1,040 matches
-
de către invadatorii maghiari s-a făcut treptat cu prețul unor confruntări sângeroase cu populația băștinașă română. Procesul s-a terminat spre sfârșitul secolului al XIII-lea. Băștinașii și-au pierd treptat drepturile de proprietate asupra pământului moștenit din străbuni, devenind iobagi pe moșiile marilor magnați, ai Episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, sau pe domeniul princiar, soartă pe care au avut-o majoritatea satelor din Comitatul Albei de Jos. O adevărată năpastă pentru locuitorii așezărilor din județul Alba a fost invazia tătarilor
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
nobililor de Geoagiu. Locul se află pe teritoriul comunei Rădești și se numește în amintirea acelor vremuri „Masa lui Mihai” așa cum între două dealuri din dreptul satului Miraslău scobitura dintre ele este numită de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea Geoagiului. Satul Stremț este amintit în documentele vremii și pentru conflictul care
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
pădurea locală, și au cerut dreptul de a tăia copaci. Când răspunsul la revendicările acestora a fost tergiversat, aceștia au decis să-și facă singuri dreptate. Revolta a fost înăbușită și liderii săi încarcerați. Documentele de mai jos dezvăluie situația iobagilor din satul Geomal în anii premergători marilor convulsii sociale: Răscoala lui Horea și Revoluția de la 1848. „Geomal, satul lui Ioan Mărcuș și al lui Ștefan Meteș, e așezat la poalele Munților Apuseni, în județul Alba, în vecinătatea Geoagiului de Sus
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Ioan Mărcuș și al lui Ștefan Meteș, e așezat la poalele Munților Apuseni, în județul Alba, în vecinătatea Geoagiului de Sus. În trecut a fost mai iobăgesc, în stăpânirea episcopiei catolice din Alba Iulia. În urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi și 3 jeleri (inquilini) cu
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
urbariul din 1662 (?) în rândul iobagilor satului apare Andone (Androne probabil) Mărcuș cu 3 fii, 4 boi, 1 junc, 3 vaci, 2 porci. Iar printre „fugiți” Ioan Mărcuș, locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi și 3 jeleri (inquilini) cu 29 de fii. În frunte apare chiar un Chirilă Mărcuș ca jude al satului (Iudex loci), iar mai jos, în șirul celorlalți iobagi, Gheorghe Meteș ca jude al supușilor (iudex subditorum). Unul e deci judele
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
locuind acum în Bucerdea. Urbariul din 1715 înscris în stăpânirea episcopiei 14 iobagi și 3 jeleri (inquilini) cu 29 de fii. În frunte apare chiar un Chirilă Mărcuș ca jude al satului (Iudex loci), iar mai jos, în șirul celorlalți iobagi, Gheorghe Meteș ca jude al supușilor (iudex subditorum). Unul e deci judele satului, desigur în raport cu puterea publică, iar celălalt judele supușilor episcopiei, judele domnesc. Chirilă Mărcuș trăiește la un loc cu fiul său căsătorit Gheorghe, care la rândul lui are
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
domnesc. Chirilă Mărcuș trăiește la un loc cu fiul său căsătorit Gheorghe, care la rândul lui are 2 fii, Ion și Todor. În dreptul lui Gheorghe Meteș apar 5 fii, unul din ei, Mihăilă, de 18 ani, notat: student. Slujba lor: iobagii slujesc săptămâna întreagă, jelerii 2 zile pe săptămână Dijmă dau din toate semănăturile, precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca popina). Conscripția de la 1750 e mai cuprinzătoare. Înscrie preoții, iobagii, văduvele lor, jelerii fără pământ, ba și pe cei din afară care țin pământ sau vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm viile, care însumează acum 3432 de vedre. Descriind satul, conscripția îl
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Fântâna satului, la Mărăriști, la Grozile după șes, După Deal, la Buhulea, la Râpa Kutsului, la Kutsu, în Gruiu Popii, și în „Cărbunarea” și care să nu fie puse la dare fiind nobiliare. La 1820 erau în Giomal 95 de iobagi și 2 subzilieri, dintre aceștia 34 de iobagi aveau vii în extensiune de 74/8 jugăre la Broaște, La Tău, la Măzăriști, La Piatra Sacului și la Prag. Din must dădeau decima la „Curte”. La 1845 era Popa aici Trifon
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
După Deal, la Buhulea, la Râpa Kutsului, la Kutsu, în Gruiu Popii, și în „Cărbunarea” și care să nu fie puse la dare fiind nobiliare. La 1820 erau în Giomal 95 de iobagi și 2 subzilieri, dintre aceștia 34 de iobagi aveau vii în extensiune de 74/8 jugăre la Broaște, La Tău, la Măzăriști, La Piatra Sacului și la Prag. Din must dădeau decima la „Curte”. La 1845 era Popa aici Trifon, având credincioși 124 familii. Avântul revoluționar care a
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
luat în seamă aceste presiuni printr-o combinație de reforme incomplete și represiune. Iobăgia din Rusia a fost abolită în 1861, dar eliberarea țăranilor a fost făcută în condiții nefavorabile pentru aceștia și a alimentat presiunile revoluționare. Între momentul eliberării iobagilor și cel al începerii primului război mondial din 1914, reformele lui Stolîpin, prima constituție rusă și alegerile pentru prima Dumă au adus schimbări importante în viața economică și politică a Rusiei, dar țarii nu au cedat puterile autocratice. Înfrângerile militare
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
și puteau să-i dea la schimb, să-i împrumute, să-i vândă sau să-i pună garanție, cu sau fără moșia pe care trăiau. Statul și aristocrația au aruncat povara copleșitoare a impozitelor și taxelor pe umerii țărănimii. Datoriile iobagilor crescuseră de o sută de ori în secolul al XVII-lea față de nivelurile secolul care trecuse. În plus, și pătura mijlocie a negustorilor și meseriașilor era supusă impozitării, aceștia fiind obligați, la fel ca țăranii, să nu-și părăsească orașul
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
fiind obligați, la fel ca țăranii, să nu-și părăsească orașul. Reprezentanții tuturor claselor sociale aveau îndatoriri militare și trebuiau să plătească taxe speciale. Într-o perioadă în care răscoalele țăranilor erau endemice, cea mai mare ridicare la luptă a iobagilor a fost cea din 1667. Atunci când cazacii s-au răsculat împotriva centralizării crescute a statului, iobagii li s-au alăturat și au părăsit moșiile stăpânilor feudali. Liderul cazac rebel Stenka Razin și-a condus tovarășii în susul râului Volga, incitând țăranii
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
îndatoriri militare și trebuiau să plătească taxe speciale. Într-o perioadă în care răscoalele țăranilor erau endemice, cea mai mare ridicare la luptă a iobagilor a fost cea din 1667. Atunci când cazacii s-au răsculat împotriva centralizării crescute a statului, iobagii li s-au alăturat și au părăsit moșiile stăpânilor feudali. Liderul cazac rebel Stenka Razin și-a condus tovarășii în susul râului Volga, incitând țăranii la răscoală și înlocuind conducerile locale cu șefi numiți din rândurile cazacilor. Armata țarului a reușit
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
guvernamentale în provincie reprezentanților aristocrației. Ecaterina cea Mare a extins controlul politic al Rusiei asupra statului polono-lituanian prin acțiuni cum a fost aceea a sprijinirii Confederației de la Targowica. Costul campaniilor militare ale împărătesei a fost plătit în special de țăranii iobagi, obligați să muncească mai mult pe pământurile stăpânilor lor, ceea ce a dus la o răscoală de proporții în 1773, după ce Ecaterina a aprobat legea care permitea vânzarea șerbilor separat de pământul pe care lucrau. Conduși de un cazac, Emilian Pugaciov
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
-lea, dorința de reforme era generală. Mișcarea umanistă rusească, care era legată moral și ideologic de aboliționismul din Statele Unite ale Americii de dinaintea războiului civil american, ataca în mod public iobăgia. În 1859, în Imperiul Rus trăiau 23.000.000 de iobagi, deseori în condiții mai grele decât șerbii vest-europeni de pe feudele din secolul al XVI-lea. Țarul a hotărât să abolească iobăgia printr-o mișcare de sus în jos, decât să aștepte desfiintarea șerbiei de jos în sus prin revoluție. Emanciparea
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
deseori în condiții mai grele decât șerbii vest-europeni de pe feudele din secolul al XVI-lea. Țarul a hotărât să abolească iobăgia printr-o mișcare de sus în jos, decât să aștepte desfiintarea șerbiei de jos în sus prin revoluție. Emanciparea iobagilor în 1861 a fost singurul eveniment important din istoria Rusiei în secolul al XIX-lea. A fost începutul sfârșitului monopolului puterii aristocrației funciare. Emanciparea țaranilor a eliberat forța de muncă a țăranilor, care aveau astfel posibilitatea să aleagă liber munca
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
capătul războiului au revenit în comună 30 de supraviețuitori. Aproape toți au emigrat, mai ales în Israel. Celelalte minoritați au fost cu totul sporadice. Pentru anul 1771 în Cuhea sunt menționate 335 de persoane ne-nobile, dintre care 39 de iobagi și 10 jeleri, aceștia din urmă nefiind localnici ci veniți în sat. În altă parte se spune că se găseau și 39 de slugi, care dacă nu sunt aceiași cu cei menționați ca iobagi, fac un total de 88 oameni
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
ne-nobile, dintre care 39 de iobagi și 10 jeleri, aceștia din urmă nefiind localnici ci veniți în sat. În altă parte se spune că se găseau și 39 de slugi, care dacă nu sunt aceiași cu cei menționați ca iobagi, fac un total de 88 oameni ne-liberi și 247 țărani liberi. Dacă la aceștia adaugăm nobilii, care în satele maramureșene se găseau în număr mare, deducem ca mai puțin de o cincime vor fi fost ne-liberi, foarte puțini
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Rus mărturisesc că hotarul între posesiunile orașului Baia Mare și localitatea Mocira este râul Ralzaș. Mai știm că satul Rus a aparținut fiscului. Dintr-un alt document aflăm că în 1620 existau în Rus o familie de libertini, 14 familii de iobagi și 6 familii de iobagi fugiți, mărturie a vieții chinuite a țăranului român de odinioară. Între 1812-1820 a fost o perioadă de foamete, în 1872 o epidemie de holeră care a secerat viețile unor oameni, iar în 1893-1894 a făcut
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
posesiunile orașului Baia Mare și localitatea Mocira este râul Ralzaș. Mai știm că satul Rus a aparținut fiscului. Dintr-un alt document aflăm că în 1620 existau în Rus o familie de libertini, 14 familii de iobagi și 6 familii de iobagi fugiți, mărturie a vieții chinuite a țăranului român de odinioară. Între 1812-1820 a fost o perioadă de foamete, în 1872 o epidemie de holeră care a secerat viețile unor oameni, iar în 1893-1894 a făcut ravagii tifosul. În primul război
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
și numele păstrat al satului Petrești - Peterhaza - Peteritea. Nu se consemnează în documentele studiate numărul locuitorilor satului la data atestării acestuia. După cronică lui Kadar, în anul 1603, în Peteritea locuiau 4 suflete în total, în 1637, 37 de locuitori iobagi în 14 case, cel mai mare număr de locuitorii l-a avut satul în anul 1886 - 568 locuitori, din care 562 sunt ortodocși, 3 sunt romano-catolici și 3 evrei. În anul 1918, bătrânii spun că ar fi fost 115 case
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
După această dată au avut loc numeroase vânzări, donații, înăbulari, litigi în legătură cu tranzacțile satului sau a unor părți din sat între nobilii maghiari sau persoane cu nume evreiești. Într-un document din 1786 se menționează: ”Proprietarii -Racz Jozsef are 12 iobagi, Varodi Zsigmond - 5 iobagi, Istvanffy Samuel - 4 iobagi și un sărac, Totfuluși Istvan - 4 iobagi și un jeler, Vaina Jozsef - 3 iobagi, Szocs Ferencz - 3 iobagi, Korosi Pâl - un iobag, Pap Vaszilia - un iobag”. Se constată că numai proprietari de
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
avut loc numeroase vânzări, donații, înăbulari, litigi în legătură cu tranzacțile satului sau a unor părți din sat între nobilii maghiari sau persoane cu nume evreiești. Într-un document din 1786 se menționează: ”Proprietarii -Racz Jozsef are 12 iobagi, Varodi Zsigmond - 5 iobagi, Istvanffy Samuel - 4 iobagi și un sărac, Totfuluși Istvan - 4 iobagi și un jeler, Vaina Jozsef - 3 iobagi, Szocs Ferencz - 3 iobagi, Korosi Pâl - un iobag, Pap Vaszilia - un iobag”. Se constată că numai proprietari de terenuri sunt nominalizați în
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
donații, înăbulari, litigi în legătură cu tranzacțile satului sau a unor părți din sat între nobilii maghiari sau persoane cu nume evreiești. Într-un document din 1786 se menționează: ”Proprietarii -Racz Jozsef are 12 iobagi, Varodi Zsigmond - 5 iobagi, Istvanffy Samuel - 4 iobagi și un sărac, Totfuluși Istvan - 4 iobagi și un jeler, Vaina Jozsef - 3 iobagi, Szocs Ferencz - 3 iobagi, Korosi Pâl - un iobag, Pap Vaszilia - un iobag”. Se constată că numai proprietari de terenuri sunt nominalizați în documente. Ceilalți, iobagi sau
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]