688 matches
-
la fel de puternice, fapt care împiedică realizarea corespunzătoare a activității respective. Acest tip de conflict între cerințele interne și cele externe, ca și cel cultural, — produs între valori umane incompatibile, — este mai des întâlnit la preadolescenți (care n-au reușit să interiorizeze decât în parte valorile societății) și la acei copii care au fost supuși în familie unor principii educative opuse celor cultivate de școală și de societate (ex. tendința unor părinți de a face din copiii lor niște individualiști, egoiști, infatuați
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la nivelul acestei vîrste înseamnă, în concepția lui Piaget, a acționa asupra lui și a-l transforma pentru a descoperi mecanismele acestei transformări în relațiile lor cu acțiunile transformatoare. Cunoștințele derivă deci din acțiune (3, p. 28). Ulterior, acțiunile se interiorizează, devenind "operații" logico-matematice; inteligența constă acum în executarea și coordonarea acțiunilor sub forma reflexivă. Caracteristica esențială a gîndirii logice spune Piaget este de a fi operatorie, adică de a prelungi acțiunea interiorizînd-o (4, p. 86). Astfel, însușirea conceptului unei "clase
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor simboluri sau semne (limbajul în mod deosebit), a obiectelor și a evenimentelor ce nu pot fi percepute la un moment dat. În acest stadiu al gîndirii preoperative sau intuitive copilul este încă foarte strîns legat de obiectele concrete; neputînd interioriza acțiunile, lipsindu-i deci operațiile, el nu se poate ridica la noțiunile de conservare a lungimilor, a volumului, a masei etc. (de exemplu, o linie dreaptă, după ce a fost frîntă, reprezintă pentru el un drum mai lung). Posibilitatea interiorizărilor apare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
criteriile și valorile etice; rămînînd, mai ales, la nivelul intelectului, acestea nu determină transformări calitative în structura dorințelor și aspirațiilor sale; c) datorită dezvoltării capacității de selectare a dorințelor și aspirațiilor pe baza unor criterii obiectivizate (care tind să se interiorizeze și să devină criterii proprii), se realizează concordanța între aspirații și conduită (27, p. 288). Un alt cercetător al problemelor de educație morală MARIN CĂLIN analizează educația morală din perspectiva implicațiilor pe care le are asupra ei cultivarea ideii de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lor indiferenți, ori agresați de părinți abuzivi, adesea alcoolici sau drogați. în lipsa unei îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care începe să fure, să vândă droguri, să consume alcool. Alți copii neglijați de părinți se interiorizează profund, se distanțează, trăiesc parcă într-o lume a lor, pot deveni depresivi. Stilul autoritar-echilibrat. Este o abordare plină de dragoste, grijă și respect pentru copil. Părintele impune anumite limite și reguli pe care le respectă toți membrii familiei și
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
ordine socială, inclusiv în domeniile care nu au nici o legătură cu amenințarea teroristă. Concluzie Astăzi amenințarea teroristă a devenit prototipul amenințării în sens larg, imprevizibilă și ucigătoare, în jurul căreia se dezvoltă un discurs și o simbolistică pe care fiecare le interiorizează într-un grad mai mare sau mai mic. Nu suntem decât rareori conștienți de schimbările pe care această simbolistică le provoacă asupra comportamentului nostru. În prezent această influență este demonstrată prin experimente simple: este la latitudinea fiecăruia să analizeze alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
enormă "bancă de credit" de care profită cei care, datorită capitalului inițial (familia și moștenirile), îl transformă pe acesta într-o diplomă legitimă. Dar acest sistem le permite și celor lipsiți de un capital inițial să spere și/sau să interiorizeze poziția lor dominată. Astfel, structura socială este legitimată ca ordine, iar "moștenitorii" păstrează monopolul capitalurilor cultural și simbolic, prin care se exercită dominația lor în acest câmp. Cultura școlară își asumă astăzi rolul pe care îl juca altădată religia: ea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor sociale, dincolo este interiorizat, inculcat, chiar încorporat. Individualismul metodologic este chiar bănuit că intră pe o ușă secretă atunci când Becker insistă, de exemplu, pe "interesul" actorilor de a coopera sau pe "costurile" necooperării. Teoria jocurilor nu este prea departe (cf. Becker, în Moulin [coord
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Boas el a propus crearea unui nou cîmp de studiu intitulat kinezica. Studiile sale au atribuit comunicării gestuale următoarele caracteristici: * stricta codificare (sau caracterul non aleator); * dependența de o comunitate socio-culturală (fiecare cultură are propriile sale norme de interacțiuni), norme interiorizate prin socializare; * integrarea într-un sistem plurinivelar (implicînd utilizarea spațiului și a timpului, precum și ¨parakinezica¨ sau prozodia gesturilor: intensitate, durată, amplitudine, flux); * contextualizarea (semnificația nu decurge din gest în sine, ci din situație în sens larg cf. supra exemplul O.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se cuvine la un moment dat (fiind apreciată ca atare adică prin recompense la nivel social), interesele copilului sunt expresia a două procese care se desfășoară simultan: pe de o parte, vorbim de acele nevoi și interese pe care le interiorizează în mod spontan,fără să le conștientizeze ca atare, din mediul său familial și familiar (stradă, grup de prieteni, rețele de socializare, emisiunile tv la care se uită etc.) și care sunt de obicei relativ diferite în raport cu interesele și nevoile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
În ceea ce privește abandonul copilului în voia propriilor nevoi și interese, aceasta înseamnă de fapt abandonul lui contingențelor prezentului, reprezentate de mediul familial și de spațiul multimedia. Nevoile și interesele copilului, dacă facem abstracție de acele nevoi și interese specifice supraviețuirii sunt interiorizate din viața măruntă a fiecărei zile petrecute în familie, cu grupul de prieteni, privind la televizor sau navigând pe internet. "Pedagogiile nondirectiviste" au înscris școala în aceeași viață măruntă a prezentului, lăsând copilul fără suport și fără orientare: "Practicile actuale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
culturi pop care ucide lent spiritul". (Khan, 2013, p. 22) "Cultura pop" reprezintă motivul scepticismului nostru în raport cu un proiect de școală care motivează de la sine, deoarece cultura pop reprezintă valorile, modelele, ierarhiile (într-un cuvânt, anti-educația) pe care copiii le interiorizează din frecventarea programelor tv, iar ulterior, a internetului; dacă transformările propuse de Salman Khan sunt dezirabile și urgente, problema motivației rămâne, deoarece, așa cum aminteam anterior, copilul va fi terenul de înfruntare a două seturi de valori: valorile efortului, promovate de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este reliefată în noi discipline, precum inteligența artificială și viața artificială. Conturat ca o lume intermediară între subiect și obiect, între limbajul natural și algoritm, computerul derulează procese cognitive, astfel că, deopotrivă perceputul sau obiectul și perceptorul sau subiectul sunt interiorizate în universul digital. Notația binară a logicii formale a lui Boole de tipul 0 și 1 este translată în biți (unitățile informaționale de bazăă, iar ciberneticieni precum Claude Shanon demonstrează transformarea acestor operații în stările on și off ale componentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe primitiv sau alteritatea etnicăă cu detașare, antropologia tehnologică încearcă să interiorizeze sau să își aproprieze străinătatea (tehnologiaă. Astfel, prin conceptul de corp (incluzând mintea, rațiunea, percepția, dorința, memoria, senzualitatea și identitateaă se înțelege o constelație de semnificații uman-tehnologice, adesea conflictual-creative, care sunt privite în aspectul de spațializare relațională a elementelor materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în sine se află sub semnul obișnuinței, însă, ieșită din sine în cadrul fluxului mașinic, se transformă, se cuplează, se generează mereu în altă formă într-o perspectivă în care interiorul corpului este penetrat de exteriorul acestuia, precum exteriorul său este interiorizat într-o perpetuă mișcare. Mașina deleuzo-guattariană este, în cele din urmă, un flux al dorinței productive, conective și multiplicative și nu este un simplu organism biologic, un simplu mecanism tehnologic sau un simplu construct social. Dorința caracteristică mașinilor dezirante este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intrigi, geniale sau mediocre, care marchează destinul lor, dar și al altora. Studiul urmărește Pariziana ca personaj artistic, în stare să-și creeze un sistem de valori, un ansamblu de norme și o tipologie de roluri, care, pe masura ce s-au interiorizat, au fost percepute că trăsături caracterologice. Sentimentul de a fi femeie singulară se delimitează prin coerentă între modul în care subiectul dat se simte femeie (auropercepere), cel în care altcineva o identifica în această calitate (desemnare) și modul în care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
considerat nucleu al personalității, expresia concentrată a individualității psihice și morale a persoanei (N. Gheorghiu, 1992, 189). Sunt cunoscute două tipuri de caracter, după cum trăsăturile fundamentale ale acestuia au tendința de a se exprima în exterior ori de a se interioriza: tipul extravertit-deschis, comunicativ, jovial, sociabil și intravertit-închis, orientat spre propriul eu, aparent mai puțin sociabil și mai puțin comunicativ. Criminologia nu a reușit sa implice diferit tipurile de caracter în etiologia infracțiunii. Interesant este totuși de semnalat că în formele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o structură aptitudinală, personalitatea semnifică unitatea sufletească într-o formă determinată a sa. De altminteri, personalitatea produce o diferențiere care trece viața de pe "terenul biologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrurile sub raportul adevărurilor istorice, omul apărea ca o sinteză, acum apare ca un fel de rezumat organic și pregnant al realității generale"216. Finalitatea nu se întemeiază pe un principiu exterior formei umane de existență, ci pe un element interiorizat de aceasta, cuprins în propriul mod de ființare și devenit temeiul activ al istoriei: munca. Evoluția acesteia determină istoria personalizării; rezultatul la care se ajunge, pe baza determinismului prin finalitate, este o întoarcere la sine a realității lumii, o recunoaștere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau subiecte să te ferești. În ambele cazuri putem constata în ce mod represiunea clar definită din epoca stalinistă nu a fost în realitate niciodată evacuată dintr-o societate care ar fi devenit cumva mai liberă. Dimpotrivă, represiunea a fost interiorizată; ea s-a diluat, desigur, dar a pătruns astfel în toate cotloanele și a devenit cotidiană. Mai mult, atunci când "ordinea socialistă de stat" se simțea cât de cât amenințată, poliția politică intervenea la fel de brutal, doar că și intervenția ei putea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
măsură imaginare a fost revolta crescândă a opozanților regimului Iliescu, a cărui capacitate și apetit pentru represiune erau în mod firesc absolutizate. Majoritatea inițiatorilor Alianței Civice și-a asumat neîncrederea societății față de partidele politice și față de lupta pentru putere politică, interiorizând fără mari ezitări imaginarul puterii celor fără de putere dezvoltat de Havel în eseurile sale contestatare din ultima perioadă a comunismului, fără să țină seama de faptul că tezele lui Havel nu aveau cum fi translatate ca atare într-un context
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acest grup. Aceasta se întemeiază pe un proces de învățare socială ca mecanism fundamental de realizare, finalizându-se în formarea acelor capacități care îi permit individului integrarea, participarea și realizarea unor activități în cadrul organizațional-profesional. Socializarea profesională determină ca indivizii să interiorizeze normele de comportament și acțiune specifice profesiei, astfel ca acestea să devină mai mult autoimpuse decât impuse prin mijloacele de reglementare ale organizației. În acest mod, regulile profesionale trebuie să devină parte a personalității individului. În concluzie, socializarea profesională se
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de conduită ale fiecăreia dintre ele, indivizii se marginalizează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
individ, la acordarea de avantaje materiale cum ar fi o sumă de bani sau conferirea unei decorații. Caracteristica principală a controlului social este reprezentată de constrângere, manifestată atât prin presiuni externe impuse de norme sociale explicite, cât și prin presiuni interiorizate de individ în cursul procesului de socializare. Pentru Émile Durkheim, constrângerea reprezintă trăsătura fundamentală a vieții sociale în măsura în care facilitează crearea unei conștiințe colective caracterizată de solidaritate morală. El a văzut faptele sociale ca reguli sau procedee de acțiune exterioare individului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]