685 matches
-
în cazul realizării blocului senzitiv prin puncție, sau de incapacitatea ca, la dozele uzuale, să realizeze o analgezie de bună calitate. Din această categorie fac parte analgezia intercostală, cea paravertebrală toracică și interpleurală. Toate au ca obiectiv blocarea traficului nociceptiv intercostal. Se pot instala și catetere fie prin puncție paravertebrală sau, intraoperator, de către chirurg, în spațiul extrapleural ipsilateral, înainte de închiderea toracotomiei. Se utilizează de obicei anestezice locale de durată medie sau lungă cu adrenalină 1:200 000, cel mai frecvent bupivacaina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
analgetice generale în doză mai redusă, un control al durerii postoperatorii [43, 63]. Anestezia interpleurală se realizează cu o cantitate ceva mai mare de bupivacaină (20 ml, 5%), introdusă la sfârșitul operației sau ulterior pe un cateter intratoracic. În afară de blocajul intercostal difuziunea anestezicului produce și blocaj la nivelul nn. simpatici, ai vagului și frenicului. Deși analgezia este și în acest caz inconstantă, simplitatea metodei o face utilă ca adjuvant al altor modalității de control ale durerii [31, 187]. Stimularea nervoasă electrică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
stimularea periferică a fibrelor mari aferente. Este posibilă și stimularea eliberării de endorfine [11]. Crioanalgezia presupune neuroliza cu blocare nervoasă pentru zile sau săptămâni. Presupune o oarecare dotare și este efectuată de chirurg pe torace deschis. Secționarea chirurgicală a nervilor intercostali, prin toracotomie sau prin incizie postero-laterală este rezervată durerilor mari postoperatorii, de obicei în zonele invadate tumoral. În concluzie, există o mulțime de metode analgetice posttoracotomie. Analgezia epidurală cu amestec de opioide și anestezice generale este de departe favorita practicilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stenoză funcțională tricuspidiană; - zgomot 2 dedublat larg, tipic, fix datorită întârzierii componentei pulmonare sau, uneori, participă și un bloc de ramură dreaptă complet sau, incomplet; - suflu sistolic de ejecție de intensitate medie 2/6-4/6, cu sediul în spațiul 3 intercostal stânga cu iradiere spre apex sau posterior, care este produs de creșterea debitului ventricular drept (stenoza pulmonară relativă); - în caz de supraîncărcare de volum excesivă a VD apar semne stetacustice de stenoză tricuspidiană relativă (uruitură diastolică și/sau suflu presistolic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipertrofie ventriculară dreaptă se pot palpa pulsații parasternale stângi și subxifoidiene. Semnul stetacustic caracteristic DSV este suflul sistolic care se datorează turbulenței jetului de sânge la trecerea sa prin comunicarea interventriculară. Suflul are următoarele caracteristici: - localizat parasternal stânga în spațiile intercostale 3-4; - este holosistolic, intens, aspru, începe odată cu zgomotul 1 și se termină fie la nivelul componentei aortice a zgomotului 2 sau puțin după aceasta; - are intensitate de gradul 4/6-5/6, cu propagare în toate direcțiile, însoțindu-se de obicei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
accese convulsive, abcese cerebrale, putând chiar surveni uneori moartea. Se asociază tulburări de creștere, îndeosebi staturale, dar de importanță variabilă [10]. EXAMEN OBIECTIV Stetacustic este prezent suflul cu următoarele caracteristici: -suflu sistolic de ejecție, perceput în aria pulmonară (spațiile II-III-IV) intercostal stânga parasternal); -intensitatea suflului este de grade variate, depinzând de gradul stenozei pulmonare, cu cât tetrada este mai severă cu atât suflul este mai scurt; -poate fi însoțit de freamăt în 50% din cazuri. Alte semne: zgomot urmat adesea de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
shunt-ul se inversează, sângele desaturat din artera pulmonară ajunge în aortă cu apariția cianozei [10]. EXAMEN OBIECTIV Caracteristic este suflul continuu, sistolico-diastolic, „suflul de mașinărie”, „suflu în tunel”, care este aproape patognomonic. El are următoarele caractere: localizat în spațiul 1-2 intercostal stâng, parasternal cu iradiere în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, clavicula stângă, gât și umărul stâng. Uneori sediul este atipic, parasternal stâng sau chiar subclavicular drept în caz de asociere cu arc aortic drept. Suflul se aude în tot timpul revoluției cardiace
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lipsească atunci când presiunile din aortă și artera pulmonară se egalizează. Zgomotul 1 nu prezintă modificări decât în cazurile de HTP, când apare un clic sistolic de ejecție pulmonară. Zgomotul 2 poate fi precedat de un clic mezosistolic în spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poate fi precedat de un clic mezosistolic în spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma poate fi normală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
furculița sternală se poate palpa un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile și palpabile la nivelul etajului abdominal superior însoțite de freamăt și suflu [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma prezintă aspecte normale inițial, ulterior semne de HVS. 2. Radiologia este de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
absent; când este prezent, este situat în interiorul matității cardiace; - Percuție: matitatea cardiacă este mărită global. În cazul cantităților mai mari de lichid, se pot pune în evidență semnul Rotsch, care constă în prezența unei zone de matitate în spațiul V intercostal drept parasternal (unghiul cardiohepatic este obtuz) și semnul Ewart-Pins tradus prin matitate la baza hemitoracelui stâng, determinată de atelectazia plămânului comprimat de lichidul pericardic abundent; - Auscultație: diminuarea intensității zgomotelor cardiace; - Puls paradoxal al lui Kussmaul: diminuarea pulsului radial în inspir
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Semnul ecocardiografic de elecție în disecția aortică este considerat a fi prezența unui fald intimal ondulant în interiorul aortei care separă lumenul adevărat de lumenul fals. Ecocardiografia transtoracică are o senzitivitate destul de redusă, imaginile fiind afectate frecvent de obezitate, emfizem, spații intercostale diminuate sau ventilație mecanică. Ecografia transesofagiană efectuată la patul pacientului este mult mai fezabilă decât cea transtoracică, ea detectând atât insuficiența aortică cât și hemopericardul (100% din cazuri), sediul orificiului de intrare etc [19]. 2. Tomografia computerizată amplificată cu contrast
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și artrite septice. j. Tromboflebitele, varicoflebitele migrante sunt semne care atrag atenția asupra debutului unei posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k. Pulsațiile arteriale: -dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
posibile trombangeite obliterante mai ales la un bărbat tânăr și fumător. k. Pulsațiile arteriale: -dilatația congenitală sau câștigată a arterei pulmonare: pulsații în spațiul II-III intercostal stâng parasternal; -dilatarea sau anevrismul aortei ascendente: pulsații vizibile la nivelul furculiței sternale, spațiile intercostale II-III-IV dreapta. În anevrismele gigante tumoarea devine vizibilă sub tegumentele lucioase, roșie-violacee și care prezintă venectazii; -sindrom Marfan: pulsații liftante pe marginea dreaptă a sternului spațiile II-III-IV; -în insuficiența aortică dansul carotidian este permanent, sincron cu activitatea cardiacă. Pulsațiile carotidiene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
general, în primii ani de boală, complicând o miastenie clinic aparentă sau, excepțional, constituind modul de debut. Apariția lor este dată de asocierea a două mecanisme care compromit grav funcția respiratorie: 1. hipoventilația alveolară dată de paralizia diafragmului și mușchilor intercostali; 2. umplerea bronșică datorată hipersecreției, tulburărilor de deglutiție și ineficacității tusei. Aprecierea gravității intensității deficitului miastenic, fugace și variabil de la un moment la altul, poate crea impresii false dacă nu este făcută după aceleași criterii în mod constant. Pe baza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
anterior (97%), mai rar în mediastinul visceral sau șanțurile paravertebrale. Clinica În general, copiii sunt majoritatea simptomatici, iar adulții sunt în majoritate asimptomatici. Semnele și simptomele mai frecvente sunt: dureri toracice, dispnee, tuse (expectoratie cu sebum, păr, tricoptizie), lărgirea spațiilor intercostale + deplasarea anterioară a coastelor (teratoame mari la copii) [2, 51]. Uneori tumora este palpabilă în regiunea cervicală inferioară. Investigații paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate în mediastinul anterior cu proiecție asimetrică într-un hemitorace, bine delimitată, netedă, cu margine calcificată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Țesutul conjunctiv de susținere de origine mezodermală participă la formarea acestor tumori. Clasificarea tumorilor neurogene (după G. Pearson) Topografia Predominant din punct de vedere topografic tumorile neurogene se dezvoltă în șanțul paravertebral în majoritate. Ele au origine în nervul spinal, intercostal sau lanțul simpatic toracal. Foarte rare sunt tumorile neurogene ale nervului frenic și nervului vag [7, 14, 38, 83]. Clinica La adult afecțiunea poate fi asimptomatică, sau simptomatică: tuse, dispnee, durere de tip nevralgie intercostală, răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
au origine în nervul spinal, intercostal sau lanțul simpatic toracal. Foarte rare sunt tumorile neurogene ale nervului frenic și nervului vag [7, 14, 38, 83]. Clinica La adult afecțiunea poate fi asimptomatică, sau simptomatică: tuse, dispnee, durere de tip nevralgie intercostală, răgușeală, sindrom Claude Bernard-Horner, parapareză, paraplegie (3-6%). La copii se constată: dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, sindrom Claude Bernard-Horner, paraplegie. Examinări paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate rotundă, bine delimitată în șanțul paravertebral, calcificări mari, modificări osoase (eroziune vertebrală sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
constată: dureri toracice, tuse, dispnee, disfagie, sindrom Claude Bernard-Horner, paraplegie. Examinări paraclinice Radiografia toracică evidențiază o opacitate rotundă, bine delimitată în șanțul paravertebral, calcificări mari, modificări osoase (eroziune vertebrală sau costală), lărgirea găurii de conjugare, depărtarea coastelor cu lărgirea spațiului intercostal (fig. 7.48) [21]. Examenul CT apreciază caracterele tumorii, extensia în gaura de conjugare (10%) (fig. 7.49). Examenul IRM este superior CT. Apreciază extensia în canalul medular și lungimea acesteia. Poate aprecia etiologia tumorii neurogene. Astfel, în neurofibrom se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
evoluția poate fi către recidivare și/sau metastazare. Lipomul Frecvența este de 2% din tumorile mediastinale solide, mai frecvent la adult și la bărbați. Topografia este variabilă; poate fi lipom pur mediastinal, cervico-toracic, mediastino- retro-peritoneal sau lipom transmural (prin spațiu intercostal sau prin gaura de conjugare către canalul medular). Este asimptomatic în 50% din cazuri, simptomatologia fiind dată, mai ales, de lipoamele mari [38]. Radiografic se evidențiază opacitate cu densitate mai mică spre periferie, aspect de lacrimă sau schimbarea de formă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
pe perioada clampării aortice și pentru decomprimarea cordului. Anevrismele aortei descendente toracice se rezolvă prin rezecția segmentului respectiv și refacerea aortei cu proteză de Dacron suturată termino-terminal. În caz de anevrisme extensive, grefarea aortei afectate se face cu reimplantarea vaselor intercostale la nivelul T8-T12, prin toracotomie stângă sau incizie toraco-abdominală. În cazul anevrismelor care interesează mai multe segmente ale aortei toracice se optează pentru un tratament etapizat, în timpi operatori succesivi. Cea mai redutabilă complicație a chirurgiei aortei descendente o constituie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
un tratament etapizat, în timpi operatori succesivi. Cea mai redutabilă complicație a chirurgiei aortei descendente o constituie paraplegia postoperatorie secundară ischemiei medulare ( figura 36.1). Pentru protecția măduvei spinării sunt folosite o serie de metode precum protecția hipotermică, reimplantarea arterelor intercostale posterioare permeabile. Bypass-ul cordului stâng este util în scăderea incidenței paraplegiei din chirurgia anevrismelor toraco-abdominale. În vederea obținerii protecției distale se poate practica bypass femuro-femural, tehnică ce conferă protecție viscerală și spinală. În timpul clampării aortei este necesară monitorizarea presiunilor proximale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
43]. Ca și complicație tardivă s-a descris hernia post-operatorie apărută datorită secționării musculaturii pararectale pe o lungime mare necesară acestui abord [41]. Pacientul este poziționat în decubit dorsal cu partea stângă ușor elevată. Incizia este pararectală dinspre spațiul XI intercostal stâng către pubis. Se secționează longitudinal musculatura peretelui abdominal, spre deosebire de chirurgia bolii aterosclerotice, când este necesară evidențierea unui singur segment arterial, este posibilă disocierea fără secționare a planurilor musculare. Se abordează cavitatea abdominală retroperitoneal existând și aici două variante tehnice
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
plămânului, evitându-se fuga aeriană imediată și recidiva fistulei bronșice, pentru că separă spațiul pleural de fosta cavitate a abcesului pulmonar. Întreg procedeul se execută în pleură liberă, în anestezie generală IOT selectivă, utilizând o toracotomie posterolaterală standard prin spațiul VI intercostal. Postoperator se asociază drenajul postural corespunzător teritoriului operat, fluidifiantele. În primele 4 zile postoperator se folosește o aspirație foarte blândă pentru a permite amorsarea procesului de vindecare a suturilor plicaturii. După ziua a 5-a postoperator se mărește aspirația pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]