1,291 matches
-
de istorie, prin „cărți vechi roase de molii”, purtătoare de sensuri, care se fac înțelese printr-o detașare de eveniment, „Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, te am văzut născut în paie”, relatându-se în fapt o introspecție. Pentru a dobândi înțelegerea, în ipostaza unei acțiuni trecute, eul liric găsește o ultimă trăire prin înseși gândirile sale „însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine,te vedea râzând”. Interogațiile retorice din strofa a VII-a denotă o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
despre grijile lor actuale, de adulți de vârstă mijlocie, percepțiile asupra părinților se concentrau în principal asupra schimbării care a avut loc în relațiile de putere; comparat cu povestitorul, părintele este acum veriga slabă a relației. În spiritul reflectivității și introspecției specifice vârstei mijlocii (Gould, 1978; Neugarten, 1968), unii naratori au ridicat problema originii însușirilor și valorilor pe care le prețuiesc și s-au întrebat ce aspecte ale personalității lor adulte au fost „moștenite” sauinfluențate de părinți. 2. Diferențierea. Enunțurile care
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
e calea spre vindecare a rănilor existențiale. Aproape toți eroii din romanele postdecembriste pomenite în această lucrare sunt imersați întrun tip de tragedie pe care o transgresează tocmai prin umor. Sunt și jocuri care nu au printre ingrediente umorul. Jocul introspecției este unul necesar pentru ființa umană evoluată. Scriitorul oferă posibile fire ale Ariadnei în parcurgerea labirintului interior. Să rămâi blocat în contemplarea psihismului ar fi un accident nefericit, trebuie să faci nenumărate dar rapide și eficiente scufundări pentru a explora
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pare să dea doi bani. Individul însă are nevoie de sens. În absența sensului, viața lui nu mai merită a fi trăită. Ori ce capital mai prețios avem decât viața noastră? - Lectura creează punți. Cultivarea prieteniei dar și gustul pentru introspecție, perseverența de a învăța dar și cultivarea micilor plăceri nevinovate, creativitatea în spațiul culturii dar și în spațiul privat, cultul pentru maestru dar și admirația pentru discipol, sunt doar câteva trăsături ale scriitorului. El dă seama despre parcursul individual al
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
facă de vreme ce este un om care a învățat, a muncit, și-a oferit serviciile sale în schimbul unui preț de nimic. Ce mai rămâne din omul aruncat într-o mizerie cruntă, poți afla mai ales dacă acesta posedă instrumentele unei acute introspecții. Un om rămas fără adăpost, nevoit să-și petreacă noaptea în frigul pădurii, expus violențelor sălbăticiei, frigului, foamei, mai poate rămâne om? Cum își poate salva aparențele sociale? Cum își poate salva mintea întreagă? Cum poate interacționa cu alți oameni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
unei eroziuni vizibile, dar parcă această dematerializare nu are legătură cu scrisul. Suferă stări de vertij, vomă, leșin. Privește disperat cum îi cade părul, ceea ce stârnește dispreț până și unei slujnice. Ce-i mai rămâne este să se autodevoreze în introspecții devastatoare și să aștepte pogorârea inspirației! Ai zice că tocmai această predispoziție spre măcinare în autoanalize interminabile ar fi cauza grozavelor suferințe. Oare nu devine analiza de sine un viciu, mai ales atunci când prioritățile sunt altele? Sau poate este singura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu alți agenți și/sau oameni pentru a atinge scopuri comune; agenți cu personalitate: agenți având caracteristici de personalitate umane cum ar fi emoții, intenții, convingeri, răspunderi ș.a.; agenți inteligenți: agenți care încorporează caracteristici ce definesc inteligența umană cum sunt introspecția, învățarea, adaptarea ș.a. După funcțiile realizate, agenții se pot clasifica în: agenți informaționali: agenți care colectează informație din surse multiple eterogene și trimit informație către surse multiple; agenți interfață utilizator: agenți care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfețe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sine (1988). Îndrăgostit de soția prietenului său, Filimon contribuie la moartea acestuia. Crima are rădăcini adânci în mediul familial și în cel social. Ca și în Zbor frânt, timpul fizic e limitat, în vreme ce timpul psihic e nemărginit. Filimon își face introspecția în trei zile și trei nopți, timp în care e obligat să revadă „o viață și o lume”. Atât mediul familial, meschin-pragmatic, cât și mediul social, marcat de filistinism, îl împing la pierzanie. Ideea aceasta, atunci evident îndrăzneață, nu avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Exprimă conștiința individuală subiectivă și introspectivă. Morala Eului lasă fiecăruia grija de a se determina, În orice moment al existenței sale, care trebuie să fie reprezentată prin conduita sa. TU Observă stările concrete individuale În cunoașterea cărora intră procese analoage introspecției (comunicarea dintre conștiințe, empatie etc.Ă. Morala persoanei a doua este comandată de nevoile sale, considerate ca fiind ale unui alter ego. EL Psihologia face abstracție de subiectivitatea sau de conștiința ființelor observate, considerându-le pe acestea, ca pe obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
le consideră „experiențe mintale”, reprezentând „mișcări de separație și mișcări de reconciliere, orientate În sensuri diferite” și care configurează diferitele forme ale conștiinței după cum urmează: aă Conștiința psihologică este cunoașterea teoretică de sine și ea Începe cu cunoașterea științifică. Prin introspecție, omul se cunoaște și se descoperă, se Înțelege și se simte pe sine Însuși. bă Conștiința artistică este situația de a te complace În sfera emoțiilor agreabile estetice care produc plăcere, o anumită stare de spirit pe care ți-o
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Brunschvicg, Eul nu este altceva decât conceptul unui caracter comun al oricărei ființe umane. Fiecare dintre noi are un Eu, așa cum are o casă natală, susține gânditorul citat. Eul este surprins prin experiența pe care ne-o dă actul de introspecție. G. Madinier crede Însă că actul prin care un Eu se realizează este un act moral. Acest act, orientat către celălalt, este un act de iubire. I. Kant afirmă Însă că forma prin care eu stabilesc un contact cu celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin faptul că Eu mă gândesc pe Mine. Ceea ce mă ține este identitatea mea din care nu pot ieși decât devenind un altul”. Dar acest fapt nu aparține normalului. Identitatea mea nu se formează și nu o descopăr numai prin introspecție sau percepția exterioară a persoanei mele. Ea este Într-o mare măsură și rezultatul acțiunii unor factori exteriori. Eu sunt cel care sunt, unic și diferit, raportat la ceilalți, care, la rândul lor, sunt diferiți de mine, dar fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adăuga și observația - sau ipoteza - că, în ultimă instanță, această exaltare a unei interiorități colective provine dintr-o dramă individuală, implicit a autorului, apăsat de presentimentul morții. Individul e nesigur, fragil și pieritor, în vreme ce colectivitatea e sau pare perenă. Extinderea introspecției la scara comunității poate fi interpretată și ca un procedeu de mântuire a individului, ca o metodă de exorcizare a fricii de moarte, o anulare a ei, temă stăruitoare în demersul literar al lui T. Se poate spune și că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
decît altele atuul concreteții, al bunei poziționări tematice, al specializării rafinate speculativ și aplicate în funcție de priorități. Dascălul ieșean depășește staza complicităților facile, căutînd să etaleze cu sagacitate miza armăturii filosofice a ideilor economice. Care ar fi cîștigul? Disponibilitate reflexivă maximizată, introspecție rafinată, acuitate strategică, profunzime conceptuală, altitudine analitică. Pentru a regîndi economia este necesar să se reînnoade legăturile cu tradiția inițială, profund filosofică și profund umană. Gîndirea este esențialmente producătoare de sens, crede autorul. Sensul ne este dat sau ține de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pămînt. Unele dintre acestea, cum sunt spre pildă în hinduism Indra sau Prajapati, seamănă foarte bine cu Demiurgul gnostic. În concluzie, putem reține, pe scurt, principalele teze ale doctrinei gnostice, formulate astfel: mîntuirea se realizează prin gnosis. În acest sens, introspecția în originea dependentă a existenței manifeste este cea care izbăvește; ignoranța (agnosis) este adevărata sursă a răului; cunoașterea gnostică poate fi dobîn-dită numai ca rezultat al revelației interioare personale; împlinirea spirituală presupune o evoluție în trepte, de la condiția unui profan
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
manieră de lucru este datorată centrării pe aspectele pozitive și pe ariile de optimizare în detrimentul criticii. Desigur că, la o primă vedere, o asemenea metodă este dezarmant de simplă și de regăsit la nivelul bunului-simț; totuși, efectuați o activitate de introspecție și identificați cele mai recente momente când un proiect al dumneavoastră a fost primit astfel de către colegi. În același timp, dacă ne referim la elevi și studenți, grupurile de scris dezvoltă o responsabilitate și o motivație superioare relativ la activitatea proprie
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
existența cotidiană banală și burgheză, „mahalaua” morală, din care vor să evadeze. Romancierul e un fin analist al acestor procese de eliberare și rearmonizare, după cum e și un bun observator al periferiei, cu lumea și limbajul ei. El excelează în introspecția stărilor în care insul e deopotrivă actor și spectator, altfel spus, împinge analiza lucidă până la cazuistică; după cum reușește la fel de bine în analiza stărilor de conștiință modificate, unde în prim-plan trece supraconștientul, ca în Sângele, aici protagonistul trăind o „nebunie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
încă urmele șabloanelor realismului socialist. Construit ca un lung monolog interior, Vestibul este povestea unei crize de conștiință: iubirea târzie și lipsită de împlinire a unui profesor universitar pentru o studentă mai tânără cu treizeci de ani devine prilej de introspecție, de reconsiderare a unei existențe aparent împăcate cu sine într-o lumină nouă, în același timp necunoscută și neliniștitoare. Neavând curajul să i se adreseze direct, profesorul Ilea începe să îi scrie studentei scrisori de confesiune pe care nu i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
manifestat și în cea de-a doua carte (scrisă în colaborare cu Sorin Ciulli), Corturi în Pamir (1965). Odată cu publicarea romanelor Singur contra mea (1967) și Stații în câmpiile dezordinii (1969), foarte deosebite ca factură, abandonează reportajul în favoarea prozei de introspecție. Primul, scris dezinvolt, presărat cu expresii argotice, reface în secvențe aparent disparate viața unor sportivi aflați în cantonament. Protagonistul, Filip Halunga, intelectual printre sportivi și sportiv printre intelectuali, este singurul care nu își găsește locul potrivit, ascunzându-și sensibilitatea sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
fi acceptată și, ca atare, necunoscuta va fi abandonată, pentru ca „trenul fantomă” să își continue nestingherit drumul spre moarte. Roman de atmosferă, cu aspirații de parabolă, Stații în câmpiile dezordinii indică în T. un analist lucid, cu vizibile calități de introspecție. Sub același semn se află și Cuceritorul (1979), numai că de data aceasta așa-zisa acțiune se mută într-un sanatoriu de boli nervoase. Dacă în romanul anterior ideea, simbolul erau limpezite în cele din urmă, aici totul plutește într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
aperspectivismul predominant sînt în mare măsură în acord cu intenția menționată anterior. Dacă ne gîndim că schimbarea care a avut loc în sufletul lui Scrooge este adevărata temă a poveștii, atunci situația apare într-o altă lumină. Motivația psihologică a introspecției și a convertirii lui Scrooge este foarte rudimentară. În analiza finală convertirea sa pare un miracol, asemănător celor care au loc în povești. În spatele aperspectivismului poveștii de suprafață din nuvela Un colind de Crăciun se află, totuși, începuturile perspectivizării. Această
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
chiar prin cuvântul excesiv, tocmai ceea ce Cioran critică atât la Nietzsche. Spune Cioran: Când un filosof vorbește despre limbaj, nu-l mai citesc; când e un scriitor, îi arunc cartea"5. Același dispreț pentru stilul ca prioritate pentru scriitor, în detrimentul introspecției sufletului uman, îl are și Sábato, ca o continuare a aceleiași revolte a scriitorului contra matematicii și rațiunii pure că dominante în viață omului, în acord cu ideile lui Cioran și posterior lui Nietzsche. Raționalismul, spune Sábato, a pretins să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
să o trecem pe curat"120. La decernarea premiului Menéndez Pelayo, se spune în discursul omagial că, prin eseurile sale, amestec de luciditate și pasiune, prin narațiunile sale, pline de halucinații, de idei sumbre, de întâmplări circulare și obsesive, de introspecții atroce și calculate, de fragmente de paradis și de infern descrise cu minuțiozitate, Sábato reda românului măreția de a fi "sora nocturnă și deliranta a istoriei".121 SÁBATO ȘI CIORAN, FAȚĂ ÎN FAȚA " Adevărată nesăbuința este lipsa nebuniei." (E.Cioran, Căderea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pasiune: ambii înțepau ochii păsărilor și pisicilor cu ace și apoi le lăsau libere, simbol al nevoii de a "vedea" dincolo de ce se poate cuprinde cu ochiul fizic. Personajele lui Sábato nu doresc să fie cunoscute de ceilalți, ci, prin introspecția pe care și-o fac protagoniștii înșiși, vor să ajungă să se cunoască pe ei. Ultimele rânduri ale Darii de seamă sunt un avertisment, dar și o amenințare: atenție, oricând poți cădea în capcana pe care o întinde peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fantasmelor, a delirului, a tulburării auzului... scutul cel mai sigur este fratele, vecinul, prietenul sau dușmanul nostru, dar cineva, Doamne Dumnezeule, cineva!". Acestui personaj livresc Michel Tournier i-a adăugat elemente surprinzătoare prin alăturarea lor, și anume proustianismul metodei de introspecție folosit până la dimensiunea unui stil în log-book și donquijotismul momentelor sale de pierdere a lucidității. Spontana apariție a unor halucinații îl face să devină circumspect, de unde și brusca sa hotărâre să se organizeze, să-și administreze "noua proprietate" insulară, dobândită
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]