1,281 matches
-
timpului - cea pașoptistă -, pe drept învestită cu atributul de regeneratoare, este de natură să sublinieze o dată în plus destinul precar al acelor generații lipsite de idealism, învinse și anexate ancilar utopiei comuniste. Însă chiar și/sau tocmai în asemenea împrejurări, introspecția sinceră și eliberată de prejudecăți este terapeutică. Ca orice utopie, comunismul a avut pretenția de a refonda istoria. Teoria și idealismul revoluției, care după 1789 aveau să fascineze spiritele și să fundamenteze unul dintre marile curente ale cugetării filosofico-istorice europene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oasele sînt receptoare pentru estrogen și progesteron. Este oare posibil să vă descurcați cu ingredientele ce se modifică continuu ale acestei supe biochimice de inspirație divină? Vă voi Împărtăși experiența mea. VIZITE LUNARE ÎN IADUL HORMONAL În momentele mele de introspecție Îmi place să cred că numeroasele mele probleme de sănătate au reprezentat o parte necesară a pregătirii mele de vindecător. Conceptul de „vindecător rănit” - adică expertiza unui vindecător este stabilită de trecerea prin boli teribile și alte afecțiuni - mi se
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
reputație proastă. Exista deja un tavan de sticlă și nu se dorea să se ia vreo decizie pentru a-l sparge. Eu, pe de altă parte, credeam că acestea erau calitățile de care are nevoie o țară - conducători care fac introspecție o dată pe lună și care se luptă cu sufletele lor. În orice caz, eram Îngrozită atunci cînd PMS-ul se apropia În fiecare lună și la fel erau cei care mă iubeau. Dar nu și clienții mei. Aceștia erau Încîntați
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
o ajută pe Gala să-și păstreze calmul și să regizeze ritualul cotidian, ca și cum „piesa continuă”. De fapt, ea descoperă cu oroare că începe să renunțe la propria meserie, asumată, cu pasiune, de decenii. Meritul cărții nu stă nici în introspecție, nici în dureroasa patologie a degradării, ci în sufocarea simbolică tot mai densă din strâmta casă a Galei. Ca scenă de tensiune epică este de reținut golirea fostului birou al lui Solo de toate rechizitele sale, în vreme ce bolnavul stă impasibil
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
macedonskian de la „Literatorul”. Aici promovarea spiritului novator, a unor valori literare încă neomologate la noi, superficial cunoscute, respinse, cultivarea insolitului, a tot ce contraria simțul comun, a bizarului și fantasticului nu puteau decât să-i stimuleze înclinația spre visare și introspecție, interesul pentru problematica morală și religioasă, să-i accentueze gustul pentru straniu, pentru fabulos, să-i sporească atracția către arta rafinată și către frumos în genere. O sensibilitate ca a lui, generoasă prin definiție, includea și deschiderea spre lumea dezmoșteniților
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
tristeților dizolvante”. Eugen Ionescu recenzează Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, acuzându-l pe autor de superficialitate, deoarece, „îndrumat mai mult spre epica exterioară”, ar rămâne „cel mult un analist al sentimentelor primare nediferențiate”, în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu se nuanțează”, „nu se abstractizează”; Roxana de Gala Galaction e încadrată în „literatura estetico-moralistă”, cu precizarea: „fără a pleda câtuși de puțin în favoarea moralismului în artă”; la primul volum din Memorii de E. Lovinescu, recenzentul apreciază
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
nu lipsit de luciditate, eroul își etalează calm, oarecum neutru, reacțiile extravagante, glisând de la ridicol la cinism ori căzând într-o ingenuitate neverosimilă. Caracteristică îi este intensa bucurie în fața vegetalului oricât de umil și a feminității abia înmugurite. Însă nu introspecția ori monologul lăuntric predomină în Interior, ci dialogurile, în care se strecoară câteodată o notă de absurd. Folosirea unor cuvinte improprii, neglijarea pe alocuri a sintaxei, o anume prețiozitate, reproșate de unii critici, ar fi fost introduse de autor întru
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
trei cupluri având comun un pol masculin (Sebastian), polii ceilalți fiind o tânără în pragul formării (Veronica), femeia seducătoare, dar cvasiasexuată (Sabina) și femeia în pragul senectuții, nu mai puțin fascinantă (actrița Nauzica). Personajele-naratori practică până la epuizare analiza partenerilor și introspecția, excesul fiind atenuat întrucâtva de momente de epic senzațional (biografia lui Sebastian-unchiul și a lui Beniamin Arvatu, fost potentat comunist devenit gangster) sau de secvențe reportericești (ultimele zile ale insulei Ada Kaleh). Tema obsedantă a lui F., deteriorarea inexorabilă a
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
absolut transcendentă, astfel încât omul este incapabil să și-l închipuie: dimpotrivă, este atât de prezent și de personal încât sufletul omului este neliniștit până când nu-și găsește pacea în El. Este caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale omului, introspecție exercitată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atâta finețe și este exercitată uneori aproape cu un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
este atât de prezent și de personal încât sufletul omului este neliniștit până când nu-și găsește pacea în El. Este caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale omului, introspecție exercitată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atâta finețe și este exercitată uneori aproape cu un fel de îndârjire care e un preludiu la operele antipelagiene ulterioare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
înrădăcinării. Suferința, efectul subconștient al identității etnice îi schimbă conștiința alienată și aduce eul la matca naturală, la dorința de a se integra și a se dărui compatrioților. Deși personaj principal, Andrei Retezeanu este prezent în roman doar prin câteva introspecții și monologuri. Pasiv, el se supune împrejurărilor și nu reușește să reprezinte decât propria biografie, chiar și pe aceea insuficient. Faptele (foarte puține), opiniile și intențiile sale nu îi conferă o valoare de simbol sau de promotor al unei renașteri
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
Sporadic a mai publicat câteva poezii. Mobilizat la începutul războiului, a dispărut pe front, în campania din Răsărit. În 1935 G. mărturisea că scrie „din inaptitudinea de a trăi”, aceasta însemnând, de fapt, prezența „sentimentului tragic al vieții”, trăirea lucidă, introspecția necontenită, înfruntarea continuă a morții și a neantului. Cu o asemenea structură sufletească, la maturitate criticul respinge atât „hermetismul muzicalo-cristalin”, în care include și „poezia pură”, cât și direcția care abuzează de stil și vulgarități a unui N. Crevedia, în favoarea
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
exterior, ostentativ, este prezent la nivelul întregii creații și prin alternanța între confesiunea tensionată și patetismul diluat în convenții, alternanță ce se regăsește în prima lui antologie, Poezii (1968). Prin Spațiile somnului (1969), poetul revine la răvășitele lumi interioare, la introspecție, dar și la prospectare, la ceea ce el numește „adâncul obscur”, „izvoarele somnului”, visul „haotic și nemărginit”. Reapar motivul germinației secrete, „sfera născătoare”, metaforă care atestă faptul că de astă dată geneza și perfecțiunea se confundă. Cu mai multă insistență, realitatea
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
nouă pendulare, între spontaneitate și virtuozitate. Aceleași lumi onirice captate într-un imagism puternic se regăsesc în Miazănoaptea miresmelor (1973), lumi deschise însă spre alte spații, simetrice, ale cosmosului. Volumele Zenit de anotimpuri (1974) și Sărbătorile anului (1975) reiau alternanța introspecție - expansiune, ceea ce confirmă, într-un fel, că pendularea a devenit manieră. Un lirism mai sobru, sever chiar, se distinge în Descântece de gravitație (1977), care evită ceea ce anterior fusese verbiaj nebulos, uneori chiar balast strălucitor. Accentele expresioniste nu lipsesc, dar
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
Purdescu, Respir amurgul - Respiro il crepusculo, ed. bilingvă, București, 2003 (în colaborare cu George Lăzărescu); Brillat-Savarin, Fiziologia gustului, București, 2003. Repere bibliografice: Al. Balaci, Un roman de război, RL, 1975, 6; Dan Grigorescu, Focul solitar, CNT, 1980, 3; Al. Balaci, Introspecția nemiloasă, R, 1984, 4. C.Pp.
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
degrabă metafore ale disfuncționalității sistemului familial (vezi 10.3.); - familiile și indivizii lor au resurse psihologice de a depăși dificultățile, dacă sunt asistați corect; - rezistența la schimbare este un produs firesc al tendinței de stabilitate (homeostazice) a familiei; - terapia prin introspecție și autoanaliză este irelevantă pentru rezolvarea problemelor. Familiile ce funcționează normal sunt mult mai puțin preocupate de propriile gânduri și motivații; - triunghiularitatea familială (vezi 9.3.5.) este mecanismul cel mai frecvent al sistemului emoțional din familie; când relațiile dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin intelect, sau, mai bine zis, chiar suscitată de funcționarea efervescentă a intelectului, modulată de o cheie etică. Starea predominantă și caracteristică este tensiunea, confruntarea între aprehendarea existentului și neîmplinirea sau suferința, decepționantă și tonifiantă totodată, care se desprind din introspecția necomplezentă. Începuturile poetice ale lui R. au fost departe de a întruni admirația generală, poetului debutant reproșându-i-se - nu fără oarecare temei - exagerat sofisticata construcție frastică, apetența pentru excesul de neologisme rare, demonstrația ostentativă de erudiție și abuzul de
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
literară”, „Luceafărul” ș.a. Primul volum, Mormolocul (1933), nu e un roman propriu-zis, ci o carte de evocare a copilăriei, apropiată mult de atmosfera din La Medeleni de Ionel Teodoreanu. Cu mijloace diferite, dintr-o altă perspectivă, S. întreprinde o subtilă introspecție în psihologia copilului, surprinzând bucuria și uimirea cu care acesta descoperă lumea înconjurătoare, florile, apa, lumina, farmecul naturii. Cartea constituie o fină radiografiere a vârstei inocente, a inițierii în cotidian (strada, jocurile, grădina publică, gramofonul) și a schimbărilor survenite în vederea
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre poezia propriu-zisă, unde se afirmă cu volumul Umilinți (1944), cuprinzând versuri fluide, de acută condensare, străbătute de un statornic fior metafizic. Târziu, în Rechinul (1987), S. revine la proza de introspecție, utilizând un vechi procedeu romantic: atribuirea paternității manuscrisului cărții unei necunoscute, Mariana Val (nume sub care autoarea își ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
astfel de perspectivă este datorată centrării pe aspectele pozitive și pe ariile de optimizare în detrimentul criticii. Desigur că, la o primă vedere, o astfel de metodă este dezarmant de simplă și seregăsește la nivelul bunului-simț; totuși, efectuați o activitate de introspecție și identificați momentele cele mai recente când un proiect al dumneavoastră a fost primit de o asemenea manieră de colegi. În același timp, dacă ne referim la elevi și studenți, grupurile de scris dezvoltă o responsabilitate și o motivație superioară
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel încît omul este incapabil, ci să și-l închipuie dimpotrivă, este atît de prezent și de personal, încît sufletul omului este neliniștit pînă cînd își găsește pacea în El. Caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, este introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale sufletului, introspecție efectuată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atîta finețe și este exercitată uneori cu un fel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este atît de prezent și de personal, încît sufletul omului este neliniștit pînă cînd își găsește pacea în El. Caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, este introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale sufletului, introspecție efectuată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atîta finețe și este exercitată uneori cu un fel de îndîrjire care anunță operele antipelagiene ulterioare, unde sondarea sufletului omenesc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pozitiv, de pildă, modul în care autorul ocolește tentația unor rezolvări miraculoase, sau standardizate, sau sfătoase, preferând să exemplifice pe larg, prin cazuri reale, și să le analizeze pe acestea de o manieră care să dea satisfacție cititorului predispus la introspecție și de angajament personal. Nu poți să nu te întrebi, la finalul cărții, de ce psihologia și psihoterapiile, atât de pasionante, de implicate și de eficiente (pentru a nu mai vorbi despre provocările conceptuale pe care le ridică) rămân pe mai
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
vorbit mult despre scriitura feminină, și deși nu întotdeauna o asemenea încadrare este și relevantă pentru un text, acesta e primul lucru la care romanul Martei Cozmin, Primăvara la Zürich, pare să se raporteze. O scriitură discretă, predominant vizuală, preferînd introspecțiile simple și personajele fără volum. Deși subiectul cărții îl constituie intervalul în care o adolescentă plecată la Zürich pentru un tratament se convinge treptat că va orbi, boala rămîne într-un fundal care încarcă splendoarea peisajului cu tristețe sau cu
Vis cu magnolii în iarnă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14996_a_16321]
-
încă urmele șabloanelor realismului socialist. Construit ca un lung monolog interior, Vestibul este povestea unei crize de conștiință: iubirea târzie și lipsită de împlinire a unui profesor universitar pentru o studentă mai tânără cu treizeci de ani devine prilej de introspecție, de reconsiderare a unei existențe aparent împăcate cu sine într-o lumină nouă, în același timp necunoscută și neliniștitoare. Neavând curajul să i se adreseze direct, profesorul Ilea începe să îi scrie studentei scrisori de confesiune pe care nu i
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]