1,350 matches
-
vinovate, priviri arogante, priviri disprețuitoare, priviri dulci, priviri reci, priviri distante, priviri supuse, priviri provocatoare, priviri parșive, priviri ucigașe, priviri directe, priviri indirecte, priviri interiorizate, priviri senzuale, priviri rafinate, priviri voluptoase, priviri scormonitoare, priviri indolente, priviri inteligente, priviri leneșe, priviri interogative, priviri afirmative, priviri furioase, priviri insolente, priviri triviale, priviri pudice, priviri sincere, priviri de domnișoară, priviri de femeie, priviri de... Închei fiindcă am devenit prea patetic. (joi) 25.09.1960 Întreb pe zeu care-i sensul vieții (Oare a existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ne retragem cererea. De-a pătrunde. Și Ceaușescu și-a retras odată cererea. Și la ce i-a folosit, s-a văzut. Pagina poartă titlul „Europa ne Întoarce spatele? I-l Întoarcem și noi?” A doua frază este o recomandare interogativă plină de demnitate supremă. Justificată pe contracoperta revistei de-o fotografie cu patru fete despuiete care stau cu spatele la Europa, pe o băncuță. Nu se zăresc din dînsele decît opt fese, opt gambe și trei umbreluțe probabil de soare, din Occident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
către intriga din cadrul crimei organizate, la nivel cel puțin semiprofesionist, cu toate liniile de legătură cu Mafia moarte sau scoase din circulație: Franz Englekling și fiii morți, Davey Goldman o legumă, Mickey Cohen derutat de acțiunile din jurul lui. O linie interogativă: cine i-a omorît pe Pete și Bax Englekling? Și linia terorizantă: Loren Atherton, 1934. Cum era posibil? Frisk bătu În ușă. — Sir, i-am adus Înapoi pe Lux și Geisler. — Și? — Geisler mi-a oferit o declarație gata pregătită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
șase totul? Ajunse acasă cuprinsă de o mare sfârșeală. Șoferul oprise în fața unui bloc și ea nu știa de ce oprise acolo. Unde suntem? De ce-am oprit aici? întrebă, nedumerită. Nu recunoscuse locul. Șoferul o privi consternat și îi repetă interogativ adresa la care trebuiau să ajungă. Clara încuviință, cerându-și scuze, și îi lăsă un bacșiș mai mare decât s-ar fi cuvenit. Recunoscuse în cele din urmă locul, dar nu avea încă intenția să intre în casă. Era ca și cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
alambic, a basamacului. Nicanor intra, în zilele de sâmbătă, în pivnița brumată la gârlici de gerurile lui făurar și, cobâlțăind balercile îngrădite cu mladă galbenă, revenea în casă, înjurând: Mamă, da' tămădăii 'măsei, de ce nu te mai înțărci odată? Ignorând interogativa prezență a lui Nicanor, care revenise din pivnița înghețată și din gerurile de afară, lelea Maranda sărea cu gura la nuroră-sa, Petronia, ocupată să coase horboțele pruncului aflat pe cale: Fato, nu e bine să pregătești lucrușoare copilului, înainte de venirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
i se transmisese tăcerea mea, dacă nu mai mult. Nu mă invita la el, cum auzisem că făcea cu ceilalți, îmi arunca doar, din când în când, abia clipind din pleoapele lui palide și transparente, cîte-o privire rece și vag interogativă. Scoaterea lui brutală de la catedră era însă cu totul altceva. Era clar că în locul lui vor numi un alt Vaintrub oarecare, și nu unul dintre noi, desigur, nu pe mine sau vreun discipol al marelui poet, sau pe profesorul N.
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în prima clipă simții corpul ei micuț într-o svîrcolire de retragere, dar apoi se uită la mine fără să clipească, în expectativă. "Silvia, e tata", șopti Matilda, și atunci copilul se încredința glasului cunoscut, își deturna privirea și îngînă interogativ: "Tata?! Tata?" "Tata, mamă, a venit acasă să se joace cu tine... Sărută-l pe tata..." Fetița se relaxă, corpul ei micuț se făcu moale, se aplecă, dar n-o lăsai să mă sărute, o sărutai eu, cu grijă să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se auzi un sunet. Părea să fie expresia unei nedumeriri. Cuvântul rostit, dacă putea fi numit astfel, era o combinație de h-uri și n-uri, și o vocală, sau două, trei... Și se auzi cam așa: - Huhnnuhhn? Tonul părea interogativ. Gosseyn nu încercă să facă o traducere exactă. În momentele care urmară după exclamație, el făcu mai întâi o fotografiere" a unei porțiuni din podea la câțiva metri depărtare de el: și simultan, evocă "fotografia" mentală a lui Gorrold. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Gura mică din fața lui se strâmbă ușor, apoi zise: - Nu au ajuns la stadiul de numire. Când vorbeau despre ambițiile lor, nimeni nu-i asculta. Așa că au înțeles, - Înțeleg că, într-un fel, te-ai autoimpus?! Gosseyn folosise un ton interogativ. Individul era impacientat. - Domnule Gosseyn, rosti comandantul, și tu manifești multe calități de comandant. Sunt sigur că, printre ființele umane pe care le avem la bord, nu se află nici una. având în vedere situația specială în care ne aflăm cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile care înfășoară acest fenomen enigmatic "acest sentiment care răscolește toate puterile unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să permită aplicarea modelului enunțat în cadrul mai larg al unei teorii integrate a ideologiei. Ce înseamnă cunoașterea socială în epoca noastră? Deși poate părea o întrebare care, în mod normal, ar trebui să atragă drept răspuns un truism, această formulare interogativă este pe deplin justificată dacă avem în vedere, pe de o parte, anunțul "sfârșitului cunoașterii", survenit spre finalul secolului trecut unul care, în fapt, revendica abandonarea vechii modalități de a înțelege procesul cunoașterii (chiar și pe latura sa declarat "științifică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
-i nici o nenorocire: se non è vero*... — Și, prințe, mai că nu v-am ocărât. Iertați-mă, vă rog. Ferdâșcenko, ești aici, la ora asta? Credeam că măcar pe dumneata nu te voi găsi. Cine? Ce prinț? Mâșkin? repetă ea interogativ cuvintele lui Ganea, care, între timp, continuând să-l țină pe prinț de umăr, reușise să i-l recomande. — Chiriașul nostru, repetă Ganea. În mod evident, prințul era prezentat aici drept ceva rar (și util tuturor ca ieșire din situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fi recunoscut poeziei un sens și un mesaj. Numai că acestea urmau să ia naștere nu în virtutea inerției unor limbaje moștenite, ci ca rezultat, niciodată sigur, mereu amenințat cu eșecul, al unei proprii experiențe vitale, trăită în regim prin excelență interogativ. Suntem departe, în acest moment, de orice nihilism dadaist; faza pur destructivă a atitudinii avangardiste e de mult depășită, - și ea nici n-a însemnat la Voronca decât un scurt popas, cu urme în textele antipoetice tipărite în 75 H.P.
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o schimbare sau, mai exact, o nuanțare a atitudinilor față de limbaj, determinată de o aceeași, în fond, sensibilitate față de „ritmul epocii”: militantismul social câștigă teren în defavoarea celui estetic. Descins în „arena timpului”, poetul se simte altfel angajat. Păstrându-și neliniștea interogativă, el își reorientează totuși interesul, dinspre „alchimia cuvintelor” către o mai directă și răspicată implicare în istorie. Proces adeseori observat, de „clasicizare” și „cumințire” în raport cu fronda inițială, caracteristic fazelor târzii ale avangardei. Scrisul poetului Ilarie Voronca îl înregistrează și el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
rândul lor, o rețea - în ordinea tematicii spațiale - a deschiderilor posibile, pe care le transformă în act doar poetul și poezia, ca agenți dinamizatori. O întreagă serie figurativă a apelurilor (în dublu sens: dinspre lumea stagnantă exterioară și dinspre eul interogativ al Poetului) marchează, pe de o parte, o stare de tensiune a așteptării unei “întâmplări” decisive, iar pe de alta „provocarea”, „trezirea” ființelor și obiectelor din prizonieratul nemișcării: bătaia în poartă sau în fereastră, țipătul sau „trilurile râsului”, sau - concentrându
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
definitiv în conștiința publicului românesc. Într-un an, după eveniment, românii, îndeobște prin optzeciști, au devenit fervenți postmoderniști. Țin minte că și eu am intervenit în dezbaterea publică, în numărul 23 / 1987 al revistei Luceafărul, cu un articol cu titlu interogativ: Postmodernismul o nouă modă ? Pe atunci, îmi imaginam, într-adevăr, că va fi vorba de o simplă modă. Dar iată că au trecut mai bine de două decenii și postmodernismul pretinde, mai departe, că a deschis un nou ev cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
regla permanent și a optimiza progresiv întregul itinerariu formativ aladulților, atât cantitativ, cât, mai ales, calitativ, de ea depinzând hotărâtor, în secvențele ulterioare, și proiectarea, și „predarea”, și învățarea educabililor adulți. Și în educația adulților evaluarea presupune, structural-funcțional, bine-cunoscuțiiparametri, formulabili interogativ, regăsibili și în educația școlară propriu-zisă, precum: 1. În ce scop se face evaluarea (diagnoză, prognoză, bilanț, progres, formare etc.)? 2. De către cine se face evaluarea (evaluator)? 3. Asupra a ce se face evaluarea (obiectul evaluării, „evaluandul”)? 4. Cum se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
regla permanent și a optimiza progresiv întregul itinerariu formativ aladulților, atât cantitativ, cât, mai ales, calitativ, de ea depinzând hotărâtor, în secvențele ulterioare, și proiectarea, și „predarea”, și învățarea educabililor adulți. Și în educația adulților evaluarea presupune, structural-funcțional, bine-cunoscuțiiparametri, formulabili interogativ, regăsibili și în educația școlară propriu-zisă, precum: 1. În ce scop se face evaluarea (diagnoză, prognoză, bilanț, progres, formare etc.)? 2. De către cine se face evaluarea (evaluator)? 3. Asupra a ce se face evaluarea (obiectul evaluării, „evaluandul”)? 4. Cum se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dinamica sistemului de relative îl reprezintă concurența dintre conectori. Ea poate fi pusă în evidență prin statistici efectuate pe un corpus suficient de amplu și diversificat, care să permită evaluarea distribuției conectorilor în diverse registre 9. Tabelul 1 Frecvența conectorilor interogative indirecte relative Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1, în limba actuală 10, cel mai frecvent dintre conectori este care, urmat de relativul ce, într-un procent de cinci ori mai mic decât care. În relativele interogative, ce ocupă primul loc
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Tabelul 1 Frecvența conectorilor interogative indirecte relative Conform rezultatelor înregistrate în Tabelul 1, în limba actuală 10, cel mai frecvent dintre conectori este care, urmat de relativul ce, într-un procent de cinci ori mai mic decât care. În relativele interogative, ce ocupă primul loc, urmat de adverbele relative cum, când și de ce. Relativul de are cea mai mică frecvență (0,013%) și este inclus în Tabelul 1 alături de alți conectori cu mică frecvență (compuse cu ori-, și adverbul încotro). În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
Spre deosebire de exemplele anterioare, în care se omite prepoziția din categoria relativizată, aici se omite prepoziția impusă de verbul din regentă. 9 Frecvența conectorilor a fost calculată pe baza unui corpus alcătuit din aproximativ 8000 de construcții relative propriu-zise (fără relative interogative), extrase din texte beletristice, jurnalistice, academice și transcrieri ale unor înregistrări de limbă vorbită. Tabelul 1 prezintă rezultatele acestei statistici. 10 Considerațiile privitoare la dinamica acestei concurențe sunt valide în măsura în care se confruntă rezultate ale unor statistici efectuate pe eșantioane de
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
indirect, GPrep= grup prepozițional (circumstanțial sau obiect prepozițional), Np= nume predicativ, A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National Corpus - (Gramatica Longman), Douglas Biber et al. (1999), care atestă faptul că aproape 50% dintre propozițiile subordonate sunt relative, ele regăsindu-se aproximativ în aceeași proporție și față de modificatorii nominali
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
văd emisiunea (Realitatea TV, 20.XI.2007); ca om care nu știu foarte bine problemele (Realitatea TV, 7.XI.2007)22. 5.3. E foarte frecvent și dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referențial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcție partitivă subînțeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînțeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori construcția partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracție: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)23. Folosirea pronumelui interogativ (și interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e destul de frecventă 24, acordul fiind făcut după înțeles (referențial), și nu după formă: tu știi cine au câștigat? (B1 TV, 22.X.2007); cine plâng? (Antena 1, 18.X
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
tip de acord fiind foarte frecvent". 23 În aceste situații, în GALR II: 379 se recomandă acordul gramatical, dar se admite faptul că și acordul după înțeles e frecvent în limba literară. 24 În GALR I: 274, se arată că interogativul cine "apare doar în contexte de singular masculin". Totuși, și în ciuda regulii reafirmate, Graur (1968: 346) constata deja o înmulțire a construcțiilor cu cine subiect și verbul la plural. 25 Vezi, în acest volum, Stan, p. 26 Vulpe 1975 (în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]