25,311 matches
-
tehnice, a planurilor și măsurătorilor din Studiul de Fezabilitate cu situația existentă în teren, precum și estimarea costurilor, raportate la costurile unitare de piață, în baza informațiilor privind costurile acoperite în proiecte similare finanțate de FRDS. 4.2.2.5. În ipoteza în care între Studiul de Fezabilitate și situația reală din teren sunt neconcordante tehnice și financiare de natură a periclita realizarea proiectului astfel înaintat de solicitant, evaluarea de teren încetează și se propune respingerea proiectului. 4.2.2.6. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179946_a_181275]
-
condiții speciale prevăzute și în legislația anterioară, respectiv în Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, lege în a cărei ipoteză autorii excepției arată că se încadrează, nefiindu-le astfel aplicabilă teza întâi a art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , criticată pe calea excepției de neconstituționalitate. Având în vedere cele reținute mai sus, Curtea apreciază că, în realitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253252_a_254581]
-
silită începută împotriva Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților ar rămâne fără obiect, deși aceasta, fie este începută de o perioadă lungă de timp, fie titlul executoriu este emis de o perioadă semnificativă de timp, iar creditorii s-ar vedea în ipoteza în care ar trebui să înceapă un nou dosar de executare. Or, față de această situație, instanța judecătorească apreciază că termenul rezonabil a fost deja depășit. Mai mult, suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită afectează dreptul contestatorilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilite de legiuitor. 27. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care precizează că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor prevăzuți de ipoteza normei după intrarea acesteia în vigoare, având domeniul lor propriu de aplicare. Un act normativ nou (în speță, Legea nr. 164/2014 ) nu face altceva decât să refuze supraviețuirea anumitor dispoziții din legea veche, cu privire la modalitatea de despăgubire a persoanelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). 33. Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
inițiale care au generat internarea nevoluntară va rămâne totuși în stare de privare de libertate într-o unitate medicală până când instanța va da o soluție absolut formală. Soluția este - în opinia autorului excepției - formală, deoarece nu se poate identifica nicio ipoteză în care instanța, în pofida opiniei medicale de specialitate, care subliniază necesitatea externării, să o contrazică și să dispună menținerea în stare de internare nevoluntară. În aceeași situație se află și persoana pentru care ab initio nu a fost justificată starea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264801_a_266130]
-
de internare nevoluntară, fiind victima unui abuz sau a unei erori manifeste ce a fost constatată ulterior de către comisia medicală, deoarece acea persoană va fi menținută în regim închis până când judecătorul va pronunța aceeași soluție formală. Prin urmare, în ambele ipoteze, fie abuz/eroare, fie act medical conform, constatarea încetării condițiilor care impuneau restricționarea libertății individuale este favorabilă pacientului, ceea ce exclude utilitatea intervenției judecătorului. Totuși, potrivit textelor de lege criticate, pacientul nu poate fi externat până nu se pronunță o hotărâre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264801_a_266130]
-
judecată, a procurorului, grefierului și a avocatului din oficiu. O astfel de intervenție nu poate fi văzută ca asigurând îndeplinirea scopului art. 50 din Constituție în privința persoanelor care se află într-o reală nevoie de tratament psihiatric, cel puțin în ipoteza procedurii de constatare a încetării condițiilor internării medicale nevoluntare. Prin urmare, mecanismul instituit de Legea nr. 487/2002 nu răspunde exigențelor art. 50 din Constituție, fiind trasat, fără nicio nuanțare, pentru toate cazurile de externare, cu atât mai mult cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264801_a_266130]
-
fără nicio nuanțare, pentru toate cazurile de externare, cu atât mai mult cu cât audierea este obligatorie, în măsura în care starea de sănătate a pacientului o permite. Acest mecanism este unul greoi, de natură a avea consecințe negative tocmai asupra psihicului, prin ipoteză fragil, al persoanelor pe care Legea nr. 487/2002 ar trebui să le protejeze. În fine, în ceea ce privește categoria persoanelor care nu au tulburări psihice, arată că acestea pot fi victimele unui abuz, iar intervenția judecătorului este absolut necesară, însă numai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264801_a_266130]
-
o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracțiune săvârșită sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal. S-a arătat că ceea ce diferențiază cele două ipoteze este tocmai faptul că, spre deosebire de situația avută în vedere prin decizia anterior menționată, în situația de speță, operațiunea de contopire a pedepselor, care s-a solicitat la instanța de fond și cu privire la care aceasta s-a pronunțat, are loc în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
unui condamnat la un regim mai sever decât cel care era în vigoare la data săvârșirii faptelor constituie o încălcare a prevederilor art. 7 din Convenție, care reglementează principiul nulla poena sine lege. Potrivit celei de-a doua opinii, în ipoteza dedusă judecății, plecând de la încadrarea juridică a faptei potrivit noului Cod penal, operațiunea de contopire a pedepsei aplicate în cauză cu pedeapsa aplicată anterior printr-o altă hotărâre definitivă nu se poate realiza decât în condițiile prevăzute de art. 39
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
acest caz, este legea penală mai favorabilă condamnatului căruia i se stabilește în procedura reglementată de art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală pentru prima dată pedeapsa rezultantă". Această interpretare reținută de Curte are în vedere ipoteza în care Codul penal anterior este reținut drept legea penală mai favorabilă, dar atunci când aceasta este stabilită ca fiind actualul Cod penal, concluzia ar trebui să fie aceea că tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni va fi cel prevăzut de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
conform Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 , pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, legea penală mai favorabilă se analizează în ansamblu, cu privire la situația inculpatului, însă ipoteza prezentată exclude o astfel de aplicare a legii, ca urmare a puterii de lucru judecat a hotărârii de condamnare, rămasă definitivă, pentru una dintre infracțiunile din structura pluralității. III.5. Opinii singulare au fost transmise de Tribunalul Maramureș, care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
18 februarie 2016, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, arătându-se, în esență, că, în ipoteza reglementată de acest text de lege, în aplicarea pedepsei rezultante, nu se poate reține existența unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii penale în timp fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
infracțiuni. În aceste condiții este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014 (paragraful 16). Prin Decizia Curții Constituționale nr. 234
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
Adresa nr. 813/C2/980/III-5/2016 din 19 mai 2016, a formulat concluzii scrise în sensul admiterii sesizării Curții de Apel Constanța, arătând că obiectul judecății îl reprezintă o infracțiune și pluralitatea în care aceasta se află într-o ipoteză de succesiuni de legi penale, ceea ce face ca aspectele susceptibile să ridice problema aplicării legii penale mai favorabile să fie reprezentate atât de infracțiunea dedusă judecății, condițiile de existență ale pluralității de infracțiuni/concurs, cât și de regimul sancționator al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
instanță solicitând interpretarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în aplicarea art. 5 din Codul penal, deși acestea nu sunt incidente în cauză, dat fiind că ipotezele de la care pleacă textul de lege nu se regăsesc în speța analizată. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, "tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
astfel cum cere textul de lege menționat. Pe de altă parte, Curtea de Apel Constanța pune problema stabilirii legii aplicabile tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni în speța dedusă judecății (noul Cod penal sau Codul penal din 1969), pornind de la ipoteza că legea penală mai favorabilă pentru infracțiunea dedusă judecății (cea de furt) este legea penală nouă. Or, potrivit Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu și nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Curtea a mai reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237047_a_238376]
-
prescrise sau declarate, precum și clauzele prevăzute în contracte. Or, dispoziția legală nu aduce atingere sub niciun aspect principiului egalității în fața legii și a autorităților publice și nu instituie un tratament juridic discriminatoriu între consumatori și prestatorii de servicii, întrucât, prin ipoteză, aceștia nu se află într-o situație juridică identică. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetățenilor nu înseamnă uniformitate, iar violarea acestui principiu există numai atunci când se aplică un tratament diferențiat unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238455_a_239784]
-
fondului forestier sunt o consecință a nerespectării prevederilor legale referitoare la obligativitatea unei administrări corespunzătoare a proprietății asupra pădurii, indiferent de forma de proprietate. Astfel, titularul dreptului de proprietate asupra pădurii este cel care suportă atât riscul pieirii bunului în ipoteza/limitele prevăzute de lege, potrivit principiului res perit domino, cât și contravaloarea pagubelor constatate sau, după caz, o parte din contravaloarea acestora, tocmai datorită nerespectării de către acesta a dispozițiilor legale incidente. Așadar, prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258178_a_259507]
-
cursurilor, proporțional cu durata rămasă neefectuată, în condițiile legii. ... (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în situația în care plecarea din sistemul justiției se face din motive neimputabile absolvenților. ... (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și în ipoteza renunțării la calitatea de cursant înainte de finalizarea Școlii. ... Secțiunea a 5-a Pregătirea profesională inițială a grefierilor arhivari și a grefierilor registratori Articolul 37 (1) Grefierii arhivari și grefierii registratori recrutați prin concurs organizat în condițiile legii pentru ocuparea posturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265302_a_266631]
-
imediat anterior se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, reglementarea atacării odată cu fondul sau separat de fond fiind la latitudinea legiuitorului, acesta putând alege aplicarea uneia sau a alteia dintre cele două soluții legislative care sunt, deopotrivă, constituționale în ipoteza dată. În consecință, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16, 21, 24 și 52 din Constituție. 38. Având în vedere criticile formulate de autoarele excepției de neconstituționalitate referitoare la caracterul procedurii din fața Consiliului Concurenței, prin Decizia nr. 5 din 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266333_a_267662]
-
dreptul persoanei vătămate de a sesiza instanța (art. 278^1 alin. 9 din Codul de procedură penală). În cazul pronunțării soluției de achitare în primă instanță, în lipsa recunoașterii dreptului persoanei vătămate de a se adresa instanțelor de control judiciar, în ipoteza reglementată de art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, aceasta ar echivala cu lipsa accesului la justiție. Or, nerecunoașterea dreptului de apel și recurs pentru partea vătămată ar lipsi de conținut și finalitate demersul juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156623_a_157952]
-
valori mobiliare către public. Astfel, diferența de regim juridic dintre cele două societăți, sub aspectul stabilirii ordinii de zi, este justificată în mod obiectiv și rezonabil. Totodată, Curtea reține că dispoziția legală criticată se aplică tuturor persoanelor juridice aflate în ipoteza normei, fără discriminări și fără excepții. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 53 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175985_a_177314]