1,182 matches
-
temem că în curând cel de-al doilea își va pierde suflul, din lipsa unei perspective de viitor. Dacă noua religie a viitorului i-a deturnat de la universal, modul în care s-au impus suferința evreiască și memoria ei, în ciuda ireductibilei lor specificități, ne ajută poate, în schimb, să anticipăm evoluția probabilă a revendicărilor memoriale care emană în prezent, în Franța, dinspre diferite alte grupuri. Nu este o întâmplare că datoria de memorie a evreilor le servește drept paradigmă. Glorificarea victimității
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de altfel textul cărții lui Schuon". Chiar de-ar fi așa, cartea rămîne o reușită admirabilă, pledoaria autorului, opțiunea sa pentru calea anunțată încă din titlu angajîndu-l plenar în aventura Ființei. Transcendentul e înțeles ca esențialitate non-abstractă, ca matrice creatoare ireductibilă, de unde lumea își primește semnele și minunile, "nu e ceea ce ține de lume, ci ceea ce ține lumea", (André Scrima), altfel fiind intangibil. Cum spunea Hölderlin, divinul se retrage cînd încerci să devii prea familiar cu el, ca să nu facem din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ce presupune înțelegerea funcționării oricărui sistem ca un întreg. \n O proprietate importantă a acestor sisteme este posibilitatea apariției de comportamente colective coerente pe scară largă (coevoluție), decurgând din interacțiunile dintre componente. Spre deosebire de sistemele simple, cele mai multe dintre sistemele complexe sunt „ireductibile computațional”, deci nu putem să decidem în ce mod vor evolua ele în timp. În consecință, și evoluția sistemelor adaptive complexe este impredictibilă. Această impredictibilitate nu exclude însă utilizarea unor metode pentru descoperirea unor noi proprietăți și noi fenomene în
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cauzali individuali și de proximitate asupra cărora acesta se gândește că are mai multe posibilități de acțiune: se realizează astfel un anume consens pentru a face din sinucidere și din TS o afacere „privată”, ceea ce plasează medicul într-o ambiguitate ireductibilă. În ceea ce privente tentativele de suicid propriu-zise, proporția lor în raport cu sinuciderile este mai ridicată la adolescență decât la alte perioade de vârstă. Problemă majoră de sănătate publică, ele constituie una dintre conduitele patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
inclusiv de propriile excese, după regula performanței imposibile de a fi suficientă sieși, imitând fatal destinul divinității și al mecanismului. Eliberarea rațiunii este în fond reîntoarcerea ei la locul de baștină, la natura sa mamă, ca parte aflată în conflict ireductibil (și de aceea benefic) cu gândirea emoțională, cealaltă latură a naturii umane. Consecințele acestei întoarceri a fiului risipitor (mai ales distrugător al inefabilului și sensibilului din natură) este reinserția omului în propria lui dimensiune acțională pentru a menține propensiunea spre
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
importanță majoră fac obiectul unei contestații: care este partea voluntară a acestei ocultări? Și unde sunt roadele efortului unui inconștient istoriografic? Să rămânem cu exemplele la Antichitate: de ce este oare întreținută ficțiunea unui corpus închis al autorilor presocratici, în ciuda caracterului ireductibil al celor circa o sută de persoane înrolate în această armată haotică, dintre care unele nici măcar nu aparțin periodizării revendicate? De ce oare Platon nu-l citează niciodată pe Democrit în operele sale complete, de vreme ce întreaga lui operă poate fi interpretată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în sfârșit transformă existența într-o perpetuă ocazie de renunțare. Doi oameni, două lumi, două tradiții care se opun punct cu punct. Aceste două feluri de a fi în lume, de a o vedea și a o gândi sunt absolut ireductibile și produc două curente impermeabile, cel al învingătorilor și cel al învinșilor, primul negându-i celuilalt până și dreptul de a se prevala de numele și calitatea de filosof. Confruntarea e veche, iar o anecdotă o rezumă superb: ea ne
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
corporală pentru Epicur? Dar o jubilare a sufletului? Cine resimte plăcerea sufletului în trup, dacă nu trupul - deci sufletul? A mânca, iată o jubilare corporală; a filosofa - o bucurie a spiritului, gândesc dualiștii: dar care-s părțile separate, distincte și ireductibile care simt, resimt și fac posibile aceste senzații într-o materie unică? Epicur susține permanent în lupta sa antiplatoniciană că lumea ideilor ține de cea mai pură dintre ficțiuni, la fel ca și existența unui suflet imaterial; că există doar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
adevărul despre ei înșiși. S-au dus să „supravegheze” și să culeagă informații despre alții, dar au sfârșit prin a avea informații despre propria lor persoană. Au făcut un ocol care, prin minciună, i-a condus la centrul, unic și ireductibil, al ființei lor autentice. Supraveghindu-i pe ceilalți, au aflat adevărul despre ei înșiși. O ilustrare grăitoare în acest sens este cazul Ducelui din Măsură pentru măsură de Shakespeare. El decide să-l testeze pe Angelo încredințându-i tronul ducatului
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
că orice tiran își poate înfrânge sentimentele personale, stările sufletești: în realitate, s-ar putea să nu le aibă. Supravegherea integrată interesează pe plan dramatic în măsura în care caută să instaureze domnia unanimității ce se vede, măcar o dată, zdruncinată de către câțiva factori ireductibili. Ea operează o selecție, căci, așa cum înfruntarea terorii în tragedie separă apele, vor exista întotdeauna tinere Crysotemis care să îndemne la supunere și Antigone gata mai degrabă să moară decât să cedeze. Dacă, în fața tiranului, grupul în totalitatea lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Materiei și al oamenilor „hylici” sau „htonici”. Ignorant, chiar „prost și nebun”, acest Dumnezeu al Legii se arată de obicei dornic să primească mesajul pe care Îl aduce MÎntuitorul, căindu-se sincer și cerîndu-și iertare. El nu este un inamic ireductibil care nu renunță, chiar din poziția lui de radicală inferioritate, la urmele veșnic glorioase ale unui Spirit pervertit. Este doar un biet personaj care are nevoie de vindecare și care Își va schimba imediat apartenența, trecînd de partea Pleromei Îndată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil să explicăm două teze ale gnosticismului ce merg mînă În mînă: afirmarea cu tărie a liberului arbitru și ura față de astrologie? Să ne ocupăm mai Întîi de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
departe. Este destul de interesant că În primul capitol al Genezei gnosticii echivalează Apa cu Materia și Încearcă să stabilească originea acesteia din urmă. Acest lucru Înseamnă că, pentru ei, spre deosebire de majoritatea platonicienilor epocii de mijloc, materia nu este un principiu ireductibil; singurul arche terestru, În afara Demiurgului, este spațiul, chora lui Platon. În SST, Primul Arhonte emanat de Sophia apare În Întuneric și din el se despart Gelozia, MÎnia și Materia apoasă 265. În EV, Ignoranța Demiurgului produce o Tetradă de rele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
actele omenești, păcatul trupesc (encratism), și de la cea mai Întunecată dintre toate materiile comestibile, carnea animalelor (vegetarianism). Dualismul manihesit este radical și urmează să se rezolve prin victoria finală a Luminii asupra Întunericului. Cu toate acestea, Întunericul este indestructibil și ireductibil În sine: el va fi Întemnițat, nu eliminat, izgonit, nu suprimat. Contrar gnosticismului, maniheismul nu neagă principiul inteligenței ecosistemice, din moment ce Demiurgul lumii de aici este Spiritul Viu. Dumnezeul biblic n-a făcut decît să modeleze ființe omenești. Structura universului dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aproape exclusiv al radicalilor. 6. Dualismul cathar Al cincilea dintre tratatele cuprinse În Cartea celor două Principii, culegerea de scrieri a bisericii albigenzilor radicali, poartă titlul Contra Garattenses (Împotriva discipolilor lui Garattus), Garattus fiind episcopul catharilor monarhieni din Concorezzo, oponenții ireductibili ai facțiunii din Desenzano. Aș vrea - declară autorul anonim - să aduc la cunoștința tuturor oamenilor luminați nebunia garantenzilor. Deși ei cred, ca și alții, #„romanii”## că nu există decît un singur Creator preasfînt, nu Încetează totuși să predice În multe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
măsline, când îți apărea o carte, sau nu așteptai autobuzul decât o jumătate de oră, aveai toate motivele să te bucuri. Improbabilul devenea posibil. Minimalul căpăta proporții solemne. Bucurii minimale A savura din plin bucuriile minimale - iată una din experiențele ireductibile ale bucuriei în Răsăritul european înainte de 1989. Bucuriile minimale nu trebuie confundate cu „bucuriile simple”. Una e să te bucuri de o bucată de pâine caldă și de un pahar cu vin întorcând spatele restaurantului sofisticat de peste drum și alta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se poate întâlni cu pacientul în trei ipostaze: • în cazul în care există posibilitatea recuperării, revenirii la starea dinainte de îmbolnăvire; • în cazul unor sechele ce nu pot fi integral recuperate sau care prezintă riscul unor recidive; • în cazul unor sechele ireductibile sau pe care mișcarea le poate agrava oricând (Maigne J.Y., 1997). Simpla lectură a acestor trei situații aduce suficiente argumente pentru ca orice KT să poată înțelege că fără o acoperire medicală, care să parafeze utilitatea prestațiilor kinetoterapeut ice, practica
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
speranța redobândirii aproape integrale a motricității pierdute. În general, paraliziile de neuron motor central sunt tributare toată viața kinetoterapiei pasive, pentru a putea contracara efectele nefavorabile ale spasticității musculare, care, scăpată de sub controlul mobilizărilor pasive, poate conduce la retracții musculo-tendinoase ireductibile, la nivelul tuturor articulațiilor aparținând segmentelor paralizate (Jegard, 1980). Tot afecțiunilor neurologice le sunt atribuite și miopatiile, la fel ca și afecțiunile inflamatorii și degenerative ale sistemului nervos central sau periferic. În aceste cazuri, kinetoterapia pasivă este recomandată cu multă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pasive ale membrelor inferioare devin o necesitate absolută, în condițiile în care motricitatea activă este abolită. În această situație, dacă este în cauză o paralizie de tip periferic, pe lângă riscul atrofiei musculare se adaugă distensiile capsulo-ligamentare, care pot deveni uneori ireductibile. Dacă la originea deficitului motor este o paralizie de tip central, spasticitatea musculară se soldează, în mai puțin de un an, cu retracții musculo-tendinoase severe, fixând segmentele membrului inferior într-o poziție de triplă flexie, iar pe cele ale membrului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care hipertonia musculară, ajunsă la nivel de contractură, le determină la nivel articular, prin reducerea severă a elasticității aparatului capsulo-ligamentar. Practic, scurtarea limitelor segmentului de contracție este cea care conduce, în final, la retracțiile musculo-tendinoase, care, dacă sunt permanentizate, devin ireductibile. Problema este serioasă în perioada vârstei de creștere și dezvoltare, unde apare o scurtare-retracție a musculaturii spastice, în care spasticitatea, neputând învinge contractura antagoniștilor, determină menținerea unor poziții incorecte perioade lungi de timp. Însă mai importantă este diferența dintre ritmul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
aducă cea mai importantă contribuție, va trebui să parcurgă întregul traseu, de la mișcările reflexe la cele subordonate volițional, inserândpe parcurs, în funcție de caz, preocuparea pentru obținerea unor stereotipuri dinamice sau mișcări de substituție, pentru a compensa deficitele motorii parțial sau total ireductibile. Oricare ar fi situația, ortostatismul are ca principal artizan mușchiul cvadriceps, dar echilibrul este datorat reflexului de întindere, cunoscut și sub denumirea de reflex miotatic, subordonat buclei gama cu sediu medular și cu receptorii în fusurile neuromusculare, inserate în paralel
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
nesemnificativă. Spate lordotic, la care concavitatea lombară se accentuează mult, la fel ca și bascularea bazinului spre înainte, reducând drastic curbura dorsală. În anumite condiții, coloana vertebrală prezintă unele abateri de la aliniamentul lor normal, care pot avea caracter reductibil sau ireductibil. Programul recuperator în formele reductibile În alcătuirea și aplicarea unui program recuperator este necesar să se pornească de la unele reguli de bază, pe care cei implicați trebuie să le respecte. Astfel: • programul să fie alcătuit în funcție de particularitățile individuale ale pacientului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
respirației și relaxării, componente importante care influențează favorabil buna funcționalitate a organismului. De remarcat faptul că tulburările reductibile pot fi corectate și hipercorectatevoluntar prin contracții ale grupelor musculare implicate în imprimarea reflexului deatitudine corectă a corpului. Programul recuperator în formele ireductibile În alcătuirea și aplicarea programului recuperator se impun o serie de reguli cu caracter general, care ar putea fi sistematizate în felul următor: • baza programului o reprezintă mobilizările pasive, care au rolul de a ameliora mobilitatea la nivelul regiunii respective
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și la nivelul policelui, prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; - diformitatea în „gât de lebădă”, constând din flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; - diformitatea deget „în ciocan”, datorată alungirii tendonului extensor; - boala Dupuytren realizează o flexie ireductibilă a degetelor. Se datorează unor cicatrice retractile palmare, interesând aproape totdeauna degetele 2, 4 și 5, niciodată policele, având ca etiologie leziuni sau infecții ale tendoanelor. În această boală degetele nu pot fi întinse pasiv, indiferent de poziția antebrațului. Mâna
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la dispoziție numai o parte din pârghiile musculare ce trebuie să finalizeze un anumit gest sau o anumită abilitate motrică, acești mușchi se regăsesc în așa-numitele „mișcări de substituție” sau de „compensare” (Arendt, 1992). În cazul unor deficite motorii ireductibile, recuperarea lor nu va fi posibilă decât prin recurgerea la mișcările de substituție - altfel spus, de compensare - de care dispune aparatul locomotor. La baza acestui proces de compensare stau legile lui Anohin (Baciu, 1981), prin care se exprimă baza de pe
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]