765 matches
-
socialiștilor majoritari 1912: Începuturile Războaielor Balcanice, "prologul" Primului Război mondial August 1914: Începutul Primului Război mondial Februarie 1917: Începutul Revoluției ruse Octombrie-noiembrie 1918: Căderea Imperiilor Centrale. Sfîrșitul Primului Război mondial Februarie 1919: Conferința de la Berna. Tentativa de reconstituire a unității Internaționalei a II-a Iulie-august 1920: Congresul de la Geneva al Internaționalei a II-a 5-7 decembrie 1920: Conferința de la Berna a partidelor socialiste centriste 22-27 februarie 1921: Conferința de la Viena a fondării Uniunii Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI) Aprilie 1922
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
August 1914: Începutul Primului Război mondial Februarie 1917: Începutul Revoluției ruse Octombrie-noiembrie 1918: Căderea Imperiilor Centrale. Sfîrșitul Primului Război mondial Februarie 1919: Conferința de la Berna. Tentativa de reconstituire a unității Internaționalei a II-a Iulie-august 1920: Congresul de la Geneva al Internaționalei a II-a 5-7 decembrie 1920: Conferința de la Berna a partidelor socialiste centriste 22-27 februarie 1921: Conferința de la Viena a fondării Uniunii Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI) Aprilie 1922: Conferința de la Berlin a celor trei Internaționale Mai 1923: Constituirea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
5-7 decembrie 1920: Conferința de la Berna a partidelor socialiste centriste 22-27 februarie 1921: Conferința de la Viena a fondării Uniunii Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI) Aprilie 1922: Conferința de la Berlin a celor trei Internaționale Mai 1923: Constituirea la Hamburg a Internaționalei Socialiste a Muncii (ISM) prin fuziunea Internaționalei a II-a și UPSAI August 1925: Al II-lea Congres al ISM de la Marsilia 1926: Publicarea de către H. de Man a lucrării Au delà du marxisme. Începuturile celei de-a doua crize
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
partidelor socialiste centriste 22-27 februarie 1921: Conferința de la Viena a fondării Uniunii Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI) Aprilie 1922: Conferința de la Berlin a celor trei Internaționale Mai 1923: Constituirea la Hamburg a Internaționalei Socialiste a Muncii (ISM) prin fuziunea Internaționalei a II-a și UPSAI August 1925: Al II-lea Congres al ISM de la Marsilia 1926: Publicarea de către H. de Man a lucrării Au delà du marxisme. Începuturile celei de-a doua crize revizioniste Martie 1919: Fondarea formală, la Moscova
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
II-a și UPSAI August 1925: Al II-lea Congres al ISM de la Marsilia 1926: Publicarea de către H. de Man a lucrării Au delà du marxisme. Începuturile celei de-a doua crize revizioniste Martie 1919: Fondarea formală, la Moscova, a Internaționalei a III-a Iulie-august 1920: Al doilea Congres al Internaționalei a III-a. Definirea celor 21 condiții "de admitere" Februarie 1923: Ocuparea de către armatele franceze și britanice a zonei Ruhr Octombrie 1925: Pactul de la Locarno August 1928: Al III-lea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
al ISM de la Marsilia 1926: Publicarea de către H. de Man a lucrării Au delà du marxisme. Începuturile celei de-a doua crize revizioniste Martie 1919: Fondarea formală, la Moscova, a Internaționalei a III-a Iulie-august 1920: Al doilea Congres al Internaționalei a III-a. Definirea celor 21 condiții "de admitere" Februarie 1923: Ocuparea de către armatele franceze și britanice a zonei Ruhr Octombrie 1925: Pactul de la Locarno August 1928: Al III-lea Congres al ISM de la Bruxelles. Dezbateri referitoare la chestiunea colonială
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
celui de-al Doilea Război mondial 10 mai 1940: Începutul operațiunilor militare în Europa de Vest 8 mai 1945: Sfîrșitul celui de-al Doilea Război mondial în Europa Începutul lui 1947: Apariția Războiului Rece 30 iunie-3 iulie 1951: Constituirea la Frankfurt a Internaționalei Socialiste Februarie 1954: Prima Conferință a Partidelor Socialiste Europene de la Bruxelles Martie 1956: Consiliul Executiv al Internaționalei Socialiste de la Zürich: aceasta refuză "cooperarea ideologică" cu comunismul, dar adoptă o poziție mai suplă față de cooperarea diplomatică 1957: Phillips înlocuit de Andersen
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Sfîrșitul celui de-al Doilea Război mondial în Europa Începutul lui 1947: Apariția Războiului Rece 30 iunie-3 iulie 1951: Constituirea la Frankfurt a Internaționalei Socialiste Februarie 1954: Prima Conferință a Partidelor Socialiste Europene de la Bruxelles Martie 1956: Consiliul Executiv al Internaționalei Socialiste de la Zürich: aceasta refuză "cooperarea ideologică" cu comunismul, dar adoptă o poziție mai suplă față de cooperarea diplomatică 1957: Phillips înlocuit de Andersen Februarie 1948: Lovitura de la Praga. Divizarea definitivă a lumii în două blocuri Ianuarie 1949: Crearea Consiliului Europei
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
la un anumit număr dintre ele în notele la care îl trimitem pe cititor. Se întîmplă să nu existe nici o bibliografie franceză care să rezume de o manieră generală studiile legate de mișcarea muncitorească franceză. Lucrurile stau altfel în ceea ce privește istoria Internaționalei: dacă Internaționala a II-a a generat un număr mare de publicații, în ciuda cercetărilor recente, Internaționala Socialistă a Muncii este mult mai puțin cunoscută. Studiile sînt și mai limitate încă atunci cînd este vorba despre Internaționala Socialistă de după cel de-
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
278, 287 Y Young (Plan) 126 Z Zahl, Theodore 43 Zetkin, Clara 38 Zola, (mile 61 Zoretti, Ludovic 188 Zyromski, Je]an 139, 163, 167, 185 TABLA DE MATERII Prefață .......................................................................... Introducere .................................................................. Către un progres nedefinit al ființei umane (1889-1914) .................................................................. Constituirea Internaționalei ..................................... Geografia socialismului în Europa ......................... Marile probleme: revizionismul, colonialismul, lupta pentru pace ..................................................... Ruptura provocată de Primul Război mondial (1914-1923) .................................................................. Uniune sacră sau pacifism? ..................................... 1917-1918: marea cotitură ...................................... Divizarea și reunificarea mișcării socialiste (1919-1923) Un colos cu picioare de lut (1923-1940) Frumoșii ani
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și reunificarea mișcării socialiste (1919-1923) Un colos cu picioare de lut (1923-1940) Frumoșii ani ai unității regăsite .............................. Neînțelegerea fascismului, a doua criză revizionistă și socialismul de stînga ....................... Împotriva fascismului și războiului: unitate de acțiune sau nu cu comuniștii (1933-1940) Reconstrucția Internaționalei (1940-1951) ............... Anii grei ai războiului ............................................. De la sfîrșitul celui de-al Doilea Război mondial la Războiul Rece ..................................................... Traversarea deșertului (1951-1972) .......................... Divergențele de fond asupra Europei, înainte și după eșecul CED (1951-1964) ................................ Internaționala socialistă și problema comunistă ................................................ Conducerea și funcționarea Internaționalei ............ Slăbiciunile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Reconstrucția Internaționalei (1940-1951) ............... Anii grei ai războiului ............................................. De la sfîrșitul celui de-al Doilea Război mondial la Războiul Rece ..................................................... Traversarea deșertului (1951-1972) .......................... Divergențele de fond asupra Europei, înainte și după eșecul CED (1951-1964) ................................ Internaționala socialistă și problema comunistă ................................................ Conducerea și funcționarea Internaționalei ............ Slăbiciunile socialismului european în anii '60 ...... Reînnoirea socialismului european ........................... Un context internațional în plină mutație ............... Schimbări în cadrul Internaționalei ......................... Implozia sistemelor comuniste (1989) .................... Concluzie ..................................................................... Note .............................................................................. Cronologie ................................................................... Bibliografie ................................................................. Indice ........................................................................... 5 25 31 33 38 59 73 73 86 92 105 105 131
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Traversarea deșertului (1951-1972) .......................... Divergențele de fond asupra Europei, înainte și după eșecul CED (1951-1964) ................................ Internaționala socialistă și problema comunistă ................................................ Conducerea și funcționarea Internaționalei ............ Slăbiciunile socialismului european în anii '60 ...... Reînnoirea socialismului european ........................... Un context internațional în plină mutație ............... Schimbări în cadrul Internaționalei ......................... Implozia sistemelor comuniste (1989) .................... Concluzie ..................................................................... Note .............................................................................. Cronologie ................................................................... Bibliografie ................................................................. Indice ........................................................................... 5 25 31 33 38 59 73 73 86 92 105 105 131 156 181 183 200 227 231 247 261 272 285 285 296 305 313 329 357 365 368
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și ospețe mănăstirești cu tovarășii din marea nomenclatură, am urcat nestingherit în ierarhie. România suferea de foame, iar eu uitam de votul sărăciei monahale, participând la congrese ecumenice despre lupta pentru pace. În timpul dărâmării lăcașurilor de cult am lăudat ideologia Internaționalei Socialiste. Am nesocotit eroismul sfințeniei. Am iubit puterea lumească. Am căutat prietenia mai-marilor cetății. Mi-am spus mereu că trădarea Evangheliei e îndreptățită prin supraviețuirea aparatului bisericesc, cu toate cele bune și cele rele. Fără de cuget, am greșit și cer
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
oferă o imagine mai unitară decît alte curente politice. Aceasta rezultă din trăsăturile constitutive comune care fac ca diversitatea ce o caracterizează să fie precum ramurile care răsar din același trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu Forța muncitorească după război. Caracterul moderat al acestei ultime centrale a determinat PS să încerce o alianță cu CFDT, de origine creștin-democrată, dar fără prea mult succes, în timp ce în Spania legăturile între sindicate și partide se slăbeau. 2. Rolul Internaționalei. Fiindcă partidele muncitorești își au originea în acțiunea clasei muncitoare organizate, ar trebui să se dezvăluie trăsături istorice și sociale specifice fiecărei națiuni. Caracteristicile lor ideologice și organice comune provin din acțiunea Internaționalei socialiste. Aceasta și-a dat silința să
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sindicate și partide se slăbeau. 2. Rolul Internaționalei. Fiindcă partidele muncitorești își au originea în acțiunea clasei muncitoare organizate, ar trebui să se dezvăluie trăsături istorice și sociale specifice fiecărei națiuni. Caracteristicile lor ideologice și organice comune provin din acțiunea Internaționalei socialiste. Aceasta și-a dat silința să coordoneze efortul partidelor, cei mai puternici ajutînd pe cei mai slabi, să le dezvolte pretutindeni și să le înzestreze cu o ideologie, o strategie și un tip de organizare asemănătoare. Cu toate că internaționalismul lor
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nu au mai fost niciodată ca înainte: rolul asumat de Partidul Laburist, provenit din tradiția mai puțin influențată de Internațională, va conduce la o evoluție către diversitate sancționată de declarațiile de la Frankfurt din 1951. Ceea ce rămîne în urma efortului istoric al Internaționalei socialiste se exprimă prin două trăsături bine definite. În primul rînd, tipul de organizare, adoptat de partidele muncitorești, rămîne același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre pluralism. În al doilea rînd, mitul internaționalismului rămîne viu, în ciuda unor profunde divergențe. Iar rolul sentimental și simbolic al Internaționalei socialiste rămîne important pentru fiecare dintre aceste partide. Chiar putem afirma că acestea nu au încetat să creadă în ea. Trandafirul ținut în mînă, emblema PS, a fost preluat de partidele olandeze, belgiene, luxemburgheze și în urma referendumului din 1975 de către
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internaționalism solidar pînă la războiul din 1914 care a dus la dezmembrarea acestei uniuni. Partidele au încercat de două ori să reconstituie Internaționala a II-a prin
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ce muncesc. După Lenin, ideologia spontană a clasei muncitoare este de tip "trade-unionistă"3. Mișcarea comunistă este deci rezultatul voluntarismului revoluționar al unui grup de militanți ai Partidului Muncitoresc Rus: bolșevicii. Am putut vedea că, în cazul partidelor muncitorești, acțiunea Internaționalei se conjuga cu cea a mișcării sindicale. În ceea ce privește partidele comuniste, Internaționala a III-a a fost agentul principal al creării lor. Ba mai mult, în primele două decenii ale existenței lor, aceasta le-a modelat, le-a șlefuit după un
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
bazat pe considerații ce vizau dinastia, identificînd, la stînga, conservatori masonici de rang ca Emile Courbes sau Alejandro Lerroux acolo unde, în Nord, marxiștii atei și socialiștii creștini combăteau capitalismul sub denumirea mai degrabă de Brothers decît de Camarades. Refrenele Internaționalei au amuțit, iar "stînga salarială" înfruntă "dreapta patrimonială" avînd cifre și statistici previzionale drept sprijin, lăsînd deoparte considerațiile de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Și să contracareze efectele sărăciei. Trei ani mai târziu, în 1983, Adunarea Generală a ONU a creat Comisia Mondială pentru Mediu Și Dezvoltare, președinția comisiei fiind deținută de doamna Gro Harlem Brundtland, liderul Partidului Laburist din Norvegia Și membră a Internaționalei socialiste. Trebuie menționat faptul că Brundtland a condus pentru câțiva ani Ministerul Mediului din Norvegia, ceea ce l-a determinat pe secretarul general al ONU, Javier Pérez de Cuéllar, să îi ofere această poziție. Având deci o oarecare pregătire în domeniu
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
în 1963. Înlăturarea comunismului în decembrie 1989 a readus democrația în România, deci și pluripartitismul. Reapariția "partidelor istorice" în primele zile de după înlăturarea de la putere a lui Ceaușescu a adus pe scena politică românească Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, afiliat Internaționalei Creștin Democrate, dintre liderii săi amintind pe Ion Diaconescu, Corneliu Coposu și Vasile Lupu. Alegerile din 20 mai 1990 se desfășoară sub imperativul temporizării acțiunilor radicale necesare pentru o mai rapidă integrare în lumea occidentală, dar privite cu frică de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din acest for, cel socialist numărând doar 180. De remarcat și faptul că președintele Grupului PPE desemnat în acest post din iulie 1994, Wilfried Martens, a fost reales în februarie 1999, pentru ca în octombrie 2000 să ajungă și președinte al Internaționalei democrat-creștine. În cadrul PPE, formațiunea care își asumă azi politica doctrinară este CDU-ul german. Componenta creștin-democrată a acestuia este mult estompată de cea conservatoare. Alături de conservatorii britanii, CDU a reușit să imprime Partidului Popular European caracteristicile unui partid de centru
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]