3,324 matches
-
13, referitoare la cea de‑a doua parusie și, în loc de concluzie sintetică, un pasaj din Epistola către Tit (2,11‑13) despre ambele parusii. Toate aceste citate, cu excepția ultimului, fac aluzie la tema Judecății, fapt explicabil din perspectiva raportului de interdependență existent între articolul din Crez referitor la a doua venire și articolele referitoare la Înălțare, la șederea de‑a dreapta Tatălui, la întoarcerea lui Cristos pe pământ în vederea Judecății de Apoi și a instaurării Împărăției celei veșnice. Cealaltă temă importantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu condițiile de existență ale epocii moderne, care au creat posibilități de comunicare imprevizibile chiar într-un trecut apropiat. În acest fel, s-a instalat între cele mai multe state europene, accentuându-se îndeosebi în secolul al XIX-lea, o relație de interdependență indestructibilă, pe care au semnalat-o diferiți gânditori, de la Karl Marx la C. Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrăileanu ș.a. Ea transformă societățile moderne într-un fel de organism care nu poate funcționa normal dacă una sau alta dintre celulele sale nu respectă
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
nu respectă un anumit program, caz în care, pentru restabilirea unității afectate, se produce un salt cu caracter revoluționar sau o mutație, cum va prefera să spună Lovinescu mai târziu, preluând un termen din vocabularul biologului olandez Hugo de Vries. Interdependența și imitația nu sunt noțiuni contradictorii, cum au încercat unii comentatori polemici ai lui Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G. Călinescu), afirmând că prima, presupunând simultaneitate, exclude imitația și dovedește o creativitate concomitentă. Pentru teoreticianul s. interdependența reprezintă cadrul
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
de Vries. Interdependența și imitația nu sunt noțiuni contradictorii, cum au încercat unii comentatori polemici ai lui Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G. Călinescu), afirmând că prima, presupunând simultaneitate, exclude imitația și dovedește o creativitate concomitentă. Pentru teoreticianul s. interdependența reprezintă cadrul normal în care se manifestă imitația, iar aceasta e agentul prin care se realizează interdependența. Vorbind insistent de tendința unificatoare a epocii moderne, Lovinescu folosește complementar și sinonimic noțiunea de spirit al veacului, sau saeculum, cum îi place
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
Lovinescu să le interpreteze (Ion Barbu, G. Călinescu), afirmând că prima, presupunând simultaneitate, exclude imitația și dovedește o creativitate concomitentă. Pentru teoreticianul s. interdependența reprezintă cadrul normal în care se manifestă imitația, iar aceasta e agentul prin care se realizează interdependența. Vorbind insistent de tendința unificatoare a epocii moderne, Lovinescu folosește complementar și sinonimic noțiunea de spirit al veacului, sau saeculum, cum îi place lui să spună cu un cuvânt al istoricului latin Tacit, pe care l-a admirat cu deosebire
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
să spună cu un cuvânt al istoricului latin Tacit, pe care l-a admirat cu deosebire și l-a tradus excepțional. S. trebuie înțeles ca un proces de „globalizare” - în limbajul actual - care se desfășoară prin imitație, în condițiile unei interdependențe generalizate sau printr-un spirit al veacului rezultând din aceasta. Ca lege absolută a evoluției sociale s-a verificat limpede și în istoria civilizației române, a cărei ipostază modernă a fost creația burgheziei revoluționare de la 1848, iar din punct de
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
urmăresc depășirea limitelor. Perspectiva umanului, considerat ca deschidere, condiție și esență a existenței, nu poate accepta limitele care-l Închid ca persoană, Întrucât acestea Îi anulează posibilitatea de a putea exista. Între persoană și existența acesteia este un raport de interdependență, ele fiind inseparabile. Persoana are permanent tendința de a se proiecta dincolo de spațiul lumii În care trăiește. De ce lumea dată este percepută de către persoane ca fiind limitată? Există ceva care face ca persoana să dorească, să aspire, la ieșirea din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufere cel mai mic rău (cazuri bine observate și unanim acceptate). Se poate ajunge deci la următoarea concluzie: În anumite cazuri, legile fizice și biologice care condiționează viața umană pot fi anulate. În fața acestor concluzii, problema morții capătă alt sens. Interdependența viață organică - viață sufletească nu mai pare categorică. Căci dacă legile vieții organice au putut fi anulate Într-o Împrejurare (levitație, incombustibilitate), ele pot fi anulate și În altă Împrejurare (de exemplu, moartea). Cercetând În această direcție, poate am ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
epică (1972) definește proza modernă la nivelul creației, prin trecerea de la „exclamativ” la „inclamativ” (acest atribut însemnând „zbor paradoxal al spiritului, cu aripile întoarse înăuntru”), iar la nivelul receptării prin creșterea gradului de imprevizibilitate al operei în relația cu cititorul. Interdependența valorilor în literatură (1987) e o cercetare sistematică, păstrând justa măsură în felul în care sunt apreciate autonomia și heteronomia unei scrieri: „interdependența” nu sacrifică „independența” valorilor extraestetice reunite, prin jocul dialectic al identității și alterității, sub cupola frumosului. O
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
întoarse înăuntru”), iar la nivelul receptării prin creșterea gradului de imprevizibilitate al operei în relația cu cititorul. Interdependența valorilor în literatură (1987) e o cercetare sistematică, păstrând justa măsură în felul în care sunt apreciate autonomia și heteronomia unei scrieri: „interdependența” nu sacrifică „independența” valorilor extraestetice reunite, prin jocul dialectic al identității și alterității, sub cupola frumosului. O temă incitantă, insuficient valorizată de exegeza anterioară, e abordată în cartea Marin Preda - o filosofie a naturii (1994). În evocarea naturii S. identifică
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
Previzibil și imprevizibil în epică, București, 1972; Repere estetice în satul românesc, București, 1973; Grădina înclinată, București, 1974; Pelerinaj, București, 1974; Relația social-autonom în artă, București, 1976; Introducere în critica artei de amatori, București, 1981; Sensibilitatea estetică românească, București, 1984; Interdependența valorilor în literatură, București, 1987; Esteticul cotidian în lumea de azi, București, 1992; Marin Preda - o filosofie a naturii, București, 1994; Ceremoniile umbrelor, Târgu Jiu, 1996. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Sensuri ale frumosului în estetica românească”, RL, 1969, 43
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
135-137; Marian Vasile, „Relația social-autonom în artă”, RITL, 1977, 4: Călinescu, Perspective, 164-168; Lit. rom. cont., I, 520-521; Lucian Dragomirescu, Seducția - un concept nou în estetica românească, „Revista de filosofie”, 1984, 5; Dumitru Velea, Banchetul, București, 1984, 11-42; Ion Buzera, „Interdependența valorilor în literatură”, R, 1988, 9; Andrei Grigor, Performanță exegetică, L, 1995, 9; Popa, Ist. lit., II, 1165-1166; Firan, Profiluri, II, 247-248. N. M.
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
a funcționa deplin, în conformitate cu starea sa de integritate psihobiologică. Orice afectare adusă integrității sau funcționalității unui individ, care nu declanșează suferințe patologice, este o stare defectuală, o deficiență. Se poate vedea că între integritate și funcționalitate, ca principii, există o interdependență absolută și că cel care primează este principiul integrității, acesta atrăgând după sine o deficiență secundară de tip funcțional. De exemplu, o persoană căreia i s-a amputat un membru inferior nu mai este integră din punct de vedere bio-structural
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceea că el îmbină într-un tot armonios, atât sarcini și funcții specifice jocului, cât și sarcini și funcții specifice învățării. Prin această formă de activitate -joc didacticse realizează o bună parte din sarcinile școlare, obiectivele jocului didactic fiind în interdependență cu obiectivele celorlalte forme de învățare. Integrat rațional în sistemul muncii instructiv-educative, jocul didactic capătă o finalitate pedagogică și un conținut instructiv-educativ bine determinat. Jocul didactic rămâne principala cale prin care copilul se afirmă și își aplică tot potențialul său
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
elevului, valorizând volumul achizițiilor informaționale și comportamentale; notarea - componenta care asigură măsurarea și validarea rezultatelor pregătirii elevilor, ca urmare a controlului și aprecierii, obiectivându-se prin coduri sau simboluri convenționale, denumite note (indicatori sintetici ai performanțelor demonstrate de elevi). Prin interdependența celor trei componente ale evaluării, actul evaluativ își exercită funcții importante, care se referă la sarcinile, obiectivele, rolul și destinațiile evaluării. Așa cum le precizează tratatele de pedagogie, funcțiile îndeplinite de evaluare sunt: a) Funcția educativă Aceasta este cea mai importantă
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
metodele și limbajul său biologiei, chimiei, științelor tehnice, astronomiei. Biologia, chimia, astronomia, științele tehnice oferă fizicii, în principal, obiectul cercetărilor. Matematica oferă fizicii metodele și limbajul, preluând ea însăși de la fizică problematica cercetării. Conceptele prevăzute de programele școlare sunt în interdependență și organizate într-un sistem de noțiuni astfel ierarhizat încât diversele domenii de activitate școlară se regăsesc într-o corelație interdisciplinară , dar și delimitându-se în același timp. Fără această corelație și delimitare nu poate fi înțeleasă diversitatea formulelor fizice
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
de a anihila efectul „Ringelmann”, cunoscut și sub denumirea de „lenea socială”, conform căruia elevii își imaginează uneori că pot lăsa lucrul în seama celorlalți membri ai echipei; de asemenea, se ameliorează comunicarea la nivel de colectiv și se dezvoltă interdependența dintre membrii grupului. Trebuie amintit și subliniat și că această metodă dezvoltă capacitățile de ascultare ale elevilor, precum și de exprimare liberă, fiecare elev trebuind să asculte și mai apoi să prezinte, într-o formă adecvată, corectă din punct de vedere
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
de limba franceză. Și, cu siguranță, cel mai important avantaj al acestei metode, pe lângă cele enumerate deja mai sus, este spiritul de cooperare, după cum demonstrează Adrian Neculau și Ștefan Boncu: „Esențială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependența dintre membrii grupului, care-i stimulează să coopereze. Sarcina comună nu poate fi îndeplinită decât dacă fiecare elev își aduce contribuția. Metoda cuprinde activități ce vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării și dezvoltarea capacității de a facilita achiziționarea cunoștințelor de către
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
capacitatea acestora de a lua decizii bine gândite, pozitive pentru rezolvarea problemelor de mediu și elaborarea unor soluții preventive, de perspectivă. În legătură cu problemele de mediu, Claude Sachon și Lester Brown (citați de T. Cozma, 1995) arată că trebuie stabilite obligatoriu interdependențele între factori și efectele în lanț, mergându-se până la o analiză critică globală. În consecință, educația relativă la mediu trebuie să se realizeze în condiții de interdisciplinaritate, disciplinele clasice aducându-și aportul la examinarea tuturor laturilor unei probleme, asupra căreia
RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
de limbă care se aplică în exerciții, distingem: exerciții fonetice, de vocabular, morfologice și sintactice; c. în funcție de natura priceperilor și deprinderilor pe care le formăm elevilor, pot fi: exerciții ortografice, ortoepice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; d. după gradul de interdependență pe care-l pretinde rezolvare lor, distingem două mari categorii de exerciții: de recunoaștere și cu caracter creator. (1) Exercițiile, indiferent de tipul abordat trebuie să îndeplinească un rol educativ, să ducă la exersarea și dezvoltarea facultăților spirituale ale elevilor
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
diverse tipuri de comunități prin: • Participarea la viața socială a clasei, a școlii și a comunității locale din care fac parte; • Identificarea drepturilor și a responsabilităților care le revin în calitate de cetățeni ai României și reflecția asupra acestora; • Înțelegerea și evaluarea interdependențelor dintre identitate și alteritate, dintre local și național, dintre național și global; 4. Să demonstreze capacitatea de adaptare la situații diferite prin: • Folosirea unei varietăți de limbaje și de instrumente pentru a transmite idei, experimente și sentimente. • Cunoașterea diverselor roluri
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
activ și de pasiv din bilanț, în raport cu totalul acestuia. Ratele de structură sunt rezultatul analizei pe verticală a bilanțului și pun în evidență caracteristici financiare ale întreprinderii, cum ar fi : capacitatea activelor de a se transforma în lichidități, autonomia și interdependența financiară a întreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt. Ratele de structură ale activului Structura activului exprimă compoziția patrimoniului economic al întreprinderii, care este în concordanță cu modul de participare la circuitul economic, natura activității, precum și vulnerabilitatea acestuia la inflație
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
capitalul social reprezintă 31 %. Rezultatul analizei pe verticală ale bilanțurilor contabile, concretizat în ratele de structură pot pune în evidență caracteristicile financiare ale firmei luate în studiu, cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma în lichidități, autonomia și interdependența financiară, calitatea echilibrului pe termen scurt. Firma analizată aparține sferei productive, respectiv unui sector care necesită o dotare tehnică semnificativă, fapt reflectat în ponderea mare a activelor imobilizate în total activ, în toți cei trei ani luați în calcul. Rata
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
într-o manieră clară, logică, bazată pe o documentare teoretică extrem de vastă. Consider că este de mare importanță ca activi tatea de rutină într-un cabinet stomatologic să se axeze pe doi poli: medic și asistentă medicală, aflați într-o interdependență specială, rezultatul fiind asigurarea confortului și siguranței pacientului precum și realizarea unui act medical de o reală valoare. Prof. Univ. Dr. Maria Voroneanu Felicit din toată inima pe dr. Kamel Earar autorul acestei carti pe care îl cunosc și îl stimez
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
concept-cheie în centrul hărții și evidențierea legăturilor între acesta și alte concepte 2. Hărți conceptuale “ierarhice”: plasează conceptele în ordinea descrescătoare a importanței acestora 3. Hărți conceptuale “liniare”: toate conceptele sunt considerate de aceeași importanță, fiind evidențiate doar legăturile de interdependență. 4. Hărți conceptuale “sistemice”: organizează informația asemănător cu hărțile liniare, doar că se adaugă “intrările” (adică modul prin care se ajunge la noile concepte) și “ieșirile” (adică la ce concepte se poate ajunge, pornind de la cele reprezentate deja)
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]