1,200 matches
-
susține și învăluie ascuns palierele ontice ale imanentului. Pentru mundaneitatea anonimă suferindul nu trebuie citit, aprofundat analitic în experiența sa revelatorie. El trebuie vindecat sau exilat în sfera celor incurabili fără demersul unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită de cutremurări telurice. Vindecarea lui nu presupune abordarea deschiderilor interioare determinate prin irumperea lăuntrică a suferinței. Acest tip de tămăduire oferit de paradigma lumescului cotidian intenționează, în esență, nu aprofundarea fenomenului suferinței mai ales în efectele sale metamorfozante
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
spre transcendența întemeietoare nu este doar o calitate interioară cumulată ci una ce se dobândește perpetuu asemeni fluidității cristaline revărsate dintr-un izvor al stâncilor înalte. Cotidianul alunecă învăluitor pe lângă atomul pulsativ al suferinței evitând decodarea mesajelor ce răzbat dinspre interioritatea tensionată în propria concentrație incandescentă a celui îndurerat. Valența revelatorie, profetică a suferinței ca oracol ce vestește temeiurile primordiale, întemeietoare ale mundaneității glisate în special imanentului este aici ocolită, trece ca neobservată, nesesizată vigilenței cotidiene. Aceste fundamente ale mundanului sunt
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
bezna efemerităților mundane, negura decăderii sufletului în grosier și dialecticile disoluției. Puținii astrologi dăruiți absolutului citesc în delirul combustiilor ei metafizice ecourile din catedrala înaltă a transcendenței. Restrângerea din răsfirarea în dinamica agitației mundane, concentrarea atomară a sinelui reproiectat spre interioritate constituie o stare ontică primordială pe care, adesea, și-o asumă ființa umană surprinsă în ipostazele unor trăiri ce deschid, prin intensitatea tensiunii lor, spre ierarhii și paliere ontice superioare. Această absorbție metafizică a lăuntricului ce se refuză exteriorității cotidiene
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
finală a zeului în raport cu acest călător privit sub semnul anathemei? Ipostaza ontică a reculegerii în templu Templul ca deschidere insulară sacră întămpină credinciosul în reculegerea mistică a sosiriI sale. Actul reculegerii indică o retragere din rasfirarea sinelui, un reflex al interiorității spre concentrarea atomară în propria tensiune. Astfel, gândurile și trăirile, fie ele intensive sau diminuate, sunt reașezate în pulsiunea unei singure împletiri ce le purifică de stigmatul depărtărilor unde au fost ancorate secvențial și efemer. Multiple experiențe și conexiuni existențiale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mereu peste sine al depărtărilor ce poartă aici stigmatul unui orizont deplin revelat sub nuditatea distanțării sale. A te reculege la marginea acestui peisaj de enrgii dezlănțuite în ampla lor împletire înseamnă a oferi propriei concentrări a sinelui, rechemat întru interioritate, melancolia unei transfigurări sufletești încă posibile. Această transfigurare nu reprezintă o mutație radicală, îmbrățișarea unei stări de conștiință total diferită în raport cu cea anterioară ci redimensionarea viziunii asupra propriului sine, dobândirea unei lucidități profunde prin care individualitatea umană se descoperă ca
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Divinității în adăpostirea rostuită de om, ci invers, a omului sub adăpostirea Divinității oferită în cadrele zidirilor umane investite cu rangul funcționalității religioase. În templu credinciosul se reculege, se restrânge concentrat din răsfirarea pierderii în cotidian pentru a deschide atomul interiorității și a primi ocrotirea catharsică oferită de plenitudinea transcendentă revărsată odată cu lumina crepusculară a zeului ce stă să apară. Dacă în afara templului, semne și ecouri ale chemării divine pot surescita, în conștiința credinciosului, reactivarea privirii mistice, odată cu pătrunderea în sfera
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
împrejurimi implică transfigurarea privirii care sesizează în fascicol deja asimilat celor sesizate, mai exact, descoperirea înnoitoare în sinele observatorului a ceea ce este dăruit observării. Dar, așa cum a fost evocat anterior, aici nu survine un demers de reflecție analitică asupra propriei interiorități a credinciosului, un act glacial de consemnare exactă a unor evidențe surprinse în palpitarea lor lăuntrică. A vedea înseamnă, în acest context, a-ți fi revelat și orice revelație implică magnitudinea unui seism al conștiinței ce determină uimirea și exatzul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
iese în întâmpinare, învăluie dar și palpită în profunzimea conștiinței drept energie creatoare a ființei umane, ființă pe care o cheamă lăuntric așteptându-i răspunsul, recunoașterea și trezirea din visul mundaneității înnegurate. Ratarea revelației, ne-aderarea deplină la transcendență, opturarea interiorității în raport cu ascendența ritualului, îndoiala și dramatica ezitare, toți acești factori ai eșecului mistic sunt, constant prezenți și ei în templu ca trăiri ale credinciosului ce se prăbușește temporar spre necredință sau ale celui ce urcă tragic spre credință. Fără negativitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
deplasat cu totul de la un ego la altul, iar în „Terasa cu clematite“, grupul de personaje s-a reunit iarăși conversațional, decăderea Profesorului în ochii sticlind de complicitate ai amanților este evidentă. Personajul va crește, de acum încolo, din propria interioritate avidă, acceptând absolut totul, pentru a avea ce procesa. Idealism, dar și sado-masochism, voyeurism, gustul plin și proaspăt al propriei umiliri, „interminabilă interpretare“, implicare de soț și detașare de observator lucid. Pornisem la drum cu un intelectual de mare noblețe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unire a rugăciunilor ce permite comuniunea în spirit, cu eficiența pe care o astfel de comuniune nu întârzie să o aibă în viața de toate zilele. Pentru a-l înțelege pe celălalt ne așezăm pe axa sa, pornind de la această interioritate reprezentată de simbolurile originare 57. Este de ajuns să transpunem această metodă "interioristă" pentru a lămuri toate aceste dilatări efervescente pe care ni le oferă actualitatea. Ele suscită, fie prin agregări reale, fie prin uniuni virtuale, noi solidarități, adevărate frății
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
posedă o inimă, pentru că, așa ca și Paul, vorbește „ca unor fii” (cfr. 2Cor 6,11-13), pentru că face să se simtă bucuria de a fi mântuit și de a fi semn de mântuire pentru alții, pentru că ceea ce învață provine din interioritatea sa profundă (inimă); - este omul care posedă credința, întrucât își dedică viața spre a sluji adevărul de credință, invitându-i pe toți să creadă și ajutându-i pe frații de credință să continue să creadă. 5. Al cui slujitor este
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sunt o resursă indispensabilă pentru echilibrul comunității ecleziale și chiar din afara ei. Aceste valori ale preotului în vârstă merg de la sensul de responsabilitate la prietenie, de la a nu căuta puterea la virtutea prudenței în judecată și răbdare, de la înțelepciune la interioritate și la respectul creației, la edificarea păcii, de la seninătatea generală în a trăi la practicare specifică a unei virtuți tipice marii înserări, care este eutrapedia (din greacă, răsucire bună), adică să știi să dai spațiul just destinderii, seninătății, odihnei, bucuriei
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a emite sunete, din moment ce cântecul este înălțat spre Dumnezeu, iar Dumnezeu poate „să asculte inimile și să intre în tăcerea sufletului nostru”; valoarea muzicii nu este afectată chiar dacă „nu cunoaștem semnificația cuvintelor”, deoarece sunetul este sfințit de intenția spiritului. Motivul interiorității cântecului sacru este reluat de alți părinți ai bisericii. Sf. Ieronim (347-420 d.Cr.), în comentariul său asupra Epistolei Sf. Paul către efeseni, afirmă că „noi ar trebui să-i mulțumim Domnului cântând melodii mai degrabă cu inima decât cu vocea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a-liturgice, fie datorită dimensiunii lor, fie datorită motivului ce a stat la baza inspirației, acesta tinzând, de obicei, spre grandios, celebrativ, eroic sau angoasă. Textul sacru, deseori, constituie exterioritatea prin care compozitorul, sub forma materialului sonor, își exprimă propria interioritate și subiectivitate. Compozițiile romantice sunt monumente poetice-literare-muzicale fascinante, dar nu se pretează la momentele rituale ale unei adevărate celebrări liturgice. Acest lucru nu a însemnat că epoca romantică a rămas străină de căutarea unui ideal și a unei reforme a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
scopul de a realiza un beneficiu pentru un terț - de exemplu, teroriștii care comit acte atât împotriva semenilor cât și a lor înșiși din dorința de a împlini "voința și învățătura" liderului. motivele endogene-intrinseci ale delincvenței își au sursa în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pentru un terț - de exemplu, teroriștii care comit acte atât împotriva semenilor cât și a lor înșiși din dorința de a împlini "voința și învățătura" liderului. motivele endogene-intrinseci ale delincvenței își au sursa în,,interioritatea ființei umane". Se consideră că interioritatea reacțiilor emoționale primare (frica, mânia, atracția sexuală și posesivă puternică), este posibil să genereze un comportament violent. La nivelul personalității din perspectivă psihologică, se consideră că imaturitatea intelectivă și afectivă generează comportamentul delincvent. Prin imaturitate intelectivă (intelectuală) se înțelege o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
persoanei: a celei care este mințită și a celei care minte Că fiecare ființă omenească este o persoană, aceasta o știm înainte de toate și din credința într-un singur Dumnezeu în Trei Persoane. După cum cuvintele spuse de un om exprimă interioritatea sa, la fel, prin Isus și în el, recunoaștem cine este și cum este Dumnezeu. De aceea, Evanghelia după Ioan îl numește pe Isus „cuvântul” (cf. 1,1-17). Isus afirmă despre el însuși: „Eu sunt calea, adevărul și viața. Nimeni
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
titlu din Maupassant, publicată de (Alexandru) Claudian — prezintă o altă ipostază a derealizării lumii. De astă dată, „agentul fantastic” menit să o distrugă este un monstru singuratic, un mutant a cărui viață de o perfectă „uniformitate” e compensată printr-o interioritate sadică, printr-un demonism latent: „În odaia mică (...) visează întunecat sadisme. Singur, se înfundă în gîndurile sale, își rumegă himerele (...). Și astfel se clădește în juru-i o lume fantastică, cu contururi nestatornice, o lume al cărei centru e el, lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pregătim cu o sută de ani mai înainte cărțile și legile, pentru ca atunci, la vremea potrivită, nevoile și gusturile să fie altele!” (nr. 62). Appendix: Ion Vinea, arta abstractă și legitimarea ei folclorică Refuzul „logicii” și al „anecdotei”, adîncirea în interioritate și subconștient, respingerea „imitării naturii” în favoarea „creației autonome” (nonreferențiale) sînt elemente care îl apropie pe Ion Vinea de abstracționismul cubist și constructivist, fapt evident cu precădere în comentariile sale despre plastică. „Note de pictură“ - primul său text despre pictura nonfigurativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vinea semnalează mai întîi o problemă de receptare: „arta nouă” nu se cere a fi interpretată (în sensul explicării sau al descifrării): ea își este suficientă sieși, avînd caracterul unei construcții intelectuale subiective, ideale și autonome, marcată de adîncirea în interioritate și de refuzul programatic al oricărei referențialități „exterioare”: „Dificultatea stă în deprinderea publicului de a considera lucrările pictorilor noi ca pe un rebus de descifrat, în loc de a le lua drept ceea ce sînt: creațiuni strict subiective, construcțiuni intelectuale în care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paginile revistei. În nr. 57-58 este reprodus textul lui Miguel de Unamuno, „Împotriva realismului“. Mesajul său intră în rezonanță cu concepția antimimetică a lui Ion Vinea și a celor de la Contimporanul: „realitatea” nu ține de imaginea exteriorității lumii, ci de interioritatea artistului, de trăirile interioare ale personajelor sale și ale cititorilor săi deopotrivă: „Realitatea în viața lui Don Quijotte nu sînt morile de vînt, ci uriașii. Morile erau fenomene, aparențe. Uriașii erau numenici și substanțiali. Visul, el e viață, realitate, creațiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
conștiinței accentuând libertatea ca element constitutiv al personalității. Este vorba de o autonomie care se împletește cu o teonomie, împletire a aceleiași personalități, dacă omul știe să o descopere. În al treilea text, primul dat important constă în separarea problemei interiorității subiectului (nr.14) de cea a conștiinței morale (nr.16) pentru a sublinia conștiința în aspectul său moral față de ceea ce indică o conștiință psihologică sau de un alt tip. Titlul paragrafului 16 devine „Demnitatea conștiinței morale”. În această redactare se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu privire la acțiunea/comportamentul concret; ea ar putea să consimtă sau cere ceea ce nu este corect, așadar, nu ar putea fi numită «vocea lui Dumnezeu» în acest sens”. 1.1.2.3 Loc de întâlnire cu ceilalți Am spus deja că interioritatea conștiinței este o interioritate de comuniune, dialog cu Dumnezeu și cu ceilalți. Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: cum are loc această întâlnire cu ceilalți în conștiință? Teologul redemptorist german Bernhard Häring (1912 - 1998) în reflecția sa asupra tendinței
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ea ar putea să consimtă sau cere ceea ce nu este corect, așadar, nu ar putea fi numită «vocea lui Dumnezeu» în acest sens”. 1.1.2.3 Loc de întâlnire cu ceilalți Am spus deja că interioritatea conștiinței este o interioritate de comuniune, dialog cu Dumnezeu și cu ceilalți. Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: cum are loc această întâlnire cu ceilalți în conștiință? Teologul redemptorist german Bernhard Häring (1912 - 1998) în reflecția sa asupra tendinței persoanei spre unitate și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dumnezeu. Pe de o parte, ea apare ca „loc” al întâlnirii și al descoperirii lui Dumnezeu în intimitatea sufletului omului, „capabil de Dumnezeu”, iar pe de altă parte, ca „loc” al întâlnirii cu ceilalți, fapt din care rezultă nu o interioritate închisă și izolată, ci orientată spre comuniune, prin aspirația conștiinței la integrarea tuturor potențialităților ființei umane. În această optică putem să vorbim de funcțiile conștiinței morale: ca martor, judecător, normă de moralitate, care exprimă, în cele din urmă, raportul dintre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]