783 matches
-
și gesturile lui sunt totdeauna discrepante, răsturnate, față de mentalitatea obișnuită de comportament. Principalul este să nu te simți tu ridicol, ci puternic, imbatabil, de neclintit În spațiul tău interior, pe care trebuie să-l aperi cu violență de intruși, de invidioși, de carieriști, de curve, de agresorii de profesie. (miercuri) Vorbește, vorbește interminabil ca și cum n-aș fi de față, ca și cum și-ar vorbi sieși: „prin tine am ajuns femeie“ (mâna mea ezită); „am pierdut totul În tine“ (mâna mea se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
simțind cu al șaselea simț acel miorlăit straniu) ca să omoare pe preafericiții parteneri, incapabili să se mai apere, Înmuiați de voluptatea plăcerii. Hai, recunoașteți și voi, ipocriților, că vă enervează la culme miorlăiala asta a neamului pisicesc, că sunteți aproape invidioși pe lipsa de prefăcătorie cu care natura Își strigă legile ei. (marți) Nu mă pot abține să nu mă manifest sincer; simt că lumea este falsă, plină de meschinării și de complexe și că trebuie s-o menajez, ca să navighez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o carieră în domeniul seviciilor de alimentație publică, iar programul de lucru al lui Leigh era criminal. Se plângea întruna de autori sonați și de programul de lecturare ucigător, iar Adriana se întreba dacă nu cumva ea era un pic invidioasă pe cei care scriau cărțile și nu le redactau. Dar dacă era să fie sinceră până la capăt, Adriana știa că fetele aveau o anumită satisfacție a muncii lor pe care ea nu o va avea niciodată în programul ei zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că nu mai exista riscul să rămână asemenea unei cântărețe care a lansat și ea un hit și, pe urmă, pa! Ca de obicei, Adriana a insistat să afle detalii despre mărime/poziție/fetiș și a părut de-a dreptul invidioasă când Emmy le-a oferit cu mare plăcere. Turneul curvăsărelii a fost declarat oficial deschis și în plină desfășurare. În ce-l privește pe Rafi, Emmy se așteptase la același entuziasm din partea lor, poate chiar mai mult, în special ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
te Înnebunește chestia asta cu Vietnamul, cu sutele de avioane doborâte de către vietnamezii din nord și cum stă alături de un președinte care luptă Împotriva comuniștilor vietnamezi, de un președinte care luptă Împotriva imperialismului american, de-aia o avea mutra aia invidioasă Ceaușescu. Doar câteva secunde cât Îți trec ei prin fața ochilor ca tu să observi că Nixon e fericit și Ceaușescu invidios, invidios ca ăsta care stă În picioare lângă tine În autobuz și așteaptă să-i dai locul, sau te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aflase, prin intermediul unor prieteni comuni, despre studiile privitoare la femei, cărora li se consacra, dar din care nu publicase nimic și nici până astăzi n-a publicat. Nu lipsesc erudiți care, cu mărinimia caracteristică speciei, întrezărindu-l pe Paparrigópulos și invidioși cu anticipație pe faima ce presimt că-l așteaptă, încearcă să-l minimalizeze. Unul zice despre Paparrigópulos că, asemeni vulpii, își șterge urmele cu coada, dând apoi roată iar și iar în alte direcții ca să-l dezorienteze pe vânător și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
poală pe asfalt. Anne se uita la mine de pe smoala neagră a parcării. Am luat-o de jos, am șters-o și am închis portiera. Ochii ei ficși mă priveau de pe chipul ei veșnic de copil. Oamenii mari sunt doar invidioși pe noi pentru că suntem tineri, șoptesc eu, pe când urcăm scările dinspre dormitorul meu spre mansardă. Dar ei sunt mai tineri decât noi sau cel puțin mai inocenți. Afară cad bombe, criminalii mărșăluiesc pe străzi, vagoanele de marfă își duc încărcătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
acolo și uitându-mă la poză le-am înțeles pe țărăncile care leagă panglici roșii copiilor lor pentru a-i apăra de deochi și pe neciopliții care povestesc despre urâțenia progeniturilor lor cu voce tare, ca să-i păcălească pe zeii invidioși. —Frumoși, năzdrăvanii ăștia, nu-i așa? spuse Madeleine. Am vrut să îi spun să vorbească mai încet. Mă bucur că am lăsat-o pe Abigail să poarte rochia aceea. Nu era departe de funda roșie. — Vreau să știu de unde a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Mă făcu curioasă. Crezi că o diferență mare de vârstă poate fi o problemă? Nu numai că nu mai aveam nici un fel de rezerve în ceea ce-l privește pe Danny după nouă jocuri de Perudo, ci eram chiar un pic invidioasă pe Maria, nu că aș fi mărturisit cuiva asta. —Personal, nu cred asta. Nu mai cred asta. Deși cred că mi-ar lipsi toate lucrurile în comun care fac comunicarea ușoară. Nu-mi imaginez viața alături de cineva care când vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vacanță. În acest scop, exageră puțin farmecele aspectului său actual În scrisoare. „Vremea e strălucitoare - laguna sclipește și palatele vechi, cu fațade de marmură, te așteaptă nerăbdătoare“, scria el. Du Maurier Îi trimise ca răspuns o epistolă lungă, locvace, glumeț invidioasă. „Florența, Veneția - pentru mine cuvintele acestea sunt magice - Dar nu văd cum aș putea vreodată vedea ce reprezintă ele. Viața ta pare să fie Încântătoare - să iernezi În asemenea locuri, cu o ocupație Încântătoare, care nu depinde de agilitatea mâinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
neliniștile și Îndoielile ei balsamul vindecător al elogiului extravagant, total și nereținut, de care toți artiștii au nevoie uneori. Roși amintindu-și cât de dezamăgită fusese de articolul lui, Domnișoara Woolson, cât de justificat nemulțumită de laudele lui zgârcite și invidioase, de rezervele lui pedante, de tonul condescendent. Cât din toate acestea se datora simplei invidii provocate de faptul că ea vânduse patruzeci de mii de exemplare din Îngerii de la răsărit și el doar opt mii din Portretul unei doamne? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Eliseo Requena, Giovanni Croce - acesta e cvartetul uman care a fost de față la ultimele zile ale Pumitei. Arunc În cuvenitul anonimat gloata salariată: grădinari, argați, surugii, maseuri... Mariana a intervenit irepresibil: — Acu ai cum să zici că nu iești invidios și neîncrezător dân fire? N-ai zis nimic dă Mario, care sta lângă noi cu ogeacu plin dă buchernițe, să pricepe când femeia destinsă fuge dă vulgaritate și nu-și pierde vremea trimițând răvășele ca păunu. Că te-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și căcălică pe ei, Buck face sex cu vacile bătrîne pentru că vițelele nu stau locului, Paul nenorocește o leoaică, fanteziile lui Jason se petrec pe o altă planetă, la bordul unui minunat crucișător, că eu și voi, sfioși cititori, sîntem invidioși pe sîni și vagin, deoarece de-aveam sîni aveam acum și vilă la Sinaia, nimic nu știți, un alt tip vrea clisme În timp ce poartă uniformă de polițist (bună idee), dar „data viitoare cînd vedeți un copil care privește fix o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
singura care le-ar fi putut împiedica, și care nu mai exista, căci se amestecase cu puterea suverană; Episcopii renunțaseră să mai fie Episcopi, pentru a fi mari la curte; și nu numai că se separaseră între ei, devenind emuli invidioși și plini de zavistie; dar între Conducătorul lor, Pontiful roman și Biserica universală au ales uniunea individuală cu Suveranul; și au renunțat, astfel, la existența proprie și prin acest fapt au devenit sclavi ai oamenilor îmbrăcați în veștminte fine, iar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
n-ar strica să aflați câte ceva despre mine. Iată: 1. Vorbesc fluent franceza, dar numai câteodată. Mă pricep foarte bine la cuvinte ca moi și très, ceea ce, de fapt, este cam tot ce trebuie să știe o fată. Câteva persoane invidioase au remarcat că asta nu-i de ajuns pentru a eticheta franceza mea drept fluentă, dar întotdeauna am spus că, de fapt, e și ăsta un avantaj, de vreme ce, dacă aș vorbi franceza la perfecție, nu m-ar mai plăcea nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Acum nu va mai trebui să le cumpere la prețul din magazine. (Noua carieră a lui Jazz era în siguranță, în ciuda legăturii ei cu Patrick. Gretchen Sallop-Saxton n-o va hărțui niciodată pe moștenitoarea imperiului cherestelei, ceea ce mă făcea puțin invidioasă - pe mine, în mod clar, reușise să mă zdruncine zdravăn. Oricum, Jazz avea atât de puțină nevoie de-o slujbă încât, probabil, n-ar fi văzut în amenințările doamnei Saxton decât un interludiu amuzant care să-i pigmenteze munca istovitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai înaltă își râde cel ce stă nemijlocit sub el, pe acesta-l batjocorește al doilea, pe cel următor cel de sub el: și-nveninat astfel de la cel dintâi pas care s-a îndărătnicit căpeteniei, fiece pas următor e zguduit de frigurile invidioase ale unei rivalități impotente și galbene la față. Astfel se răzbună ignorarea adevărului: că statul, cu treptele și deosebirile lui, e un product al naturii, nu al rațiunii omenești. Iar când punem sufrajul universal în locu-i, cu teza abstractă: toți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și înțelept ca d. Waddington, ținând seamă și de manifestația unanimă a guvernelor și a presei străine, au priceput imensul ridicol a unei asemenea acuzațiuni și au izbutit a pune un frâu poftelor necurate și urelor meschine a tutulor nulităților invidioase care compun partida radicală estremă din Camera franceză. {EminescuOpX 206} Ne aducem aminte că în 1876 prezidentul Consiliului de atunci, d. Manolache Costache, fu mai puțin fericit într-o tentativă de asemenea natură. Și d-lui, cu toate că rătăcit în mijlocul acelei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spunem numele șeiului partidului conservator; îi spuserăm; noi îl somăm, la rândul nostru, să ne spună nu numele șefului partidului Centru, căci acest strălucit nume s-a afișat cu acest titlu la toate răspântiile într-un chip vrednic a face invidioși pe cei mai vestiți autori de reclame americane: îl somăm să ne spună vreo câteva nume mai de seamă d-ale membrilor Centrului. * Mare-mic, fie oricum ar fi, să vedem ce este în esența lui acest Centru. Să vorbim răspicat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la salariu, cu care poți mânca liniștit de câteva ori pe lună la „Casa Universitarilor“ sau la „Restaurantul Oamenilor de Știință“. Nu era nici o problemă. (Se înțelege că doar mimam nepăsarea și calmul academic; în realitate, mă simțeam frustrat și invidios.) Datele arătau corect, biografia corespundea, chiar și rubrica de tipărituri părea adusă la zi. Cine îmi compilase amestecul de viață și operă se documentase decent, nu lipseau extrasele de presă și trimiterile la cărțile pe care le publicasem. Eram recomandat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
recalcitranți, se invoca patrimoniul național și Legea celor 49 de ani. După apariție, cărțile intrau pe achiziție publică în biblioteci, și banii se întorceau la Academicieni. Firește că Scurtu nega toată povestea, interesul național se dovedea mai presus decât zvonurile invidioase și răuvoitoare (lansate, susținea el, de concurență) și, la urma-urmei, înainte să judeci, trebuia să te convingi singur de rezultate: mi-l arătase odată pe Caragiale velin, scos pe foiță de țigară, cu opera împachetată frumos în supracoperți și cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mult, pe dumneavoastră personal, dar... — E o elice! strigă generalul. Îmi sfredelește sufletul și inima. Vrea să cred în ateism! Află, țâncule, că tu încă nu te născuseși când eu eram deja copleșit de onoruri; nu ești decât un vierme invidios, rupt în două, care tușește... și moare din cauza răutății și a necredinței... De ce te-o fi adus Gavrila aici? Toți se leagă de mine, începând cu străinii și terminând cu propriul meu fiu! — Ajungă-ți cu tragedia! strigă Ganea. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a dat naștere. Acum însă telegraful ne comunică un estras din ziarul "Post", organ adeseori inspirat din sferele cancelarului, prin care se arată că acesta ar fi declarat că e obosit de-a fi ținta tuturor răutăților, înjosirii, calomniei, suspiciunii invidioase a unei populații de 45 de milioane. Majoritatea parlamentară, compusă din centrul catolic și progresiști, ar putea în adevăr să-l răstoarne și principele va fi căutând să previe acest eveniment dîndu-și singur demisiunea. Nu e lesne de crezut că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moartea părinților, a slobozit pe toți sclavii, iar averea familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit „doctor fără de arginți”. Din cauză că era căutat de mulți bolnavi, ceilalți medici din Nicomidia deveniseră invidioși pe el și, fiindcă Îngrijise un creștin tocmai chinuit din ordinul Împă‑ ratului, ei profitară de ocazie pentru a‑l denunța pe Pantoleon la Împărat. Pentru credința și dragostea tânărului Pantoleon față de Hristos, Împăratul Maximian poruncește ca acesta să fie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu când este deja sus pe cer. Capitolul 12 Secretele Întineririi și longevității În cultura tradițională chineză, longevitatea este considerată la fel de importantă pentru fericire ca și bogăția și poziția socială. Ea a fost Întotdeauna obiectul dorințelor intense și al jinduirii invidioase. Când vine Anul Nou, prietenilor și celor apropiați le place să spună: „Îți doresc să ai noroc cât apa Mării Chinei de Est și să trăiești cât munții de la miazăzi”. Personajele longevive din istoria Chinei reprezintă o temă literară foarte
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]