiunea de gen este integrată în aria excluziunii sociale prin folosirea a două principii care servesc drept instrumente ale xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene: abordarea integratoare de gen (gender mainstreaming) și egalitatea de șanse (dintre femei și bărbați). Abordarea integratoare de gen se referă la integrarea dimensiunii de gen în toate domeniile și în toate etapele de elaborare ale politicilor publice. De la etapa de definire până la
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]