1,401 matches
-
început evită să facă vreo aluzie la starea fiicei, deși murea de nerăbdare să își împărtășească bucuria și sentimentele cu bărbatul ei, mai ales. Liviu intuia că ceva ciudat se petrece. Privirile și tăcerea complice a celor două femei îl intrigau peste măsură, dar la întrebările insistente adresate soției, nu primise decât răspunsuri ambigue, care îl nedumereau peste măsură.Într-una din zile, când după masa de prânz se reuniră cu toții în salon la o cafea, Maria poposi cu privirea mai
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga ei absență, Liviu își strecură capul prin ușa imobilă a odăii, dar Maria îl liniști cu un gest, arătându-i extaziată chipul dulce și senin, ce dormea asemeni unui copil fericit, pe pieptul ei. Imaginea emoționantă ce i
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga ei absență, Liviu își strecură capul prin ușa imobilă a odăii, dar Maria îl liniști cu un gest, arătându-i extaziată chipul dulce și senin, ce dormea asemeni unui copil fericit, pe pieptul ei.Imaginea emoționantă ce i
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
abandonate, sate părăsite, frumusețea lor rezidă în urâțenia lor. În multe construcții Jano aplică text - decorații sau mesaje care leagă obiectul de spiritul său. Cuvintele leagă între un loc și altul. Este conceptul, nomenul, spiritul unui obiect neînsuflețit. Jano ne intrigă cu lipsa de dispreț arătată elitismului. Ne excită felul în care el abordează trivialul devenit inseparabil în viața sa. Ne vom gândi la Marcel Duchamp, părintele obiectului ready-made, la fel Jano, găsește obiecte pe care le trasformă cu emoție în
EXPOZIŢIE JACQUES JANO LA MUZEUL DE ARTĂ RAMAT GAN de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376069_a_377398]
-
ce-și zicea în sinea sa, dar în fine, va vedea când îl va întâlni, în ce ape se scaldă toată această aiureală. În cele câteva minute cât l-a studiat în rezerva de spital, personalitatea lui mai mult o intriga decât o atrăgea. Totuși, acel bărbat era cel care i-a mai dat o șansă la viață. A făcut riscându-și propria viață, ca parcursul scurt al existenței sale pământene să se prelungească, dându-i o nouă posibilitate de a
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
peștera Felinarelor. Aleseseră acel nume, fiindcă de-a lungul anevoiosului urcuș pe acea scară, existau firide unde erau fixate felinare și lumina se aprindea la intrarea în peșteră, chiar din pivnița casei. Tot scotocind curios micile firide alăturate ascunzătorii, îl intrigase una din cel mai întunecos colț al pivniței, strâmtă că părea mai degrabă o crăpătură în rocă, cu sporgențe. Își înfundase mâna în acea crăpătură, zderlindu-și pielea de colții de stâncă, pipăind interiorul care părea a se lărgi în spatele rocii
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
pielea de colții de stâncă, pipăind interiorul care părea a se lărgi în spatele rocii crăpate și astfel, a dat cu mâna de o suprafață plană și lucioasă cu mici încrustații în relief, plăcută la pipăit. Faptul în sine l-a intrigat pe copil și cum tatăl său deja îl chema nerăbdător din capul scărilor, a lăsat totul și a alergat degrabă cu butelca în întâmpinarea lui. - Dragule! Dragule, ce faci fătul tatii, te- ai pierdut prin pivniță? Ai găsit vinul? - Da
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
a fi îndreptățiți să solicite devenirea ei, Patrimoniu UNESCO. Acest lucru va opri otrăvirea cu cianuri și va stopa producerea dezastrului ecologic. Dragu se obișnuise cu contactele pe calea visului, cu Veghetorii și învățase să comunice cu ei telepatic. Era intrigat că nu reușise până în prezent, să descopere originea precisă, a interlocutorilor săi, din baza subterană. Încercase de câteva ori prin întrebări în gând, adresate femeii care în vis i se recomandase cu numele de Eluanne. Ea îl iniția în în
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
tu ai fost cel mai prevenitor, cel mai asiduu.Tu mi-ai dat, -cu bună știință, sau poate nu?,- semnele unei afecțiuni timide, juvenile, sincere.! Deși erai atât de tânăr, de inexperimentat, acea insolenta siguranță a ta ,mă atrăgea, mă intrigă, mă tulbură, si eu, fecioara la trup și la suflet, virilitatea ta în fașa, o ghiceam, o presimțeam. Eram prea naivă? Prezumpțioasa? N-aș ști s-o spun,dar atenția cu care mă înconjurai mă copleșea,mi-era atât de
DRAGOSTE PIERDUTĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376790_a_378119]
-
și Mira-Mică, care se arătase teribil de afectată de eveniment, dar, și mai rău, se arătase contrariată de absența verișoară-si. Renée nu-i replicase nimic. Nu era nici locul, nici momentul. Mira nu zise nimic, deși ea însăși era intrigată de propriul comportament. Și, din respect pentru durerea lui Renée, și pentru că ea nu-și putea motiva aceasta absență, Mira tăcu. Se culcaseră într-o tăcere grea. Toată noaptea, Mira nu puse geană peste geană. Era așa de inhibată, încât
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
rege care-a comis acest delict că nu-i suficient nici un edict să-l tragi de păr sau de urechi nici să-i mai tragi vreo două la spate că nu se mai poate și procedeul e prea vechi ajunsă-aicea intriga unii dintre cititori vor ca onoarea să o spele un duel, să plătească partea vinovată dar eu o las așa încurcată pe conte, pe ducesă sau bambina și trag cortina! Referință Bibliografică: mi-am propus... / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
MI-AM PROPUS... de ION UNTARU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372598_a_373927]
-
vă spăl parbrizul? -Lasă, nu-l spăla, ia banii ăștia! șoferul i-a întins copilului o bancnotă de 5 lei. -Nu-mi trebuie banii dumneavoastră, nu sunt cerșetor, dacă mă lăsați, să vă spăl parbrizul, primesc banii, altfel nu-i iau. Intrigat de comportamentul copilului, șoferul l-a lăsat să spele parbrizul, apoi i-a dat bancnota de 5 lei, băiatul a luat-o și i-a dat rest un leu. Șoferul din ce în ce mai uimit, l-a rugat să păstreze restul -Mulțumesc, drum
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
lungime, mov la culoare și deosebit de parfumați. De la chioșc și până la poartă era amenajată o zonă cu legume iar pe cealaltă parte a aleii o livadă cu tot felul de arbuști fructiferi, inclusiv din cei care produceau fructele ce-au intrigat-o, kaki. Mai erau kivi și atunci a văzut pentru prima data cum apare un arbust de kivi, portocali, mandarini, meri și mai mulți piersici. Tulpinile erau frumos tăiate, copacii ne fiind prea înalți. Unii dintre ei erau încă plini
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
miliard. E mult?!.. E nesemnificativ. Un mizilic, pentru sumele pe care le învârtesc ei acolo sus. Am tăcut. Ce puteam să-i răspund?! Mie mi se părea o sumă mare, dar nu voiam să-l supăr cu părerile mele. Eram intrigat de atitudinea lui și nu m-am putut abține să nu-l întărât: -Și, cum?!... ai lăsat lucrurile așa? -Da’ ce, -s prost?!... L-am luat la telefon și l-am făcut albie de porci. I-am tornat un articol
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
de ce a zburat acolo și de ce stătea așa, degeaba și nemișcat. Ce are de gând? Ce urmărește? Nu-și dă seama că este în centrul atenției? Cum timpul trecea și „cucul” nu făcea nimic, toți își pierdură răbdarea. Chiar erau intrigați. Cum și-a permis să se așeze acolo în fața lor fără să facă ceva? Măcar să dea din aripi, să dea cu ciocul în stâlp, sau, mă rog, să cânte, că d-aia e cuc. Cum își permite să piardă acest
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
fusese decât un fleac, adică inelul de logodnă, simbolizând predilecția amâdurora pentru viitoarea viață de familie. Mă gândeam cine a fost nesăbuit: el sau eu? Unde am greșit eu și când? Unde a greșit el și de câtă vreme? Mă intriga până la paroxism faptul că ne certasem la trei zile de la cererea în căsătorie, ceea ce însemna că nu era posibil să-i treacă dragostea așa repede. Dacă ruptura intervenea după trei luni sau trei ani, m-aș fi străduit să născocesc
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
de situația inedită în care mă aflam. - Despre ce vorbești? m-a întrebat cu un amestec neobișnuit de nedumerire și răceală. - Cel indigo, ce seamănă cu un cristal Hackmanite, am specificat continuând să fixez cu privirea, pâlpâirea firavă, care mă intriga. - Teoretic da, însă ce să faci cu sufletul unui criminal de război? a replicat, șocându-mă din nou. - Ai dreptate, dar pe cel mare din dreapta, cu lumina aceea orbitor de intensă, pot? m- am interesat, ceva mai degajată, aflată sub
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
mai aveam putere să neg sau să ignor duelul verbal, care adusese haos în relația noastră, începeam ușor, ușor, să analizez cum am ajuns în acel punct, unde greșisem și cum de nu am înțeles din timp ce anume îl intrigase pe iubitul meu. Mă întrebam cum am putut să fiu atât de oarbă și superficială, încât să las timp și loc în sufletul său pentru a spori multitudinea de frustrări, care se înghesuiseră miercuri seară să iasă la iveală, de parcă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
în ajutor!Ce mai, am pus-o!...” - Cris, te simți bine? îl întrebă mirată Maria, ciufulindu-i părul țepos cu blândețe. Unde ți-s gândurile? Băiatul tresări violent, înroșindu-se și bâlbâind speriat niște scuze nedeslușite. Toate privirile se ațintiră intrigate asupra lui, făcându-l să se simtă ca un trădător, deconspirat de propria lașitate. - Fiule ce ai pățit? Nu arăți prea bine! se îngrijoră și tatăl, privindu-l cercetător. - Nu-i nimic, cred că am mâncat prea mult și prea
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga ei absență, Liviu își strecură capul prin ușa imobilă a odăii, dar Maria îl liniști cu un gest, arătându-i extaziată chipul dulce și senin, ce dormea asemeni unui copil fericit, pe pieptul ei. Imaginea emoționantă ce i
DILEME ( FRAGMENT 25) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375657_a_376986]
-
început evită să facă vreo aluzie la starea fiicei, deși murea de nerăbdare să își împărtășească bucuria și sentimentele cu bărbatul ei, mai ales. Liviu intuia că ceva ciudat se petrece. Privirile și tăcerea complice a celor două femei îl intrigau peste măsură, dar la întrebările insistente adresate soției, nu primise decât răspunsuri ambigue, care îl nedumereau peste măsură. Într-una din zile, când după masa de prânz se reuniră cu toții în salon la o cafea, Maria poposi cu privirea mai
DILEME ( FRAGMENT 26) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375658_a_376987]
-
Fragmente > LIMBAJUL NATURII... PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Percep și înțeleg mai bine limbajul copacilor, al florilor și al gâzelor... decât al oamenilor, care mă intrigă pe zi ce trece. Ca atare, ador pomii, florile, gâzele, ador azuriul cerului, luna și stelele. Abia târziu, la maturitate, mi-am dat seama că ador armonia, adică... sunetele și culorile naturii, roua și curcubeul, parfumul și limbajul subtil în
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
gamă macabră. Pășesc precum popularii zombi din filmele americane pentru handicapați, ignoră cu suveran dispreț întreaga existență, unii au deja agățat, de gât, un ștreang și par extrem de hotărâți să ne strice cheful cu o spectaculoasă sinucidere în mijlocul străzii. Mă intrigă totuși, că nimeni nu pare a le acorda prea multă atenție, deși, se vede cât de acolo, că asta le lipsește bieților copii. Nu prea apuc să mă indignez de nepăsarea noastră criminală, deoarece pornește ploaia, una cu stropi mari
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
este tatăl lui. Anghel D. Pandele părăsește pentru câteva zile orașul pentru a scrie niște piese, însă toată treaba este lăsată în seama lui Damian. Acesta primește o scrisoare ciudată, care prefigurează schimbarea lui Anghel D. Pandele, fapt ce-l intriga pe Damian: „Niciodată nu-mi scrisese atât de mult, și privitor la lucruri atât de intime. Niciodată nu-mi spusese «Dragul meu». Niciodată nu i semnase: «As always, Anghel D. Pandele»“. Într-o zi, Damian este anunțat că trebuie să
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
gurile Dunării. În Congresul de la Berlin Europa i-au întins mandatul, încredințîndu-i, deodată cu adjuncțiunea delegaților statelor țărmurene, elaborarea de reglemente pentru partea Dunării dintre Galați și Porțile de Fier. Pretinsa propunere engleză, care, după "Grenzbote", ar fi rezultatul faimoasei intrige anglo-rusești, nu e altceva decât pur și simplu art. 55 al Tractatului de la Berlin. E de observat totodată că, daca Congresul de la 1878 a desemnat pe agenții cari vor avea a elabora reglementele de navigațiune, el a neglijat de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]