733 matches
-
recuperare pentru proteine. Filtratul din capilarele limfatice are aceeași compoziție cu plasma, exceptând proteinele; conține hematii, bacterii și alte particule mari; limfaticele intestinale drenează lipidele sub forma chilomicronilor [2]. DRENAJUL LIMFATIC Este favorizat de: - trecerea permanentă a filtratului vascular în interstițiu, - vis a tergo - forța reziduală a sistolei cardiace, - pompa intrinsecă din vasele limfatice: 2-6 contracții/minut (mobilizare activă), - alți factori: mobilizarea pasivă - masajul, compresiunea externă, mișcările respiratorii, pulsațiile arteriale de vecinătate (pompa extrinsecă). Drenajul limfatic este mpiedicat de: - obstrucția sau
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
reglatori ai angiogenezei sau ai limfangiogenezei pot face parte în viitor din terapia acestei cumplite boli [164]. Hemangiomatoza capilară pulmonară Reprezintă o tumoră benignă foarte rară alcătuită din numeroase vase capilare cu pereți subțiri care proliferează difuz și agresiv în interstițiul pulmonar, în jurul și în interiorul vaselor pulmonare și căilor aeriene mici [168]. Pacienții prezintă hipertensiune pulmonară care duce lent progresiv la insuficiență cardiacă dreaptă. Radiologic se descrie aspect reticular și nodular al câmpurilor pulmonare [151]. Singurul tratament eficient este transplantul pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
dintre fasciculele mediale ale celor doi pilieri se încrucișează anterior de orificiul aortic pentru a forma orificiul esofagian (situat anterior și mai sus decât cel aortic), prin care trec către cavitatea abdominală esofagul și nervii vagi anterior și posterior. Prin interstițiile (de mici dimensiuni) existente între fibrele musculare ale stâlpilor diafragmatici trec din torace în abdomen nervii splahnici și trunchiurile simpatice, iar în sens invers (din cavitatea abdominală în cea toracică) venele lombare ascendente, stângă și dreaptă. Ligamentul arcuat median, constituit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
frotiurile elaborate din material extras prin puncții ale organelor hematopoietice, se observă : fibre colagene , substanță fundamentală și celule reticulare nediferențiate ( celule matcă); celulele endoteliale fiind foarte rare . Această structură este prezentă nu numai în organele hematopoietice ci și la nivelul interstițiilor viscerale din organism , constituind principalele elemente morfologice ale sistemului reticulo-endotelio-histiocitar. Celulele diferențiate în măduva osoasă se descarcă prin citodiabază, care reprezintă a treia funcție hematopoietică , în sângele periferic prin dispozitive sinusoidale. Atât în măduvă cât și în ganglionii limfatici, descărcarea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
are forma unui S italic cu extremitățile mai îngroșate și mai subțire pe mijloc (2, 3, 10, 11, 18, 20). Pe buza externă se inseră mușchiul marele oblic al abdomenului. Pe buza internă se inseră mușchiul transvers al abdomenului. Pe interstițiul marginii superioare se inseră mușchiul micul oblic al abdomenului. Marginea inferioară este formată din ramura descendentă a pubisului și din ramura ascendentă a ischionului. Ca element anatomic distinctiv, marginea inferioară prezintă numai o mică suprafață articulară ovalară - fața pubiană (facies
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gluteală 8. Linia pectineală 9. Buza internă a linei aspre 10. Buza externă a linei aspre 11. Suprafața poplitee 12. Fosa intercondiliană 13. Condilul lateral 14. Condilul medial 15. Tuberculul adductorilor 16. Linia intercondiliană -pe buza internă: vastul intern; -pe interstițiu: cei trei adductori ai coapsei și scurta porțiune a bicepsului crural; -pe buza externă: vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă sau tuberozitatea gluteală (creasta marelui fesier) se orientează în sus spre marele trohanter
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tibial are formă de prismă triunghiulară cu trei fețe: - fața posterioară (Figura 42 ) prezintă o crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: - pe interstițiu: mușchiul solear; - pe buza superioară: mușchiul popliteu; - pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor. -fața internă: plană în 2/3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de tendonul “în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Acțiunea: - flexor al coapsei pe bazin, - slab adductor și rotator în afară a coapsei. Inervația este, cel mai frecvent, din nervul femural. MU ȘCHIUL ADDUCTOR LUNG (m. adductor longus) Origine: suprafața unghiulară de la nivelul pubisului, sub tuberculul pubian. Inserția terminală: interstițiul liniei aspre, în 1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
1/3 mijlocie. Acțiunea: - adducția și rotația în afară a coapsei, - flexia coapsei față de bazin. Inervația: nervul obturator. MUȘCHIUL ADDUCTOR MARE (m. adductor magnus) Originea este pe tuberozitatea ischiatică și la nivelul ramurii ischio-pubiană. Inserția terminală este pe toată lungimea interstițiului liniei aspre, precum și la nivelul epicondilul medial al femurului. Acțiunea: - cel mai puternic adductor al coapsei, - extensor al coapsei față de bazin. Inervația se realizează din nervul obturator pentru porțiunea superioară și din nervul ischiatic pentru porțiunea inferioară. MUȘCHIUL GRACILIS (m.
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mișcarea de flexie, realizând concomitent și o mișcare de rotație internă a gambei. Inervația provine din nervul obturator. MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI MUȘCHIUL BICEPS FEMURAL (m. biceps femoris) Origine: - porțiunea lungă (capul lung): tuberozitatea ischiatică, - porțiunea scurtă (capul scurt): interstițiul liniei aspre a femurului. Inserția terminală este pe capul peroneului. Acțiunea: - porțiunea lungă: extensor al coapsei față de bazin, fixarea și bascularea spre posterior a bazinului, - ambele porțiuni acționează ca flexori ai genunchiului, - când gamba se află în flexie față de coapsă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de vălul țesut din fire de rea-voință sau ignoranță este un nord axiologic care să ne orienteze simțirea și gîndirea, atitudinea față de aproapele sau departele nostru. De la întîiul nostru critic încoace, l-am pomenit pe Maiorescu, trecînd cu spor prin interstițiul interbelic și prin cel al național-comunismului românesc, constatăm că s-a discutat despre actul critic și s-a făcut în același timp critică într-un mod profesionist. De-ar fi să luăm în seamă tot siajul criticii, așa cum arată o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de la Revoluție, cîteva cărți importante despre Eminescu, unele după ce revista Dilema a transformat, în 1998, numele său dintr-o funcție a culturii române, rol purtat și de alți autori, într-un așa-zis caz1. Două dintre exegezele apărute în acest interstițiu discută temeinic despre (im)posibila despărțire de Eminescu (e vorba de cărțile criticului Adrian Dinu Rachieru: Eminescu după Eminescu, Ed. Augusta, 2009; Despărțirea de Eminescu? Ed. Tibiscus, 2012). Pentru cei care mai pun însă, cu o grimasă dezinvoltă, întrebarea din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spiritualității au fost specifice acelui moment spiritual (1925-1929) cînd are loc o ascensiune a termenului dezbătut asiduu în publicistica vremii și cînd se petrece "identificarea problemei "noii spiritualități" cu problema "tinerei generații""39. Sociologul tinerei generații descifra totodată și un interstițiu subsecvent, consumat între 1930 și 1932: un moment nespiritual în care s-ar fi petrecut o diminuare a importanței pe care o avea spiritualitatea. Rezultatul? Divergențe clar exprimate de vreo trei categorii de susținători ai spiritualității în publicistica românească de la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ceea ce înseamnă destinul postum al unei opere sau al unui autor. Iar dacă am afla aici un fel de etalon pentru un început de evaluare, n-am putea scăpa deopotrivă nici de interogația: cît de lungi trebuie să fie aceste interstiții ca ele să treacă drept relevante? S-a scurs mai mult de un sfert de secol de la moartea ultimului mare filosof, Constantin Noica, gînditor cu a cărui construcție originală, alături de alte două-trei nume, ne legitimăm identitatea metafizică în spațiul axiologic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe lingviștii români (Densușianu, Sextil Pușcariu), pe lingviștii europeni și nu numai de prim rang, pe filosofii care au dat măsura performanțelor în metafizica limbajului (Wittgenstein, Heidegger; nu eludăm, desigur, alți mari autori la care trimite Noica prin nenumărate din interstițiile comentariilor sale: Goethe, Nietzsche, Frobenius și Spengler, pe care de altfel i-am mai amintit). Vom sublinia însă următorul lucru: în arheologia de reconstituire a înțelesului cuvintelor esențiale ce asigură metabolismul spiritului românesc, Noica se sprijină de cele mai multe ori pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
om excepțional și transmite pro tanto o învățătură care aproape că atinge canonul. Este exemplul o mediocritate exemplară insului care și-a luat viața pe cont propriu, nu de puține ori în răspăr și, folosind de nu știu cîte ori interstițiile insolite ale vieții, răzbește și e învingător. Iar cel mai important lucru este că acest om mediocru îți arată pe viu și, mai mult decît atît, de ce poate fi un om de ispravă: pentru că nu mai este un condamnat pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care s-a rupt de satul natal venind la școala din Sibiu, dorul după Coasta Boacii și după fiecare piatră de pe drumul Rășinarului sînt, și ele, semnele aceluiași provincial incurabil. Căderea în (și din) timp După ce va consuma și alte interstiții existențiale, care rămîn, și ele, tot exerciții de nesupunere divină, Cioran încearcă să dea o hermeneutică personală primei căderi a omului, episod care, prin Adam, va marca începutul istoriei. În fond, spune Cioran, era vorba de "a doua lovitură dată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pînă la capăt, ci doar aluziv și prin analogie (ca în figurile metaforei descrise de Aristotel), la distincțiile operate de Julien Benda în Trădarea cărturarilor. Cioran nu a fost un om politic, dar, fără dubii, îl aflăm într-un anume interstițiu istoric în avangarda celor ce au teoretizat cu pesimism entuziast și lucid (poate chiar apocaliptic) politicul. Episoadele unor specifice căderi în temporal au fost pregătite îndeosebi de modul particular în care Cioran înțelegea și explica istoria (fără să ortografiem vocabula
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
valoare de instant, un fel de à la mode. Tema corpului avea să fie frecventată, în începuturile ei, mai întîi de lingviști (v. Atlasul Lingvistic Român, I și II, din perioada interbelică), parcimonios tratată apoi sub regimul totalitar, pentru ca, în interstițiul de pînă acum al postcomunismului, să se încerce o grilă de lectură vernaculară. Într-un astfel de context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
veșniciei, oameni care nu renunță la nici o resursă interioară atunci când își construiesc identitatea. Citind, îți dai întâlnire cu autorul care se îmbracă în haina lui de cuvinte cea mai aleasă, și care te lasă să cotrobăi dincolo de faldurile văzutului, în interstițiile rândurilor. Când e profesional, scris-cititul poate fi și o angajare fără rest în suferință, chiar o chemare a forțelor secrete dezorganizatoare care să zguduie aparențele pentru o nouă așezare. Gabriela Melinescu în Jurnal IV, își esențializează viața ei de om
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
memoriei și a sacrului, reiau problematici abordate (de ex. Roland Barthes cu studiul Proust și numele 63 despre "spectrul semic" al numelui, "variabil în timp", care adaugă sau retrage elemente, despre calitatea numelui de a fi "catalizabil", ceea ce înseamnă că "interstițiile armăturii sale semice" pot fi umplute cu o "infinitate de adăugiri", despre respingerea naturii indiciale și pledoaria pentru caracterul semnificant al numelui, realizarea motivației fonetice, "culturale", funcția ecumenică a numelui propriu, funcția emblematică a raportului semnificant-semnificat, caracterul cratylean al numelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
faptului că dinamismele antagoniste, în oscilația lor ritmică, trec regulat prin acest punct de relativ echilibru. Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește în zonele "înalte" ale psihicului. Tocmai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu e iluzia creată de un trompe-l'œil, ci mediul real al perspectivei deschise de posibilul însuși al luminării, interspațiu al manifestării, distanța care unește și strălucește. E mai mult decât structura de palimpsest, unde imaginea acoperită răzbate prin interstițiile imaginii suprapuse; în structura diafană imaginea fondului de spațiu rămâne inaparentă, în timp ce imaginea poetică de suprafață e adusă în zona optică a unei alte vizibilități, adâncită și luminată din interior. Nu ea este "obiectul" intuiției, ci distanța creată de intervalul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sălașul lăuntric. Acolo domnește lumina"2. Înainte de a fi cucerit strategic, prin convocarea unui întreg arsenal al metodelor interpretative, poemul e închis în sine, cetate inexpugnabilă care nu se lasă deschisă decât de înțelegerea albă a intuiției. Intuiția nu luminează interstițiile poemului, mai degrabă sesisează locul unde ceva luminează, luminișul în jurul căruia se constituie poemul. A ne lăsa călăuziți de "lumina unei intuiții prealabile" înseamnă a ne asuma un "salt orb" în necunoscut, cu riscul de a-l face greșit, ignorând
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pure ale unor a priori semnificabile, el deschide spațiul virtual al unui ascuns, ființarea de interval a inaparentului care se întrevede în lumina acestei deschideri. Iar ceea ce se aduce la vedere sunt "ordinea și datele unei noi lumi văzută prin interstițiile lumii reale", "un azur insuportabil întrezărit prin ochiurile cerului comun", "ca un alt univers, care, fără a ruina țesătura celui existent, i se suprapune, ca o epură impalpabilă, palpitând prin interstițiile lui"10. Deși am vorbi mai curând de un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]