2,162 matches
-
proprietățile și ordinele îngerilor; Despre suflet; Despre dreapta judecată a lui Dumnezeu. Între Numele divine și Teologia mistică s-ar situa Teologia simbolică; între Teologia mistică și Ierarhia cerească, Imnurile divine, între Ierarhia cerească și Ierarhia bisericească, tratatul Despre cele inteligibile și cele sensibile. Trimiterile la aceste scrieri conțin și aluzii la conținutul acestora. Părerile cercetătorilor nu concordă în această privință, dar e greu să ne închipuim că acest important grup de tratate s-a pierdut în întregime în timp ce operele celelalte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea metafizică” și „tensiunea sufletească”, generate de „absoluta incertitudine” a omului confruntat cu această dualitate conflictuală și veșnic nerezolvată, constituie, după R., nu temeiuri defetiste, ci surse esențiale ale creativității
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
rețele) și procese grupaletc "3. Structuri (rețele) și procese grupale" 3.1. Comunicarea în gruptc "3.1. Comunicarea în grup" 3.1.1. Caracteristicile comunicăriitc "3.1.1. Caracteristicile comunicării" Comunicarea - adică transmiterea și receptarea de mesaje ce conțin informație inteligibilă pentru participanții la ea - este un fenomen fundamental al vieții, prezent nu doar la oameni, ci și la nivel infrauman. În lumea animalelor, circulația informației ia forme fizice concrete (chimice, acustice etc.), pe când în cazul ființelor umane principalul mijloc comunicațional
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil și credibil mesajul, pe de o parte, și, pe de altă parte, de concordanța dintre mesajul verbal și cel nonverbal, acesta din urmă văzut aici în rolul său de întărire; - comunicarea orală este circulară și permisivă, în sensul că permite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frecvente cum ar fi digresiunile, în sensul că se dezvoltă prea mult un subiect secundar în loc să fie urmărit esențialul); - claritatea (privind limbajul folosit, trebuie să evităm diferite „ticuri” lingvistice, cuvintele tehnice ori pompoase care pot să facă mesajul mai greu inteligibil - mulți vorbitori începători consideră că folosirea unor astfel de cuvinte îi face să arate mai deștepți în ochii altor persoane -, alegerea judicioasă a exemplelor - ele trebuie să sprijine înțelegerea și nu să aducă noi informații în context); - elasticitatea (mesajul - în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
limitele și pentru a controla cursul acțiunii; de asemenea, pentru a lua decizii și a-și asuma responsabilitatea pentru succesul sau eșecul proiectului; - Prezentator - pentru a evidenția public celorlalți elevi idei, cunoștințe, opinii sau soluții la problemă într-un mod inteligibil sau interesant, utilizând media și metode variate; - Autor de documentare - pentru a documenta procesul de rezolvare de probleme într-un mod inteligibil și a face informațiile folositoare pentru ceilalți elevi/studenți; - Chestionator - pentru a optimiza înțelegerea proprie și a celorlalți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proiectului; - Prezentator - pentru a evidenția public celorlalți elevi idei, cunoștințe, opinii sau soluții la problemă într-un mod inteligibil sau interesant, utilizând media și metode variate; - Autor de documentare - pentru a documenta procesul de rezolvare de probleme într-un mod inteligibil și a face informațiile folositoare pentru ceilalți elevi/studenți; - Chestionator - pentru a optimiza înțelegerea proprie și a celorlalți prin articularea unor întrebări de profunzime; - Evaluator și analizator reflectiv - pentru a judeca rezolvările de probleme proprii sau ale celorlalți, în raport cu scopurile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formă pe înțelesul celor simpli, argumentația din Deuteronomul 4,19 conform căreia Dumnezeu le-a îngăduit păgînilor să venereze astrele ca să nu se închine la opera propriilor mîini; astfel, lumina materială și strălucirea decorațiunilor unei biserici poate conduce către lumina inteligibilă și imaterială a lui Dumnezeu (S. Gero). Prin serii de manuscrise exegetice s-au transmis numeroase fragmente din opera lui Ipatie. Există trei (din care două în latină) dedicate Psalmilor, insuficiente însă pentru a demonstra că Ipatie compusese un întreg
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că nu-l putem vedea și nici cunoaște pe Cel care e deasupra oricărei viziuni și cunoașteri; în el, cuvîntul și gîndul intră într-o tăcere totală. Cauza universală este transcendentă, precizează sfîrșitul tratatului, nu e nici sensibilă și nici inteligibilă, iar orice afirmație și orice negație rămîn inevitabil dincoace de ea. Tratatul despre Ierarhia cerească, alcătuit din 15 capitole, reia diversele categorii de îngeri menționate fără nici o ordine în Vechiul Testament și în epistolele Apostolului Pavel, și le dispune într-un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
divin, Unul; sarcina sa este așadar aceea de a se elibera din ghearele materiei, de a reintra în sine, purificîndu-se și pregătindu-se pentru reîntoarcere, care se realizează în etape succesive, cea mai elevată dintre ele fiind filozofia, contemplarea adevărului inteligibil. De altfel, aceasta nu reprezintă unirea cu Dumnezeu, care se poate realiza numai prin extaz. Mai tîrziu, Proclus sistematizează această concepție într-o structură triadică. Unul, fundament al ființei, este, tocmai din această cauză, dincolo de ființă. Prin urmare, el e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
proprietățile și ordinele îngerilor; Despre suflet; Despre dreapta judecată a lui Dumnezeu. între Numele divine și Teologia mistică s-ar situa Teologia simbolică; între Teologia mistică și Ierarhia cerească, Imnurile divine, între Ierarhia cerească și Ierarhia bisericească, tratatul Despre cele inteligibile și cele sensibile. Trimiterile la aceste scrieri conțin și aluzii la conținutul lor. Părerile cercetătorilor nu concordă în această privință, dar e greu să ne închipuim că acest important grup de tratate s-a pierdut în întregime, în timp ce operele celelalte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aparțin viziunii ionesciene, care aici dă caricaturii un sens mai tragic decât oriunde în altă scriere. Piesa a fost foarte bine primită, dar unele elogii l-au iritat pe I. De pildă, „The Times” titra: O piesă a lui Ionesco inteligibilă în întregime! Or, convingerea autorului era tocmai că unul din simptomele rinocerizării e anularea comunicării. Doi dintre marii reprezentanți ai teatrului absurdului - Samuel Beckett și I. - au început să scrie proză în altă limbă decât cea franceză. Tocmai ei, scriitori
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
ce se ține de istoria naturii, ambele cu echivalente în latină, română, maghiară și germană. Preocupările pentru studiul limbii constituie alt aspect al complexei acțiuni de emancipare națională, atât prin demonstrarea latinității limbii române, cât și prin expunerea metodică și inteligibilă a modului de învățare și folosire corectă a acesteia. Colaborând la Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (1780), concepută de Samuil Micu, Ș. sistematizează materialul și expunerea, simplifică ortografia etimologizantă. În prefață (scrisă în latinește, care e și primul său text
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
că și eu sunt În lume și că sunt Împreună cu celelalte obiecte și persoane ale acestei lumi. Neliniștea mă Închide, mă izolează, fiind interogație. Răspunsul, dimpotrivă, mă deschide, mă face să nu mai fiu singur, plasându-mă Într-o relație inteligibilă, cel puțin pentru mine, cu lumea. Răspunsurile pe care mi le dau la Întrebările mele sunt „punți de comunicare” interioară a mea cu lumea, dar și de deschidere consolatoare către o lume pe care eu Încep s-o Înțeleg și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este o dimensiune și un atribut al Supra-Eului moral, care reflectă În mod critic persoana umană și actele acesteia. Conștiința morală este completată de gândirea explicativă sau reflexivă, de cugetare, care este procesul psihic ce dă o formulare coerentă și inteligibilă conținutului conștiinței morale. Cugetarea este cea care răspunde Întrebărilor ce neliniștesc conștiința morală și care, În același timp, este obligată să le explice. Relația dintre conștiința morală și cugetare este de următorul tip: conștiința Întreabă și cugetarea răspunde. Omul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiinței morale, ele fiind inseparabile. Ceea ce conștiința morală trezește În noi, ca o stare vag tensională, de cele mai multe ori greu sau chiar imposibil de definit sau de descris, gândirea reflexivă o va formula și explica, făcând-o În felul acesta inteligibilă. Din aceste considerente, cele două procese sunt inseparabile. Orice frustrare sau tensiune sufletească interioară va fi formulată de gândire ca unui enunț. Conștiința morală reflectă actele noastre, pe când gândirea reflexivă le denumește. Trebuie să vedem În aceasta o dublă funcție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și conținutul lor valoric, ideile sunt de mai multe tipuri: aă Ideile științifice rezultă din cunoașterea imediată a lucrurilor din realitatea externă, de regulă prin observație sau experiment. Ele exprimă natura obiectelor sau a fenomenelor naturale direct accesibile și imediat inteligibile intelectului nostru. Ele sunt idei pozitive, certe, desprinse din experiență. bă Ideile estetice sunt expresia cunoașterii sensibile a frumosului și se formează prin contactul sau Întâlnirea cu operele de artă. Ele au o mare Încărcătură emoțională, trezind În noi sentimente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletesc sau moral unei ființe conștiente. Din punct de vedere metafizic și moral, Binele devine măsura Însăși a ființei, după, cum În egală măsură, ființa este măsura binelui. În felul acesta, ideea de bine se situează În vârful ierarhiei lumii inteligibile. Din punct de vedere etic, ideea de bine este cea care se conformează normelor morale, devenind prin aceasta expresia concentrată a idealurilor unei persoane, dincolo de orice utilitate, răspunzând exclusiv nevoii sau tendinței acesteia de a aspira fericire. Raportându-se În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct de vedere cauzal. Dispariția limitelor impuse persoanei Îi redau acesteia libertatea și posibilitatea de a se afirma, Într-o manieră plenară, liberă. Cu toate acestea, situațiile-limită vor marca persoana pentru tot restul vieții sale. Trecerea prin situații-limită va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spiritul aventurier, expansiv, imaginar și spiritul practic, imediat, limitat strict la realitate, rezervat și supus, lipsit de imaginație. Dubletele la care am făcut referire nu pot fi imaginate altfel decât au fost menționate și sunt cunoscute. Ele sunt funcționale și inteligibile doar prin complementaritatea lor. Ele au funcția de a da o anumită dinamică persoanei, printr-un act de dedublare simbolică a acesteia. Dar ce este această complementaritate care definește dubletele? Ea nu este altceva decât separarea persoanei În părțile din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pur, ca o experiență a simțului interior desfășurată În planul conștiinței morale. Prin aceasta, se face trecerea de la experiența suferinței trăite ca senzație, la reprezentarea transcendentă a suferinței ca analiză a conștiinței. Astfel, suferința se revelează și ne este făcută inteligibilă ca trăire interioară a subiectului, strict individuală, În raport cu experiențele psihotraumatizante anterioare ale vieții care au produs-o, dar de care se detașează. Ea este, În acest caz, un conflict moral care face ca durerea fizică să devină pentru persoană chin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este destinul ultim al ființei. Omul În fața morții Despre moarte s-a scris și se va mai scrie. Ea reprezintă o temă permanentă pentru persoana umană. Deși rămâne o mare necunoscută, moartea, ca fapt În sine, este prin aceasta ne-inteligibilă și, prin urmare, rămâne inexplicabilă. Numai situațiile vieții trăite În câmpul conștiinței pot fi analizate și explicate, dar moartea face excepție. De ce trebuie să murim? De ce suntem destinați morții? Putem oare depăși, odată cu moartea, perisabilul persoanei umane? La toate aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un dat al realității umane. Destinul este o realitate unică, majoră și substanțială, care se manifestă sub trei aspecte: determinism, fatalism și libertate. Orice destin va reuni cele două planuri ale existenței umane: planul metafizic și planul natural, sau planul inteligibil și planul sensibil (V. Băncilăă. Marea valoare a destinului este dată de faptul că el reunește Întotdeauna metafizicul cu naturalul. În felul acesta, destinul ne apare ca o continuă modelare a vieții noastre. În ceea ce privește destinul, există doi factori care contribuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei Înscrisă În timp, În durata vieții sale. Astfel, destinul devine un concept atașat persoanei. Poate chiar, mai exact spus, o dimensiune a acesteia, și În nici un caz ceva dincolo de ea. Din acest punct de vedere, destinul devine analizabil și inteligibil. El face parte din natura umană, ca una din dimensiunile acesteia. Ideea de fatalitate tinde să fie dizolvată. Destinul se Înscrie În seria valorilor spirituale ale vieții, ca o dimensiune de ordin moral a persoanei umane. A avea un destin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acută, care regrupează toate stările psihiatrice de origine organică. K. Jaspers stabilește trei criterii care definesc și caracterizează orice reacție la un eveniment psihotraumatizant: orice reacție are la originea ei o anumită cauză; conținutul reacției se află într-o relație inteligibilă cu factorul cauzal; dacă dispare cauza, încetează reacția. E. Kretschmer distinge două grupe de reacții la evenimentele cu caracter psihotraumatizant ale vieții: reacții primare, în care intră: reacțiile explozive (furia, mânia, agresivitatea); reacțiile de scurt-circuit (fuga, deambulația); reacțiile isterice și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]