620 matches
-
statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferite grupuri de interese existente În statele de origine a CMN Încearcă să determine guvernele să adopte o legislație mai riguroasă În ceea ce privește activitatea acestor firme. La anumite capitole, preocupările acestor state sunt similare cu cele ale țărilor-gazdă: ambele consideră că internaționalismul conferă CMN un caracter străin și o flexibilitate care amenință suveranitatea națională. 3.9.9.2.4. Beneficiile statelor de originetc "3.9.9.2.4. Beneficiile statelor de origine" Principalul beneficiu al statelor de origine este contribuția adusă de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
proletariatului, teoria economiei socialiste, teoria partidului politic al proletariatului ș.a., România a urmat linia impusă de Uniunea Sovietică. în alte probleme însă, mai ales cele de politică externă, în chestiuni precum suveranitatea, relațiile dintre țările socialiste, raportul între patriotism și internaționalism etc., România a avut multe puncte comune cu China. Influențată de acești factori, România s-a aflat departe de China și în relații strânse cu Uniunea Sovietică. Dar, atunci când relațiile româno-sovietice au devenit tensionate și contradicțiile dintre cele două țări
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1956 a guvernului sovietic „corespunde întru totul intereselor întăririi relațiilor de prietenie între țările socialiste, pe baza respectării principiilor leniniste ale egalității în drepturi, respectării intereselor tuturor popoarelor, neamestecului reciproc în treburile interne”. Aceste principii erau valabile însă în condițiile „internaționalismului proletar”, ceea ce însemna că ajutorul oferit unui regim comunist viza în primul rând „asigurarea independenței și securității lui împotriva atentatelor din partea forțelor imperialiste agresive”, după cum arăta exemplul ungar. Comunicatul dat publicității la finalul reuniunii exprima „convingerea fermă că toate statele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și muncitorești în staliniste și nestaliniste. Raportul menționa că în Pravda au fost combătute articolele cu tendințe revizioniste din presa iugoslavă și poloneză și s-a evidențiat unitatea indestructibilă a lagărului socialist, întrajutorarea crescândă între țările lagărului, bazată pe principiul internaționalismului proletar, pe respect reciproc și neamestec în treburile interne. în privința relațiilor sovieto-chineze, în raport se arăta că „s-a subliniat din nou forța uriașă pe care o reprezintă alianța dintre URSS și R.P. Chineză; prietenia indestructibilă dintre aceste două mari
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al dezvoltării fiecăreia dintre ele și al lagărului socialist în ansamblu” (s.n.). Așa cum era de așteptat, sprijinul cel mai important venea din partea URSS, de la care și România primise și primea în continuare un „ajutor uriaș”. Lozinca „sprijinului frățesc”, sub masca internaționalismului proletar, putea ascunde și intervenția militară externă, atunci când „interesul comun” o cerea. Dacă modalitatea aleasă de sovietici pentru rezolvarea crizei ungare din toamna lui 1956 a fost convenabilă autorităților de la București, lucrurile se vor schimba din momentul în care relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de îmbinarea intereselor naționale și a intereselor internaționale, să alimenteze stările de spirit șovine, exagerarea elementelor particulare și negarea trăsăturilor fundamentale comune în lupta pentru socialism. Comunismul național nu are nimic comun cu marxismul, n-are nimic comun nici cu internaționalismul proletar, nici cu interesele naționale reale ale popoarelor. în esență este vorba de revizionism îmbibat cu naționalism burghez”. Nu trebuie să facem însă confuzie între retorică și activitatea practică. Așa cum putem constata astăzi din dosarele declasificate din arhiva fostului partid
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ungaria, ideea divizării liderilor de partid în „staliniști” și „nestaliniști” (considerată o formă de amestec în treburile interne), identificarea lagărului socialist cu un bloc militaro-politic, reducând relațiile dintre statele socialiste „la simple reguli ale coexistenței pașnice” și scoțând din calcul internaționalismul proletar. Mai presus de toate erau acuzate încercările de a pune sub semnul întrebării unitatea lagărului socialist în frunte cu URSS, necesitatea și rolul acestuia. Potrivit cercetătorului britanic Maurice Pearton, iugoslavii au reacționat cu înțelegere la aceste luări de poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nou” dintre țările socialiste și unitatea în cadrul lagărului socialist. Bodnăraș sublinia că „poporul nostru consideră drept sarcina sa primordială întărirea continuă a unității și solidarității țărilor socialiste pe baza principiilor egalității în drepturi, respectării independenței și ale ajutorului reciproc”. Principiul internaționalismului proletar era considerat în continuare prioritar. Ca o consecință a noilor relații dintre țările socialiste, se menționa faptul că relațiile româno-sovietice erau „bazate pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc”. Un element aparte îl constituia „sprijinul URSS” în refacerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu organizarea de întruniri periodice ale tuturor partidelor comuniste, cu înființarea unui „organ de coordonare” a activității partidelor comuniste și muncitorești și pentru o „revistă ideologică sau informativă cu caracter internațional”. La baza relațiilor dintre partide urmau să stea principiile internaționalismului proletar, îmbinând „unitatea strânsă, colaborarea și lupta comună a tuturor partidelor muncitorești revoluționare” cu „independența politică și organizatorică, cu suveranitatea fiecărui partid, cu neamestecul unuia în treburile interne ale altuia”. Și la această conferință, discursul lui Mao Tze-dun a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
viața pentru acest ideal, la o chestiune de contabilitate. Astfel, toți cei care s-au reclamat de la comunism, toți cei care au aderat la partide comuniste vreme de cinzeci de ani, în toate țările lumii (cât de mult seamănă a internaționalism socialist! n.n.), ar fi pasibili de aducerea în fața unui tribunal de epurare pentru faptul de a fi colaborat la o întreprindere "criminală""211. "Cartea neagră" a comunismului care se scrie în România de pildă, cu puține excepții, nu intentează procesul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Romanian Communist Party, Continuer of the Romanian People's Revolutionary and Democratic Struggle, of the traditions of the Working Class and Socialist Movement in Romania (Agerpres, 1966). Asemenea reprezentări promovau astfel ideologia na-țional-comunistă a lui Ceaușescu și evidențiau tranziția de la internaționalismul marxist-leninist la naționalism ca un semn pozitiv de independență până la invenția societății multilateral dezvoltate. "Apropiindu-te de România, exclamă mai mult decât optimistul Julian Hale, descoperi mai întâi o formă pe hartă. Se află acolo, ca un pește cu cocoașă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor ca salvatori ai Europei, neatârnarea și independența patriei, tema păcii, a neamestecului în treburile interne ale statelor, dezarmarea etc., reflectând tranziția dinspre internaționalismul marxist-leninist înspre naționalism, care a durat între 1964 și 1974. Criza ofensivei socialiste a Uniunii Sovietice permitea astfel o tentă individualistă în politica țărilor satelite, pe care România a exploatat-o din plin: individualismul unei politici externe active, cu asumarea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
filozofie la școala lui Blaga și Liviu Rusu și o poate explica (pe un pat de închisoare reală sau în lungi fragmente eseistice inserate în cuprinsul romanelor) în mai multe limbi străine. Cu anii de tinerețe și maturitate suprapuși biruitorului internaționalism sovietic și cu cei de bătrânețe afundați în mâlul naționalismului ceaușist, Ion D. Sîrbu își concepe și își scrie opera sub o teribilă presiune existențială, ca pe marginea unui vulcan fumegător care poate, în orice clipă, să-l împietrească definitiv
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
occidentale; că această reacție s-a articulat predominant din fondurile pre-existente ale naționalismului etnocentric și ale miturilor fasciste europene ale epocii de aur era la fel de previzibil. De aici și contraeforturile de introducere în sfera publică a opțiunii decoloniale și a internaționalismului regional est-european, care furnizează instrumente de lucru și un teren de luptă atât împotriva modernizării capitaliste, cât și împotriva naționalismului etnocentric. În prezent, fără eforturi epistemice și organizaționale dedicate unei turnuri revoluționare, vom lăsa cale liberă reproducerii în masă, la
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
cu o radicalizare spre dreapta a societății. Ca reacție la mișcarea muncitorească socialistă, au început să apare sindicate și organizații „național-socialiste”, parțial susținute de guvern. Aceste grupuri erau unite de convingerea, că orice formă a luptei de clasă și a internaționalismului ar amenința unitatea națională. Un astfel de grup a fost și Garda Conștiinței Naționale, înființată la Iași în 1919 de muncitori, veterani de război și studenți „naționaliști”, printre ei și tânărul Corneliu Zelea-Codreanu. Garda, care s-a ocupat de manifestații
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
dezonorează” muncă și caracterul lui Tito. Milošević a ajuns în aprilie 1987 în fruntea forțelor politice sârbe. Susținerile sale politice au fost catalogate câteodată drept naționaliste (deși nu este nici o dovadă din partea lui Milošević în acei ani), cu toate ca socialismul și internaționalismul marcau ideologia să. Mai tarziu, în același an, drept răspuns unui protestatar care fusese bătut de poliție, Milošević a spus „Tu nu vei fi bătut”. Cu toate ca Milošević se adresase către un mic grup de oameni din apropierea să și nu în
Slobodan Milošević () [Corola-website/Science/301559_a_302888]
-
otrăvire. Termenul și persecuțiile i-au vizat direct pe evrei, totuși, acest fapt nu a fost niciodată recunoscut oficial, pentru a evita acuzațiile de antisemitism de stat, ceea ce ar fi fost împotriva principiilor marxiste ale „Fraternității între popoare” și ale Internaționalismului proletar. Pe la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și în primii ani ai perioadei postbelice, Comitetul antifascist evreiesc (CAE) a căpătat o influență tot mai mare printre evrei sovietici, CAE fiind acceptat în Occident ca organ reprezentativ al acestei
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
în conacul Adomavas de lângă Teneniai (astăzi, în comuna Šilalė). În 1893, a intrat în Partidul Socialist Polonez ("PPS") și a ajutat la organizarea filialei lituaniene a acestuia. Inițial, el s-a aliat cu aripa mai radicală a socialiștilor, dar, în ciuda internaționalismului mișcării socialiste, el a rămas un naționalist polonez. În 1894, ca redactor-șef, a început publicarea unui ziar socialist "underground", cu titlul "" („Muncitorul”); el avea să fie și unul din principalii redactori ai acestuia și, la început, și . În 1895
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
mai înalte vârfuri din zonă sclavul nu neagă caracterul dialectic contradictoriu al vieții dar justifică asta prin faptul că orice existență conține contradicții la cealaltă extremă se află antisionismul de stânga care respinge mișcările naționale burgheze ca un impediment față de internaționalismul proletar o introducere în analiza poeziei cu speciile ei literare datorită confiscațiilor au fost posibilă crearea colhozurilor și sovhozurile în localitățile respective de asemenea a fost primul lor single care nu a fost un cover astfel observațiile spectroscopice au arătat
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
proces de deposedare și inferiorizare. </p> Pe tot parcursul filmului, Winifried Conradi, profesorul modest din Germania, face cheltuieli exorbitante, de la homar în restaurante de lux, la închirierea unei limuzine cu șofer - situație emblematica atât pentru diferențele de clasă centru-periferie. Bazele internaționalismului proletar trebuie revizuite serios într-o lume în care profesorul de provincie din Germania își permite cheltuieli de lux inaccesibile chiar pentru clasa de mijloc înstărita est-europeană. </p> Tematic, atât distracțiile expaților din restaurantele de lux și barurile de striptease
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
http://www.artapolitica.ro">www.artapolitica.ro</a> în perioada următoare. [2] Expresie a pan-americanismului luptătorului pentru liberare de sub statutul de colonii ale țărilor Americii Latine, Simon Bolívar. Acesta a susținut unirea tuturor țărilor latino-americane într-o formă de internaționalism regional. „Una sola debe ser la patria de todos los americanos” („Patria tuturor americanilor trebuie să fie una singură”.
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
UE și în sistemul economic global. Conradi este beneficiarul direct al acestui sistem de exploatare, aflat într-o poziție nu doar de forță, ci și de antagonism de interese materiale, față de localnicii români. La asta mă refeream când spuneam că „internaționalismul proletar” trebuie serios revizuit. Interesele diferite și raporturile de putere între proletarii din centrul euro-atlantic și cei din restul lumii au fost teoretizate și dezbătute încă dinainte de apariția „internaționalei a treia”, iar diviziunea imperială joacă aici un rol cel puțin
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
și colaborat o vreme. În 1903, la al doilea congres al PSDMR, Plehanov s-a despărțit de Lenin și de bolșevici și a trecut de partea menșevicilor. Pe durata primului război mondial, el a avut o poziție "naționalistă", opunându-se "internaționalismului proletar" al bolșevicilor, militând pentru luptă până la înfrîngerea Germaniei. El s-a întors în Rusia la puțină vreme după izbucnirea Revoluției din Octombrie, dar a părăsit țara din nou datorită ostilității lui față de bolșevici. A murit de tuberculoză în Terijoki
Gheorghi Valentinovici Plehanov () [Corola-website/Science/298441_a_299770]
-
participă la fondarea Organizației Tratatului de la Varșovia. Nemulțumirile se manifestă însă în legătură cu hotărârile luate la Congresul al XX-lea al PCUS. În primul rând Hodja se declară împotriva conceptului de „coexistentă pașnică”, considerat a fi în discordanță cu cel de „internaționalism proletar” promovat de Lenin. În al doilea rând, încercarea de apropiere dintre Uniunea Sovietică și Iugoslavia nu a constituit pentru Hodja un punct de interes; cu atât mai mult cu cât partea iugoslava cerea reabilitarea fostului ministru de interne, Koci
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]