2,312 matches
-
cu cei care leagă (căci încătușarea nu e altceva decât forma modernă a legării sălbatice). Astfel ne autoiluzionăm că s-a întrupat zeul legii pe pământ în câteva instituții de forță românești și ne întemeiem întreaga noastră speranță într-o ipotetică bună credință a celor care comandă încătușările în luminile rampei stradale, sub ochii lumii, cu trâmbițe în diversitatea înviorată de plăcerea cu care am prinde un șobolan și ne-ar ferici strivirea lui în capcană. Din acest spectacol medieval, cu
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Spre seară primim două vești proaste: una, potrivit căreia vom avea parte de altă furtună tropicală, care s-ar putea transforma într-un uragan, alta privind un ipotetic atac pirateresc, așteptat în mai puțin de douăzecișipatru de ore. Sfatul căpitanului este să rămânem cât mai mult în cabine, să nu intrăm în panică și să nu ne îngrămădim ca oile într-o singură parte a vasului, existând riscul
DRUMUL APELOR, 24 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376322_a_377651]
-
această problemă. O certitudine rămâne, cea pe care documentele o enunță: Țara Severinului era un stat ce despărțea regatul ungar de statele româno-bulgar al Asăneștilor și de cel al sârbilor. Sub cupola unor noi terminologii politice și printr-o suprapunere ipotetică a Țării Severinului cu Banatul de Severin, istoricii au creat un sens al evoluției instituției Băniei Craiovei apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, de la vest la est, dinspre Severin (astăzi Drobeta-Turnu Severin) spre Craiova. Noi considerăm că mișcarea prin
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
se-ntorc mereu și pier ne bântuie aceleași temeri ancestrale se-ntorc și omuleții verzi din cer care ne răscolesc atâtea patimi existențiale. * pe Dumnezeu îl înălțăm tot mai în sus între un echinox și un solstițiu astfel că revenirea ipotetică a lui Isus rîmâne doar un simplu exercițiu... Referință Bibliografică: în stil gotic / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2275, Anul VII, 24 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN STIL GOTIC de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375641_a_376970]
-
aderenți care încep să se debaraseze de toxina chemărilor din partea clasei politice. E pregnantă în viziunea monarhiștilor români simptoma crizei idealului pe care o cauzează instabilitatea politică de azi, neputința scoaterii Națiunii din impas și vizibila ei scufundare într-o ipotetică normalitate, în timp ce drumul normalității consistă în soluția pe care o oferă monarhia, și pe care națiunea începe tot mai mult să o examineze din perspectiva istorică. În aceasta cumpănește pe de o parte crearea statului român modern și urcarea lui
DECLARAŢIA DE LA CLUJ A ALIANŢEI NAŢIONALE PENTRU RESTAURAREA MONARHIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362123_a_363452]
-
generalul Rossiisky ar fi dezmințit în mod categoric cu da sau ba scrisoarea inserată de d. Moldovanu în "Timpul" și în "Binele public". Din studiul comparativ al depozițiunilor rezultă contraziceri, se văd scuze cu lipsa de memorie, se văd aserțiuni ipotetice ca "nu-mi aduc aminte" ș. a. m. d. Se-nțelege că misterul de căpetenie este următorul: cum notarul public din Odessa a putut legaliza o traducere în românește în sensul cu totul invers, cu premeditate adăogiri, și cum acel notar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inteligența și toată capacitatea țării s-ar concentra într-o numeroasă biurocrație către care țara ș-ar îndrepta necontenit ochii, mulțimea pentru a primi ordinele și direcțiunea; oamenii capabili sau lacomi pentru a obține înaintare personală. {EminescuOpXI 88} Acest tablou ipotetic făcut de autorul englez e trăsătură cu trăsătură portretul țării noastre. Dacă însă un asemenea pericol există chiar pentr-o veche țară parlamentară ca Englitera, bogată, industrială, c-o puternică clasă de mijloc, ce să mai zicem de noi, unde
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zise până aci trebuiesc aruncate din discuție ca lipsite cu totul de preț. Cu toate astea multe propoziții ale școalei sânt încă controversate. Astfel, de exemplu, pe când teoria selecțiunii spețelor este acum suficient demonstrată, teoria evoluțiunii este încă și rămâne ipotetică. Teoria Kant-Laplace, teoria cosmogonică astăzi acreditată, stabilește fazele prin care a trebuit să treacă sistemul nostru planetar de la întîia mișcare până în stadiul actual. Ea ne dă probabilități despre succesiunea fenomenelor de trecere din starea amorfă și de absolută nemișcare, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
închipuirii omenești. Ce a determinat aceste creațiuni, pe ce substrat s-au întemeiat ele? Și oare nu erau acele creațiuni o intuiție a dezvoltării ulterioare, o clarvedere a viitorului? {EminescuOpXI 409} Aceasta este neapărat o fantazie a noastră, o privire ipotetică. Dar acele creațiuni n-au avut alt câmp decât spiritul omenesc, au fost clădirile proprii ale gândirii speței noastre. Apoi organul acestei gândiri, unde se produc întrebările mari înșirate mai sus, unde se frământă problema "existenții", trebuie să aibă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
seamă asupra primei prelegeri a d-lui T. Maiorescu, s-a strecurat o eroare de redacțiune stilistică, ce de aminteri se înțelege îndată ca eroare din urmarea prelecțiunii. D. Maiorescu, vorbind despre darwinism, nu a zis că teoria evoluțiunii este ipotetică, pe când teoria selecțiunii și a moștenirii ar fi "suficient demonstrată", ci, din contră, aceste din urmă sânt astăzi încă controversate între oamenii de știință, pe când evoluțiunea generală nu se mai poate tăgădui. Numai așa se și explică șirul ideilor următoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o formare continuă de calitate sunt tot cei care au avut și o formare inițială de înalt nivel; ca urmare, tot mai multe persoane caută, de la bun început, o formare inițială de calitate și nu se mai bazează pe o ipotetică reluare sau completare a studiilor. II. 2. 1 Metode și tehnici de marketing educațional Principalele metode ale marketing-ului educațional sunt: Studiile de nevoi, care au ca obiectiv stabilirea produselor/serviciilor educaționale cele mai adecvate pentru a răspunde, cât se
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
planificare. i. Metoda celor 5 ,,De ce?” este folosită pentru identificarea cauzelor ascunse ale problemelor din școală. Ea presupune punerea de cinci ori a întrebării respective, prima dată problemei identificate, urmatoarele răspunsurilor la întrebarea precedentă. De exemplu (este, evident, un caz ipotetic!) problema poate fi: Părinții nu vin la ședințe. De ce? (1) Pentru că nu-i interesează ce se întâmplă în școală. De ce? (2) Pentru că nu primesc informațiile care îi interesează. De ce? (3) Pentru că nimeni nu i-a întrebat ce vor de la școală
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
în cadrul acestor activități, contactul direct, manifestările mai puțin reținute, sesizarea unor puncte comune, poate chiar și unor ,,slăbiciuni”, au dus întotdeauna la o mai bună conoaștere și o mai bună comunicare între colegi. Ce se întâmplă atunci când, într-un caz ipotetic, un cadru didactic al școlii, datorită unor frustrări sau datorită unei labilități psihice care nu se manifestă permanent, face reclamă negativă unor colegi sau echipei manageriale? Într-o asemenea situație imaginea întregului colectiv al școlii va fi deformată și efectul
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
execuția morală și chiar radical fizică simplificînd datele oricum asumat simplificate de înșiși cei ostracizați revenirea liniștită la literatura lor excepțională a intrat într-o normalitate explicabilă, firească. Prin destinul unei Franțe care nu avea cum să derapeze spre o ipotetică dictatură comunistă. Prin Petru Dumitriu sau Marin Preda cazuri paradigmatice în ultimele abordări, nu mai puțin prin tenta lor morală diferită chestiunea e una dintre cele mai delicate. Nimeni dintre cei ce se implică în analiza de ultimă oră nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament: apropiere pozitivă (ex.: atacul, bruscarea, îmbrâncireaă, evitarea negativă (repulsia, teamaă și evitarea pozitivă (exemplu: acceptarea singurătății atunci când aceasta place unei persoane iubiteă. Aceste categorii de comportament corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Atitudinile variază în direcție și intensitate pe o linie continuă care merge de la pozitiv, prin neutru, la negativ comună și stărilor afective. Acesta înseamnă că atitudinile sunt bipolare. Persoana care are o atitudine determinantă poate avea față de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
comunicativi posibilitatea de a se exprima; * Dezvoltă spiritul critic; * Încurajează competiția între grupuri; * Încurajează solidaritatea membrilor echipei; Pe termen lung, metoda pregătește elevii pentru profesiile care presupun lucrul în echipă. 3.3.4. Interviul grupului creativ Transpunând problema în formă ipotetică, metoda interviului grupului creativ, propusă de J.P.Sol, urmărește să stimuleze imaginația elevilor. Procedura de aplicare are coordonate simple și constă în: 1. Formularea problemei - notarea enunțului pe tablă; 2. Identificarea unităților semantice problematice; 3. Formarea grupului fanteziștilor din elevi
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
fanteziștilor din elevi care cunosc puțin problema și dispun de libertate în raport cu ea; 4. Constituirea grupului anchetatorilor din elevi care cunosc detaliile problemei; 5. Se traduce fiecare unitate semantică în situație imaginară; 6. Primul grup identifică soluțiile transpuse în situații ipotetice; 7. Anchetatorii intervievează fanteziștii, iar răspunsurile sunt înregistrate cu ajutorul reportofonului sau stenografiate; 8. Grupurile reunite prelucrează materialul interviului și traduc soluțiile fanteziștilor în termeni obiectivi. 3.3.5. Reuniunea - Panel Reuniunea sau discuția-panel, metodă intuitivă care pune în valoare competențele
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
informații legate de evenimentele la care a participat), de opinie (atitudini, păreri) și de cunoștințe (pentru a evalua nivelul de cultură). Selecția întrebărilor și claritatea dialogului vor fi semnele unei documentări minuțioase. Se vor evita întrebările retorice, generale, vagi, lungi, ipotetice, justificative. Cercetătorii din domeniul comunicării clasifică interviul astfel: 1. interviu tip pâlnie - de la general la particular; 2. interviu tip pâlnie inversată - de la un subiect bine determinat către o temă generală; 3. interviu tip tunel - întrebări grupate în jurul aceleiași teme; 4
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în timp ce morala se referă la omul izolat, la obligațiile lui interioare față de el însuși, dreptul se manifestă în relațiile dintre oameni.166 Kant observă diferența esențială a imperativului, care în morală este categoric, necondiționat, absolut, în timp ce în domeniul dreptului este ipotetic, condiționat de urmărirea unui scop și relativ, și susține că numai imperativele categorice merită numele de legi, pe când preceptele cu caracter de imperativ ipotetic nu reprezintă decât reguli, sfaturi de prudență și de eficacitate 167. Kant stabilește opoziția dintre morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
diferența esențială a imperativului, care în morală este categoric, necondiționat, absolut, în timp ce în domeniul dreptului este ipotetic, condiționat de urmărirea unui scop și relativ, și susține că numai imperativele categorice merită numele de legi, pe când preceptele cu caracter de imperativ ipotetic nu reprezintă decât reguli, sfaturi de prudență și de eficacitate 167. Kant stabilește opoziția dintre morală și drept, bazându-se pe deosebirea dintre motivele acțiunii și aspectul exterior al acțiunii. O acțiune este morală numai dacă este făcută sub impulsul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
negative, atunci când conținutul lor îl constituie o abținere. Condiția de aplicare a normei este acea condiție ce trebuie îndeplinită pentru ca să existe o posibilitate de realizare a conținutului unei norme. În funcție de condițiile de aplicare, normele se pot împărți în categorice și ipotetice. O normă este categorică atunci când este necesară o singură condiție, iar dacă mai este necesară și o altă condiție atunci norma este ipotetică. Caracteristicile specifice prescripțiilor, care nu revin și altor tipuri de norme, respectiv autoritatea, subiectul și ocazia, permit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de realizare a conținutului unei norme. În funcție de condițiile de aplicare, normele se pot împărți în categorice și ipotetice. O normă este categorică atunci când este necesară o singură condiție, iar dacă mai este necesară și o altă condiție atunci norma este ipotetică. Caracteristicile specifice prescripțiilor, care nu revin și altor tipuri de norme, respectiv autoritatea, subiectul și ocazia, permit noi clasificări: În funcție de autoritatea emitentă, prescripțiile pot fi teonome (legi ale divinității), atunci când au drept sursă un agent supraempiric sau pozitive, în cazul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la comunicarea de informații sau exprimarea anumitor atitudini ori sentimente față de ceilalți 19. Forma normei indică atât forța (tăria) normei, cât și caracterul normei. În funcție de forță (tărie) normele se împart, după celebra distincție făcută de Kant, în imperative categorice și ipotetice. Norme categorice sunt cele care solicită imperativ și necondiționat un anumit comportament (spre exemplu: "Să nu ucizi!", " Să nu furi!"), iar norme ipotetice sunt cele care recomandă un anumit comportament, în vederea realizării unui anumit scop20 (spre exemplu, "Dacă vrei să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normei. În funcție de forță (tărie) normele se împart, după celebra distincție făcută de Kant, în imperative categorice și ipotetice. Norme categorice sunt cele care solicită imperativ și necondiționat un anumit comportament (spre exemplu: "Să nu ucizi!", " Să nu furi!"), iar norme ipotetice sunt cele care recomandă un anumit comportament, în vederea realizării unui anumit scop20 (spre exemplu, "Dacă vrei să-și păstrezi credibilitatea, nu înșela încrederea celorlalți!"). Autorul D. Crăciun clasifică expresiile normative în funcție de caracter în: obligații impun un anumit comportament, interdicții (prohibiții
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conținutului, cât și pe cel al formei. ( Din punctul de vedere al conținutului întrebărilor, se realizează prin raportare la diferite criterii distincția între: întrebări euristice vs. întrebări de verificare vs. conversația-joc; într-o altă interpretare: întrebări reproductive vs. reproductiv-cognitive vs. ipotetice vs. convergente vs. divergente vs. de evaluare 170 (după obiectivul vizat); întrebări simple vs. întrebări compuse/complexe (din punctul de vedere al gradului de complexitate); întrebări de conținut vs. întrebări auxiliare/instrumentale (așa-numitele întrebări ajutătoare) prin raportare la criteriul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]