915 matches
-
reprezentat într-un obiect al artei fără ca obiectivitatea unei opere să aparțină, în mod necesar, acestui strat. Acest lucru înseamnă că ceea ce este reprezentat nu are proprietăți în mod necesar obiective. În procesul lecturii, cititorul este înclinat să considere obiectele intenționale ca fiind reale, în timp ce ele nu fac nimic decât să stimuleze realitatea. Această posibilitate de identificare se poate face numai prin intermediul concretizării operei: dacă obiectele reprezentate sunt înțelese în esență, ele pot reprezenta obiectele reale, fără ca ele să-și aibă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiective reprezentate constă, pentru Ingarden, în redarea și arătarea calităților metafizice determinate. Acest lucru este posibil, spune Ingarden, datorită posibilității perceperii calităților metafizice în diferite situații. Calitățile metafizice sunt concretizare și redate prin intermediul obiectivităților reprezentate, fiind ontologic heteronome și pur intenționale fiindcă stimulează prezența lor. Prin intermediul calităților metafizice, opera literară dobândește valoare estetică. Acest lucru nu înseamnă exploatarea operei literare doar din perspectivă estetică, întrucât termeni precum "frumos", "sublim" sau "agreabil", înțeleși ca experiență perceptuală ce oferă plăcere sau satisfacție, pot
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
întrucât subiectul nu ia parte decât la desfășurarea conțintului său, nu și la procesul apariției sale. Conținului unei reprezentări este receptat și nu perceput. Prin intermediul ideii de noemata subiectul devine conștient de reprezentarea obiectului. Pentru că actul înțelegerii reprezentărilor este unul intențional 16, filmul este definit ca obiect independent. Potrivit metodei fenomenologice prin înțelegerea reprezentărilor cinematografice putem determina elementele constituente reprezentării. Prin acest proces, ontologia poate descrie în ce constă elementul cinematografic. Relația dintre elementele compoziționale ale reprezentării și subiecți duce la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lucru care necesită ca subiectul să fie activ pentru a le concretiza. Natura reală și ideală a operei de artă țin de modul său de reprezentare și de atributele artistice și estetice. Modul de reprezentare și de descriere, ca stări intenționale pure, diferă de la o natură a artei la alta doar în modul de redare, nu și de producere a lor, ele sunt redate de elementele constitutive operei - culoarea sau textul, ce diferă, prin intensitate și joc, de la o artă la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Paris, 2008, p. 84. 5 Monroe Beardsley, The Aesthetic Point of View, op. cit., p. 101. 6 Obiectele, care sunt apriorice proprietăților, ocupă un loc fundamental în schema existenței operei literare. 7 Pentru Roman Ingarden, atât obiectele obișnuite, cât și obiectele intenționale au o existență (reală) ce implică diferite moduri de existență. În cazul operei literare putem vorbi de o transformare a existenței sale ca obiect real/autonom și ca obiect ideal, în cazul contemplației. 8 Prezența obiectului literar este determinată de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
it can be claimed that every moment of a thing determines a manifold of teh concrete aspects in which it appears". Roman Ingarden, op. cit., p. 263. 30 Stratul obiectivităților reprezentate are două fețe: una ce ține de relațiile propozițiilor reprezentațiilor intenționale, alta care ține de obținerea reprezentării în relațiile propozițiilor. 31 "Objects represented in a literary work are derived purely intentional objects by units of meaning" (t.m.). Roman Ingarden, op. cit., p. 218. 32 "[...] we see not only that ontic characters
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este, la rândul lui, foarte diversificat (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 42). Procesul învățării angajează dimensiuni cognitive, dar și dimensiunile afective, motivaționale și volitive ale personalității umane, care susțin “modificarea sau transformarea intențională a comportamentului uman, condiționată de experiența trăită“ (Cerghit, I., 1988, pag.111). Epuran, M., consideră că este “un fenomen psiho comportamental, de ameliorare a adaptării individului la situațiile vieții“ (Epuran, M., 1974, pag. 103). 3.1.2. Teorii ale învățării
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
orientarea generală a unei persoane. Integrarea este obiectivă, spune autoarea, referindu-se la acțiunile și interacțiunile practicate de indivizi într-un cadru, sistem sau structură formală/informală care le oferă posibilitatea de a influența și controla deciziile organizaționale. Implicarea este intențională și reflexivă, integrarea este relațională și comportamentală. Deși autoarea optează pentru sfera restrânsă a noțiunii de participare, avem senzația că prin explicațiile furnizate, ea depășește unele dispute sterile referitoare la caracterul individual sau de grup al participării. Se remarcă totodată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
incompatibilitate generează un conflict. Glasl (1999, apud Bogáthy, 2002, pp. 22-24) arată că în domeniul cognitiv există diverse contradicții logice, diferențe semantice, în cel afectiv, opoziții emoționale sau ambivalența sentimentelor, în domeniul volitiv și în cel comportamental pot exista antagonisme intenționale sau incidente fără ca acestea să fie obligatoriu și conflicte, dar cu posibilitatea de a degenera în conflicte Și în acest caz, distincția operată între anumite forme de incompatibilități și conflicte trebuie privita dintr-o perspectivă practică, acțională. De exemplu, dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresori determină diferite tipuri de reacții. Mai mult, se așteaptă ca ieșirile să fie moderate de unele variabile personale sau situaționale reunite sub „umbrela” proceselor evaluative și decizionale. Se vrea a fi un model complex care ilustrează mai ales paradigma intențională și paradigma tranzacțională a stresului. Marea lui valoare constă în aceea că a generat o multitudine de cercetări menite a stabili mai bine ce anume se „ascunde” sub fiecare variabilă a ciclurilor stresului și, mai ales, de a preciza natura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunica, a rezolva probleme, a folosi văzul și auzul rezudual, a alege. Obiectivul principal este creșterea toleranței copilului la stimulare, ceea ce permite accesul la o varietate și intensitate crescută a stimulilor. Comunicarea se poate realiza la nivel functional, preintențional și intențional sau poate ajunge la nivel lingvistic. Majoritatea copiilor cu surdocecitate nu dezvoltă comunicarea simbolică, astfel încât scopul final al intervenției fiind doar extinderea formelor nonsimbolice de comunicare, necesare pentru dezvoltarea relațiilor sociale. Dezvoltarea comunicării depinde de abilitatea copilului de a percepe
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
Exemple: Veștile bune (declanșator) îl entuziasmează (verb) pe Paul (sediu); George este surprins - enunțul vehiculează un sentiment care înlocuiește sediul emoțional. La nivel discursiv, pragmatic și comunicațional emoțiile fac obiectul unei analize detaliate. În acest sens, se distinge comunicarea emotivă (intențională) de comunicarea emoțională (nonintențională: emoția restructurează discursul), precum și raportul dintre emoțiile cotidiene, de intensitate redusă, și cele complexe. Analiza unui discurs compozit (care transmite emoții) poate fi orientată spre trei scopuri majore: 1) receptarea de tip diagnostic: diagnosticarea emoției se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întreprinse în aceste direcții explică modul în care mărcile emoționale afectează dimensiunea persuasivă a discursului, fără să existe însă niște criterii de evaluare în acest sens. Emoțiile intervin și facilitează procesele de luare a deciziilor. Pentru P. Charaudeau, emoțiile sînt intenționale în măsura în care ele se manifestă la un individ în legătură cu ceea ce acesta își imaginează și se înscriu totodată în problematica reprezentării. Emotivismul lingvistic reprezintă capacitatea de a transmite prin cuvinte elemente de ordin psiho-afectiv, pe lîngă conținuturile conceptuale. Prin procesul de codare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
context și de situație. P. Charaudeau consideră că, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, informația se poate considera ca definind un gen discursiv. Luîndu-se în considerare finalitatea intențională a situației de comunicare (în acest caz, a face cunoscut), identitatea partenerilor schimbului (aici, a celui care oferă informația), natura propunerii (a avea o cunoștință sau o credință) este posibilă definirea discursului informativ ca opunîndu-se, în general, celui propagandistic, științific
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutorii semnalează și alocutorii interpretează natura activității în desfășurare, maniera de înțelegere a conținutului trebuind a fi înțeleasă deopotrivă cu maniera în care fiecare frază se raportează la ceea ce precedă și la ceea ce urmează. Se pune accent astfel pe valoarea intențională și interacțională a fenomenelor prozodice, încît perspectiva comunicațională este utilă în sociolingvistică pentru determinarea unor neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nuanțează și singurătatea bacoviană, prin comparație cu Eminescu și cu Fr. Nietzsche. Extrem de axată pe detalii, cartea de față se adresează specialiștilor, acelor cititori cu exercițiul lecturii elevate sau celor pasionați de simbolismul bacovian și nu numai... Nivelul este unul intențional înalt, abordarea respectă canoanele academice, și din câte am putut surprinde, autorul își nuanțează dezideratele, asumându-și și nemulțumirea de a nu fi spus tot... "Ateneu", nr. 9, septembrie 2003 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" Theodor Codreanu este autorul unei cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mic 1-2 anișori, mișcă mîna lui, cîțiva după minge și o fetiță de 4-5 ani și oameni la soare, a salutat cu amîndouă mîinile Lunca de Mijloc, nu e organ pentru atîtea tăieturi în viu, dimpreună cu botanica, cu smîrcurile intenționale, aerul cel mai curat al omului n-a fost gîndul! la urmă îmi iau un jaf de mașină să mă ducă unde vreau! 8.000 de euro, fac un credit în bancă, am avut o Octavia vreo 6 luni, mașină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
național; b) unitatea panteonului românesc, în urma căreia Oamenii Mari ai trecutului își pierd identitățile lor locale și capătă în schimb o unică identitate națională; c) unitatea politică, reflectată în revendicările întregirii naționale a tuturor românilor în același stat; d) unitatea intențională, prin care o întreagă pleiadă de domnitori ai uneia sau alteia din țările române sunt considerați a fi acționat în sensul unificării naționale. a. Unitatea istoriografică. Prima generație de manuale de istorie circulate în sistemul școlar aflat în curs de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom explora detaliat în cele ce urmează, ca un derivat al temei unității politice. d. Unitatea intențională. Portretizarea lui Mihai Viteazul ca naționalist idealist, motivat în acțiunile sale de cucerire a Ardealului și Moldovei de intenții unificatoare în sensul reîntregirii națiunii române, este o constantă care traversează de la un cap la altul istoriografia autohtonă postpașoptistă (cu excepția perioadei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu Negru, este reșapat într-un simbol al unității naționale. E drept, la fel ca și în cazul domnilor moldavi, avem de-a face doar cu o unitate intențională, lăsată la stadiul de proiect nefinalizat. Descălecând din Țara Făgărașului pentru a întemeia statalitatea Țării Românești, Radu Negru a stabilit "capitala provisoriă a Romaniei" la Câmpulung pe baza unor rațiuni de logistică politică: "Radu-Negru cătà să se așéze la început
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din Moldova, Țara Românească și Ardeal, să înainteze spre Constantinopole, și cu puterile tuturor Românilor, să alunge pe Turci în Asia" (Constantinescu, 1928, pp. 129, 130). E drept, ofensiva românească a rămas la stadiul de intenție. Evidentă în această analiză intențională este și ideea de unitate, toate cele trei provincii românești unindu-și forțele militare în vederea îndeplinirii scopului îndoit al eliberării naționale și spirituale de dușman. Independența. Ideea puternic saturată simbolic de independență își continuă impetuos cariera pe aceleași coordonate stabilite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1600), apoi parțial (1859), și definitiv (1918), întrucât "gîndul lor cel mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]