16,981 matches
-
Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
abdici în fața cerințelor pieței? Cu ce rimează denunțarea turpitudinilor unui regim, dacă în locul lor accepți ticăloșiile altuia, dacă respingi realismul socialist pentru a aplauda realismul consumerist? Fără a desconsidera curajul politic (primul său Concert pentru flaut, ca și opera lui intitulată Praznicul calicilor, i-au adus ceva neplăceri), tata nu-i exagera, sunt înclinat să cred, importanța. Considera că adevăratul curaj este de a nu gândi ca toată lumea, împreună cu turma, și nici în funcție de contemporanii tăi. Niciodată nu mi a plăcut să
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
îl varsă în Ars Coquinaria. Scrisă "în chip de madam Vatel ori Savarin, de Babette Hersant, de mare maestră a ceremoniilor din cratițe, plite, borcane, tigăi. Ceea ce, trebuie să recunosc, nu mi se întîmplase niciodată." O moarte cumplită Tulburător articolul intitulat " Ceea ce știu" al istoricului Ion Papuc din revista Convorbiri literare (numărul din ianuarie 2006). Ion Papuc descrie moartea cumplită de care a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
a prefațat Gala Absolvenților 2006 și a avut loc la Studioul Casandra pe 6 iunie 2006. Au fost prezenți oameni de teatru, profesori, studenți, prieteni apropiați, personalități ale vieții culturale și politice. Evenimentul va face obiectul unui volum bilingv româno-francez, intitulat "Laudatio George Banu - un Prospero al teatrului", editat de Catedra de Teatrologie a UNATC. Vă oferim câteva fragmente în avanpremieră. Cuvîntul rostit de George Banu , Toată lumea joacă un rol pe scena lumii și al meu e acela de a fi
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
Bizu completează confesiunea. Memorii-le arată că Lovinescu își posedă și își înțelege personalitatea până în cele mai mici detalii. "Este oare întâmplător faptul - se întreabă Aurel Sasu - că inițial partea întâi a Memorii-lor trebuia să cuprindă o încercare de autoportret intitulată Călătorie în jurul spiritului meu?" E. Lovinescu face un interesant obiect de studiu din propria subiectivitate, din construcția și evoluția personalității sale.
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
ușor le este competitorilor de pe versantul celălalt să acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei o face volumului de debut al Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare. Intitulată Rafinament și provocare literară. Un fel de prefață la un debut remarcabil, ea este, într-adevăr, "un fel de prefață" - dar la un debut lamentabil. "Provocarea, ah, provocarea!", exclamă exegetul înfiorat, simțindu-se dator să o prevină pe "tânăra și
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
nouă revistă culturală: Verso Gazdă constantă a unui număr impresionant de colocvii, conferințe, mese rotunde și festivaluri, Clujul nu-și dezminte efervescența culturală nici în materie de reviste culturale. De curînd a apărut primul număr al unei noi reviste bilunare, intitulată Verso. Din echipa redacțională fac parte Ion Mureșan (redactor-șef), Alexandru Vlad, Ovidiu Pecican (redactori-șef adjuncți) și Alexandru Cistelecan (secretar general de redacție). Spicuim din programul-manifest al numărului inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
omului, incapabil să "țină la mânie". Din diverse motive, nu prea citesc "Jurnalul național", gazeta la care Dorin Tudoran "contribuie" de mai mulți ani. Cu atât mai încântat am fost să-i descopăr textele într-o nouă culegere de articole, intitulată, cât se poate de dorintudoranian, Absurdistan. O tragedie cu ieșire la mare (editura Polirom, 2006). În ciuda enigmaticului episod "Dan Voiculescu", în ciuda faptului că explicațiile implicării sale - strict "tehnice", susține Dorin. Se prea poate. Dar cât de "tehnică" poate fi colaborarea
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
apariția unor texte esențiale ca mărturisire și autoexplicitare, cum sunt volumele de Memorii (I, 1930; II, 1932; III, 1937), Aqua forte (1941), considerat ca al patrulea volum de memorii. Dar sinteza unei autobiografii spirituale o reprezintă două mărturisiri, una directă, intitulată Cariera mea de critic (1942) și alta într-o variantă indirectă, atribuită cronicarului imaginar Anonymus Notarius (ambele publicate în volumul omagial din 1942, apărut la împlinirea vârstei de 60 de ani a criticului). Procesul autoreflexiv nu e doar unul de
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
fi trebuit încheiat în momentul culminant. Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
românilor din zonă, participând la expoziții, șezători literare, lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, tabere de creație etc. Experiență să de participanta la tabăra de pictură de la Lăpușna, din zona Munților Gurghiului, este transpusa scriptic într-un caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pregăteam doar viitoarele memorii în care întâmplarea a și apărut în volumul întâi, acum patru ani. De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu, zis și Păstorel, intitulată GASTRONOMICE, în care apar unele proze scurte dintr-o cronică mai veche a scriitorului, plus HRONICUL M|SC|RICIULUI V|L|TUC, lucrare de bază. Scriitorul a murit înainte de a vedea această carte apărută, - carte care este una de bucate
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
mai mare întru francofonie, a cărei principală companie clasică de balet este aceea a Operei din Paris - care nu ne-a mai vizitat de patruzeci de ani - ne-a adus-o din nou pe scena Sălii Palatului, cu un recital, intitulat pretențios - dar credeam noi, inițial, îndreptățit - Stelele Baletului Operei din Paris. Numai că aici, în Estul Europei (conform programului de sală, cu același recital au fost și la Belgrad), baletul parizian a venit cu un repertoriu prăfuit, alcătuit, în principal
Stele fără strălucire by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10024_a_11349]
-
al comodității și al modernizării, ba chiar al bunăstării de tip occidental, este extrem de frecvent în comunicarea curentă (și apare chiar în refrenul glumeț al unui cântec: ,, termopane"). Într-un articol recent din Dilema veche (nr. 137, 8.09.2006), intitulat ,Capitala europeană a termopanelor", Mircea Vasilescu pornește de la datele evidente ("Azi-dimineață, Google mi-a Ťdatť 856.000 de rezultate cînd am căutat cuvîntul Ťtermopanť și 265.000 de rezultate pentru forma de plural") pentru a prevesti, în mod comic-hiperbolic, că
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și etosul lucrărilor muzicale corespunzătoare cronologic evoluției „biografice” a compozitorului. Concepția celor trei stiluri beethoveniene apaține scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului intitulat Beethoven et ses trois styles (1855), conceput oarecum în „trena” volumului Biographie universelle des musiciens et bibliographie générale de la musique (1835-1844) de François-Joseph Fétis (1784-1871) (articolul „Beethoven”, pp. 100-112) și ca răspuns la denigrarea personalității Beethoven de către Alexandr Ulîbîșev (1794-1858
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
trois styles (1855), conceput oarecum în „trena” volumului Biographie universelle des musiciens et bibliographie générale de la musique (1835-1844) de François-Joseph Fétis (1784-1871) (articolul „Beethoven”, pp. 100-112) și ca răspuns la denigrarea personalității Beethoven de către Alexandr Ulîbîșev (1794-1858) în monografia lui intitulată Nouvelle biographie de Mozart (1843). (1) Perioada incipientă începe din 1794, odată cu definitivarea celor trei Trio-uri pentru pian, vioară și violoncel, opus 1 (1795), și durează până în (aproximativ) 1800 / 1802, incluzând primele două simfonii - nr. 1, op. 21, în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a creației și (b) cel explicit, geografic, al deplasărilor, viața și creația lui fiind divizate în două mari perioade - europeană și americană (ca și în cazul lui Serghei Rahmaninov sau Igor Stravinski), limita separatoare fiind anul 1933. În celebra lucrare intitulată Philosophie der neuen Musik (1949), Theodor W. Adorno îi prezintă pe Schönberg și Stravinski în calitatea lor pur „tehnică”, funcțională, ca participanți „antagoniști” la dialectica relației între tendința progresistă (Schönberg) și tendința conservativă (Stravinski). Această optică ne interesează mai puțin
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a ideologiei lui Schnittke de ideologia lui Berio și, implicit, a modului diferit în care aceștia își formulează criteriile valorice, o reprezintă atitudinea lui Schnittke față de Dmitri Șostakovici (1906-1975), iar modul în care acesta din urmă este prezentat în textul intitulat „Cercurile influenței”, poate fi re-proiectat asupra lui Schnittke însuși și asupra esteticii polistilicice care îi aparține: „Creația lui Șostakovici reprezintă un caz impresionant al înnoirii neîntrerupte, a îmbibării constante a tot ceea ce este proaspăt, a unei noi înfloriri în fiecare
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
robi (fie ei născuți sau nu dintr-o anume voluptate...). Știu însă că Sever Tipei este creator de programe pentru compoziția muzicală asistată de ordinator. în definitiv, cine pe cine asistă? în 1987, am publicat în revista "Leonardo" un articol intitulat " Calculatorul, un colaborator al compozitorului", în care arătam cum între om și calculator se poate stabili o relație de adevărată conlucrare: compozitorul este mai priceput decât mașina electronică în a crea structuri, iar calculatorul e mai performant decât omul în
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
stau lucrurile. Volumul de față cuprinde, pentru prima dată în versiune românească, două din scrierile timpurii ale lui Kierkegaard: o recenzie pe cît de ironică pe atît de desființătoare la romanul lui H. C. Andersen - Doar un muzicant (1837) -, recenzie intitulată Din hîrtiile unuia încă viu, publicate împotriva voinței acestuia de către S. Kjerkegaard. Pe atunci danezul își scria numele cu ,j" în loc de ,i" și prefera cel mai adesea varianta pseudonimelor, asta dacă nu recurgea pur și simplu la trucul atribuirii propriilor
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
altereze originalitatea cântecelor”<footnote Breazul, G(eorge) - Arta muzicală în cultura românească; în: Gândirea, București, An VIII, nr. 6 - 7, iunie - iulie 1928, p. 241 - 249; o parțial a fost republicat în volumul Politica culturii..., p. 84 - 85, în studiul intitulat Educația muzicală; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 6 - 20; footnote> . De aceea i se pare necesar un istoric al cercetărilor de folclor muzical, ce prinde contur începând din acești ani și va fi finalizat în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
broșura dedicată lui Erich H. Müller von Asow<footnote Breazul, G(eorge) - Die ersten Mozart - Aufführungen in Rumänien, București, 1943; footnote> . La Congresul Internațional al Științelor Muzicale Viena, Anul Mozart 1956 muzicologul Breazul a condus lucrările uneia dintre secțiuni, cea intitulată Știința muzicală comparată și a prezentat o comunicare (publicată în volumul consacrat lucrărilor congresului)<footnote Breazul, George - Zu Mozarts Zweihundertjahrfeier; în: Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress, Wien „Mozartjahr, 1956, pp. 69 - 74; Republicate în: Breazul, George - Pagini din istoria
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
deosebit l-a prezentat compozitorul rus M. I. Glinka. La 1 iunie 1954 va susține sub auspiciile Academiei Române, conferința M. I. Glinka - întemeietorul școlii muzicale naționale ruse 150 de ani de la naștere și printre fișele nefinalizate se găsește și cea intitulată Glinka și noi. Istoricul nu a neglijat muzicienii europeni ai timpului său. Figura lui Busoni interesa lumea muzicală pentru programul său de transformare a neoclasicismului într-o „limbă muzicală general vorbită și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Vasile, Vasile - Societatea Compozitorilor Români, moment crucial în istoria muzicii românești și consecințele asupra culturii naționale; în: Muzica, București, Serie nouă, An XXI, nr. 4 (84), octombrie - decembrie 2010, pp. 41 - 89; footnote>, Enescu însuși este prezentat în capitolul intitulat Viața cotidiană a românilor în perioada interbelică, din această istorie, în cea mai defavorabilă și falsă postură umană și artistică, legându-l nejustificat de amantlâcurile de la Palatul Regal, care iau locul - în lucrare - marilor acte de cultură, sau unor aventuri
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]