4,210 matches
-
Roche a imaginat și a experimentat un sistem de revelare (socializare), apoi de transmitere a cunoștințelor tacite (abilitate) pe care instruirile „abstracte” nu reușeau să le asigure până atunci și cu atât mai puțin formulele de instruire la distanță. Componenta interpersonală -intersubiectivă, cum ar spune Nonaka - a fost aici cu atât mai decisivă, cu cât cunoștințele tacite joacă un rol determinant În meseria de agent medical. Odată efectuată formalizarea cunoștințelor și a competențelor tacite ale celor mai buni, practica transferului s-
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de muncă, cunoștințele se perimează rapid, iar capitalul social se distruge În restructurărilor. În opinia unora, toate acestea ar trebui să conducă la o Împărtășire a cunoașterii pe o bază mai tehnologică, mai puțin legată de sistemele bazate pe relațiile interpersonale și pe practicile costisitoare din punct de vedere al timpului. Altădată, pentru a ști, trebuia să petreci timp cu cei ce dispuneau de cunoaștere, ca să Înveți de la ei progresiv. Pentru ca știința să nu se piardă, astăzi, este indispensabilă construirea unor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Întreprinderii. Ocaziile de Întâlniri, de reuniuni și discuții Între profesioniști din sectoare diferite sunt favorizate prin amenajarea deliberată a unui spațiu de lucru deschis. Învățarea se bazează În proporție de 30% pe documente scrise, restul de 70% rezultând din relațiile interpersonale. Scântei de cunoaștere (knowledge sparks) apar atunci când diferite cunoștințe se amestecă și se confruntă. Visurile, dar și empatia ce trimite la socializare reprezintă condiții pentru ca această fuziune să se manifeste. Cunoașterea explicită este accesibilă pe intranet, În timp ce Împărtășirea celei tacite
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fără teama unui consum prea mare de timp. În schimb, ei trebuie să găsească aici un beneficiu pentru propriile interese. Realcom se definește ca un furnizor de programe informatice și de consiliere În privința punerii În practică și a Împărtășiri cunoașterii interpersonale prin intermediul ba-urilor. În acest scop, Întreprinderea dispune de două competențe originale. Prima se referă la capacitatea de a defini comunități strategice de cunoaștere ce depășesc limitele tradiționale ale unei anumite organizații, iar a doua furnizează un serviciu adaptat care
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mod comun și unitar de acțiune, care sedesfășoară În condițiile unei interdependențe de mare subtilitate și de inducție reciprocă. Fiecare subiect se raportează la celălalt; comportamentul profesorului determină comportamentul elevilor săi, și invers. Numai În ambianța acestei dialectici a relațiilor interpersonale, activitatea instructivă (educativă) se traduce Într-un fapt de modelare fină și necontenită, de transformare cumulativă a diferitelor laturi ale personalității celui care Învață. Acesta este un climat propice unei adevărate umanizări, adică a cultivării În copilul care tinde să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
omogene și apoi la activități individuale), reclamă, În mod inevitabil, o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. Deși, prin natura ei, Învățarea ține de activitatea individuală, personală, care nu poate fi cu nimic Înlocuită, nu este mai puțin adevărat că relațiile interpersonale (de grup) constituie și ele un factor indispensabil Învățării, sub foarte multe aspecte. Diferențele de formă de organizare a activității instructive conduc, prin forța lucrurilor, la diferențe de eficiență a metodologiei aplicate. Activitățile frontale cu grupuri mari (ani de studiu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tot mai vizibile de individualizare a Învățământului și au vizat mai ales efecte educative. Un adevărat și puternic impuls a fost dat Însă de constituirea unui nou cadru teoretic fondat pe ideea explicării personalității ca produs al vieții sociale (relații interpersonale și de grup). Remarcabile sunt În această privință: dezvoltarea sociologiei psihologice a lui George Herbert Mead (1934, 1963), a sociometriei lui Jacob Moreno (1954, 1965), a psihologiei sociale de către Kurt Lewin (1947, 1948, 1959) ori cercetările lui Talcot Parsons (1964
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de rațiune”; interrelațiile sociale - ca factor de dinamizare a dezvoltării cunoașterii individuale. Iar pentru VÎgoțki, gândirea urmează traiectul dezvoltării de la social către individual, toate funcțiile Înalte bazându-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Palmade ș.a.) au căutat ajungă la structurarea de o așa manieră a conversației Încât să sporească la maximum funcțiile ei formativ-euristice. Se preconizează o conversație mai puțin dirijată, de mai mare suplețe, favorabilă construcției operațiilor de gândire și intensificării relațiilor interpersonale, socio-afective, dintre participanți. Potrivit ideii că orice cercetare pornește de la o problemă, se acordă atenție momentului de „debut” al conversației. Adică, mai Înainte de orice, se consideră deosebit de important să se pună În fața elevilor o problemă (Întrebare) semnificativă, clară, care să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a problemelor, deoarece se creează o bază critică mai largă, se pot emite mai multe ipoteze, mai multe opinii și mai multe alternative, soluții etc. Ca atare, „...când sarcina cere resurse mai numeroase, este mai utilă eterogenitatea, iar când relațiile interpersonale din cadrul grupului sunt importante, compatibilitatea prin omogenitate pare mai utilă” (Aebli, 1973). Reușita discuției este condiționată și de mărimea grupului. Fără să se fi ajuns deocamdată la concluzii suficient de sigure, cercetările de până acum arată că mărimea optimă a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În realitate unor personaje, lucruri etc.); iau atitudine, Își asumă răspunderi, propun alternative, iau decizii pe baza unei strategii proprii fiecărui jucător (plan de joc, de acțiune) etc. Interpretarea de roluri Îi obligă să intre Într-o rețea de relații interpersonale, de reciprocitate, În sensul că jocul (reacția) fiecăruia depinde de comportamentul celorlalți. De fiecare dată, interpretarea solicită „titularului de roluri” anumite comportamente efective, specifice, În funcție de cunoștințele de referință, de Înțelegerea obligațiilor și a drepturilor care intervin Între cei care iau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etice sau legale. Pentru majoritatea cetățenilor, calitatea instrucției are o importanță redusă, în timp ce calitatea poliției sau a instituțiilor juridice este resimțită aproape imediat ca importantă, de vreme ce condiționează predictibilitatea mediului social și a celui administrativ, determină dificultatea stabilirii contractelor, influențează încrederea interpersonală și afectează în general optimismul (Uslaner, 2002), chiar și pentru cei care nu au interacțiuni directe cu aceste instituții. În afara celor implicați în actul educativ, mai ales elevi, studenți și părinții acestora, problema calității instituțiilor educative rămâne una strict abstractă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este o invenție româneascătc "7. Corupția în învățământ nu este o invenție românească" Corupția pare a fi asociată cu gradul de dezvoltare al unei țări. Produsul intern și gradul de consolidare a capitalului social - măsurat fie prin indici ai încrederii interpersonale, fie prin intensitatea participării asociative - sunt în corelație inversă cu frecvența actelor de corupție dintr-o țară. Țările sărace sunt cele mai afectate de corupție, ceea ce, în mod evident, le îngreunează capacitatea de a ieși din situația economică în care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lui Coleman, „capitalul social este o resursă a structurii sociale care servește ca un capital pentru individ și facilitează anumite acțiuni și rezultate pentru cei ce ocupă poziții într-o anumită structură socială”. Capitalul social se regăsește sub forma încrederii interpersonale, a obligațiilor și a așteptărilor din raporturile dintre oameni, a normelor, a relațiilor de autoritate și a accesului la informații împărtășite. Structurile sociale favorabile acestui tip de capital sunt rețelele sociale închise și anumite instituții de felul organizațiilor voluntare. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură economică sunt influențate de variabile sociologice. Dintre acestea, cele care facilitează schimburile au primit titulatura de capital social. Capitalul social se regăsește sub forma încrederii interpersonale, a obligațiilor și a așteptărilor în raporturile dintre oameni, a normelor, a relațiilor de autoritate și a accesului la informații împărtășite. • Potrivit lui James Coleman, performanțele școlare sunt influențate de capitalul social intrafamilial - adică de structura familiei și implicarea acesteia în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lucru, documentele și produsele, modul în care se îmbracă angajații, existența unor simboluri statutare ale organizației: mașinile reprezentative ale organizației, parcările rezervate, mobila ș.a. Comportamentele verbale pot fi observate în raport cu discursurile, jargonul, umorul, epopeile, legendele, miturile. Comportamentele nonverbale includ comportamentele interpersonale, modul de abordare între oameni, căile de a intra în legătură unul cu celălalt, gesturi și coduri ale modului în care se îmbracă membrii organizației în diferite momente ale existenței organizației - există, desigur, și aici funcții date de ritualuri, ceremonii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și a societății prin intermediul omului (Faure, E., 1974). Educația, în spiritul exemplelor prezente în paragrafele anterioare, este intervenția deliberată care mijlocește folosirea biberonului de către sugar, dar și înțelegerea conținutului didactic de către școlar. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal sau transpersonal care facilitează interacțiunea subiect-obiect în direcția unei finalități transformatoare. În această perspectivă, educația apare ca fiind liantul dintre potențialitatea de dezvoltare („propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a crea ritualuri de inițiere. De asemenea, pot apărea chiar activități ilegale, din dorința de a riposta surselor de autoritate, vinovate Ă în ochii elevilor Ă că au creat atât de multe restricții. R.L. Selman (1976) a studiat dezvoltarea raționamentului interpersonal la copii. Acesta reprezintă abilitatea de a înțelege relația dintre motive și comportamente într-un grup de oameni. Rezultatele sale arată că în perioada ciclului elementar, copiii descoperă în mod gradat că un comportament al unei persoane nu reflectă neapărat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și eficienței. Demersul său a avut happy-end și, chiar a doua zi, mult-discutata elevă X a apărut la școală cu cordonul pus la sarafan, care-i marca talia nevinovată. Atuul dirigintei în acest caz? Ochiul de fin observator al relaților interpersonale din clasă, care i-a permis să aleagă persoana cea mai potrivită pentru o sarcină, penibilă de altfel, ce ar fi avut, poate, sorți incerți de izbândă printr-o intervenție clasică. A pierdut sau a câștigat diriginta în ochii „elevei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
expectații înalte; 3. intrări (input) Ă predând mai multe informații celor ce inspiră expectații înalte și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și curtenitor al relațiilor interpersonale) și prin capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală). Este evident că, între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și curtenitor al relațiilor interpersonale) și prin capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală). Este evident că, între anumite limite, expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și că aceștia devin ceea ce credem noi, profesorii, că ei pot deveni. În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de dezamăgită de ea însăși, încât își ignoră orice opțiuni sau preferințe personale, lăsându-se „în voia sorții”. Prin urmare, putem spune că o persoană este cu atât mai bine adaptată, cu cât are mai frecvente și mai profunde schimburi interpersonale echilibrate cu ceilalți din jur și cu diferiți factori ai ambianței sociale (instituții, organizații, sisteme normative etc.). În alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, „eficiența sau gradul în care individul atinge standardele independenței personale și ale responsabilității sociale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exclusivitate. De asemenea, doar din necesități didactice se fac delimitări tranșante, în realitatea vie a comunicării aceste forme coexistând. Spre exemplu, comunicarea profesorului poate fi în același timp o comunicare în grup (se adresează tuturor cu o cerință), o comunicare interpersonală (accentuează o idee ca răspuns direct pentru elevul X) și intrapersonală (se autointeroghează: „m-au înțeles exact?”, „este X atent la ce i-am spus?”). La fel, același act comunicativ poate fi referențial, operațional și atitudinal. Spre exemplu, la cerința
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se poate constata: • creșterea eficienței mesajului/actului de învățare; • instalarea unui climat securizant atât pentru profesor (știe cum este receptat mesajul său) cât și pentru elevi (își pot autocontrola actul de învățare pe baza reperelor oferite de profesor); • ameliorarea relației interpersonale între cei implicați în actul didactic. Fiecare profesor are, cu siguranță, pe baza propriei experiențe, multiple ilustrări pentru fiecare dintre aspectele prezentate. Subliniem, concluziv, remarca unui specialist în domeniul comunicării: „Privarea de feed-back reduce învățarea la un discurs fără receptare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și codurilor excesive) are șansă să fie recunoscut în colectivitatea școlară sub un dublu aspect: adaptat la cerințe și participant la dezvoltarea organizației; f. ca organizație socială, școala este, în același timp, un sistem formal și un mediu de relații interpersonale informale. Este formală prin faptul că prescrie reguli și norme, sancționează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relații de prețuire, simpatie, antipatie, alegere și respingere între elevi sau între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]