714 matches
-
fantastic avem, un Rege care a fost educat din pruncie să fie Rege. Un Rege cum astăzi nu se mai găsesc în lume decât câțiva. De la acest Rege am câteva scrisori care îmi sunt adresate și care constituie niște rarități, irepetabile din nefericire. Câteva scrisori am primit și de la Majestatea Sa Regina Ana, de la Alteța Sa Margareta a României sau de la Prințul Radu de Hohenzolern. Aș mai adăuga ceva în finalul acestui cuvânt legat de Familia Regală. În România există o părere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
izbucnire poetică exuberantă în atmosfera rarefiată a minusculei încăperi? Brusc rușinată, încep să mestec în tăcere. Întorc pagina, Genji își adună parfumurile îngropate adânc în pământ, lângă râu, pentru ca firele de tămâie să se unească unele cu altele, în unica, irepetabila combinație. Mestec. Umilă răsuflarea mea, în ceața altui veac... Vremea Apusului S-a ivit, apoi, ocazia să întâlnesc o gheișă, șansă pe care, desigur, n-am putut-o refuza. Arthur Golden Precum naiul lui Pan se stingea lin în umbra
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se întâmplă o singură dată, în afara lucrului pentru care ne pregătim toată viața, ca și cum ne-am împodobi cu gânduri, simțiri, trăiri, decepții, exaltări, disperări și speranțe pentru cea mai desăvârșită întâlnire, dar, ajunși la ea, în fața acelui unic, inevitabil și irepetabil lucru, nici măcar nu dăm înapoi Îoricum nu s-ar putea), ci refuzăm să aceptăm ideea acestei întâlniri ce, oricât de nemaipomeniți am fi, are un soroc al ei. Până la urmă, nici întâlnirea aceasta unică nu ne mai miră și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
valuri de vorbe pe care ar fi vrut să le spună sau pe care altădată le-ar fi spus imediat, cu mare plăcere, dar nu acum, pentru că acum se spusese tot ce era necesar. Ajunseseră în sfârșit la acel moment irepetabil când nu e nevoie de vorbe și nu e nevoie nici chiar de priviri, întrucât prezența numai, în acealași spațiu în care liniștea fremătătoare te învăluie cu calm, este tot ce-și poate dori un om, tot ce poate dobândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
tot ce i-a spus, a cuprins-o un fel de liniște; era încă speriată de ce avea să se întâmple, nu se putea să nu fi fost, dar într-un fel se și liniștise, pentru că pentru prima oară știa că irepetabilului nu i te poți împotrivi; tot ce își închipuise ea până atunci erau povești; liniștea asta nu era resemnare, ci înțelegere. Din momentul acela durerile au fost parcă suportabile, s-a simțit ceva mai bine, a reușit să se dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
actorilor în carne și oase este inevitabil sortită eșecului, deoarece, spun ele, „ei nu sunt ca noi, sunt altceva decât noi” (corpuri, și nu „suflete”, aparențe, și nu esențe). Motiv pentru care teatrul împiedică, de fapt, descoperirea adevărului vieții, a irepetabilei sale substanțe, el fiind „ceva ce ar vrea să fie exact ceea ce a mai fost o dată, iar asta, din păcate, nu se poate”. Personajul pirandellian își caută însă și un autor. Neînscris într-un text, el rătăcește de colo până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
curg singure. Niciodată n-am mai avut atâta potop de inspirație. Și totuși, sunt profund nefericit. Îți dai seama? Nu ne vom mai întâlni niciodată. Niciodată! Cu cât trece timpul, cu atât întâlnirea noastră mi se dezvăluie ca fiind unică, irepetabilă și providențială. Totul a fost anume potrivit: să o întâlnesc, să o cunosc, să fiu condus prin raiurile ei... ― Nicolae-Rege-Soare, poți să-mi oferi un pahar cu apă rece? Sub privirile Marioritzei, Nicolae simți cum răsare și se înalță peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Enciclopedia - niciodată nu se repetă nimic În istoria ființelor umane, to ceea ce pare aidoma la prima vedere abia dacă se asemuiește; fiecare făptură Își are steaua sa, totul se petrece mereu și nicicînd, totul se repetă la nesfîrșit și este irepetabil. De aceea realizatorii Enciclopediei morților, măreț monument al diversității, insistă asupra detaliilor, căci fiecare creatură umană are ceva sfînt.) Oare, de fapt, n-o fi vorba de acea idee obsesivă a realizatorilor despre irepetabilitatea oricărei creaturi umane, despre unicitatea oricărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Este foarte dificil să-ți păstrezi nealterată amprenta și toți suntem amenințați să ne rătăcim, să ne înecăm în masa compactizată, care disprețuiește relieful, individualitatea. Dar care ar fi câtimea noastră de originalitate, fracția sufletească numai și numai a noastră, irepetabilă? Suntem o punte plauzibilă între Orient și Occident? Nu a ajuns cumva această afirmație doar un clișeu? Sau avem un sentiment special al morții, pe care o privim nu ca pe extincție/ sfârșit, ci ca pe o nuntă cosmică/ o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
știi pe vreunul din generația noastră cu o asemenea experiență de viață? Cred că urmașii noștri din îndepărtații ani viitori își vor putea face o imagine corectă despre epoca dictaturii comuniste, pe care am traversat-o cu viețile noastre unice, irepetabile și atât de trecătoare, doar cunoscând adevărul întreg, și pe o față și pe cealaltă a lui. Mi se întâmplă, însă, tot mai frecvent să trăiesc sentimentul că am datoria să scriu acea carte necesară despre Cenaclul Flacăra, cum cineva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și, vreau să cred, artistul. Geograful vede deplasarea continentelor, istoricul analizează prețul războaielor dintre continente, politicianul le scoate la mezat, bancherul le transferă la pierderi. Cine sesizează mișcarea interioară, a ființelor care trăiesc înspăimântate, mereu la limită, vieți unice și irepetabile? Artistul. Fie el poet sau muzician, pictor sau geometru, filosof sau împletitor de plase de păianjen...! Poezia este sămânța a patra, cea căzută în pământul cel bun? Sau cea căzută pe stâncă stearpă, între spini, bălării, lângă drum, unde n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cea filmica rezultată din ecranizare, considerate separat în textul lor se oferă viziuni diacronice. Ca și structura filmul rezultat din ecranizare conserva determinanta socială, desemnată de un discurs mai vechi-textul literar. Trecerea de la literalitate la filmicitate dincolo de caracterul individual și irepetabil al fiecărui caz, capătă forma unui sistem omogen de transformări, căruia îi corespunde un sistem echivalent de categorii, apt să descrie întregul teritoriu al fenomenului luat în discuție. Opera filmica rezultată din ecranizarea literaturii prezintă deopotrivă deosebiri și similarități. filmul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
se află mântuirea, eliberarea. Odată cu ei, „paradigma cosmică” a păgânismului, întemeiată pe o reprezentare ciclică a temporalității, intră în declin, iar ideea de mântuire se leagă indisolubil de venirea unui Mesia, „Uns al lui Dumnezeu”, la sfârșitul timpurilor, venire unică, irepetabilă, definitivă. De partea lor, autorii textelor apocaliptice „intertestamentare” detestă elementul istoric în general și prezentul în special, considerând că numai o intervenție bruscă, imediată și miraculoasă a lui Dumnezeu ar putea elibera in extremis poporul lui Israel. Totuși, nuanțele, deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și opinii subtil provocatoare în ambianța intelectuală a timpului, îi va extinde considerabil reputația încă din această perioadă printre personalitățile de mare adâncime și complexitate nu numai din Apusul bătrânului continent. Nevoia permanentă de a-și cunoaște mărcile eului artistic, irepetabil și autonom, de a le defini și verifica prin raportarea tipologică la fizionomiile altor confrați, lămurește, în parte, prezența în proporții variabile a inserțiilor autobiografice în toate despărțiturile operei. "Rădăcinile mele sunt acolo, în Răsărit, și asta e sigur. Dacă
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
domnului Traian Băsescu și păsărica domnului Mircea Geoană par a fi destul de multe diferențe. Nici nu e de mirare, pentru că e un lucru știut: orice păsărică pre limba ei piere, dar cât trăiește își folosește limba întrțun mod unic și irepetabil. Fiind, adică, la rândul ei, unică și irepetabilă. Iar pentru că fiecare păsărică e așa, o putem accepta pe cea a domnului Mircea Geoană și ca pe o sursă sigură. Nu e doar o păsărică ieșită pe gura unui domn, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
par a fi destul de multe diferențe. Nici nu e de mirare, pentru că e un lucru știut: orice păsărică pre limba ei piere, dar cât trăiește își folosește limba întrțun mod unic și irepetabil. Fiind, adică, la rândul ei, unică și irepetabilă. Iar pentru că fiecare păsărică e așa, o putem accepta pe cea a domnului Mircea Geoană și ca pe o sursă sigură. Nu e doar o păsărică ieșită pe gura unui domn, ci e o păsărică strașnică. Mă mir chiar că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mâinile. N-am văzut niciodată cum arată o țară eliberată de sub ocupația otomană. Poate fiindcă până acum, nici una din țările ocupate de otomani n-a mai putut fi eliberată. Am mereu senzația că asist la o minune. La un eveniment irepetabil. Pentru prima oară În istoria cuceririlor otomane, o țară a căzut și s-a ridicat. Oamenii care ieșeau din cetățile asediate veneau din infern. La fel oamenii din satele eliberate, din cătune, din colibe, din păduri. Incredibil. Absolut incredibil. Văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Hai, ridicați paharele fără toasturi și fără lacrimi, ce Dumnezeu, e poate cea mai fericită zi din viața noastră, nu!? Copiii îi mai sărutară o dată mâna Inei și o porniră către camerele lor, purtând cu ei întreaga frumusețe a unei sărbători irepetabile. Norocul, precum o stea a magilor, le călăuzise drumul le încălzise inimile și-i adusese într-o lume în care se bucurau nu numai de căldura unui soare ocrotitor, ci și de lumina acestuia. Aprilie își pusese bidivii la un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unui eveniment important. Dar nu sînt suveniruri. N-au nici un sens, nu însuflețesc nimic. Cel mult, marchează un eveniment care a trecut, a rămas în urmă, a dispărut pentru totdeauna. Numai momentul victoriei conta. Iar acel moment era minunat și irepetabil. Lăsa după el doar vid, nimic tangibil, nu medalia, ci impresia sa. În cursul competiției, memoria mea parcurgea, mi-am dat seama, patru stadii, patru trepte spre fericire. Pe parcursul startului eram preocupat complet de mine, concentrîndu-mă, uneori la limita panicii
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
va sesiza imensul ei potențial în ordine spirituală. Cel mai adesea noi credem că așa ceva este impo sibil: a repeta în faptul de existență este o simplă utopie. Ceea ce a avut loc până într-o anumită zi a vieții este irepetabil ca fapt real. Viața nu continuă ca și cum toate s-ar relua în substanța lor, întâmplări trecute, credință și fidelitate, prietenii și întâlniri singulare. Doar în lumea naturii stările de lucruri par să se repete întruna: zile și nopți, anotimpuri, perioade
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
minunat, eternitatea este adevărata repetare“. Limita despre care vorbește aici se descoperă acelei conștiințe ce are în față ceva minunat. Iar pentru ea, adevărata repetare o aduce eternitatea însăși, când survine în existența temporală a omului. Ceea ce în sine este irepetabil reprezintă acum adevărata repetare, sensul de refacere a vieții. Cel care caută să experimenteze posibilitatea repetării caută de fapt tocmai clipa potrivită acesteia. „Când are ea loc? Știu și eu, cam greu de zis pe vreo limbă omenească. Când s-
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
să stea Întinsă la podea, În mijlocul salonului de dedesubt, rezervat sexului frumos, Înconjurată de candele și lumânări de parafină aprinse, invitând pacienții să se Întindă În interiorul ei capitonat cu atlaz fosforescent pentru a avea parte de o experiență unică și irepetabilă de felul ei: Întâlnirea cu propria sa moarte. Modul său destul de straniu de-a-și face reclamă propriului său corp era privit cu oarecare rezervă În salon. „Poftiți, pe rând, mai Întâi bărbații, apoi femeile... E loc aici pentru toată lumea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Enciclopedia - niciodată nu se repetă nimic În istoria ființelor umane, to ceea ce pare aidoma la prima vedere abia dacă se asemuiește; fiecare făptură Își are steaua sa, totul se petrece mereu și nicicând, totul se repetă la nesfârșit și este irepetabil. De aceea realizatorii Enciclopediei morților, măreț monument al diversității, insistă asupra detaliilor, căci fiecare creatură umană are ceva sfânt.) Oare, de fapt, n‑o fi vorba de acea idee obsesivă a realizatorilor despre irepetabilitatea oricărei creaturi umane, despre unicitatea oricărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a fost făcut un nemuritor. ― N-a fost făcut de o femeie, ci artificial. Dacă ar fi fost o creație a naturii s-ar fi repetat de nenumărate ori în decursul veacurilor. Și trebuia să fi fost ceva accidental și irepetabil, pentru că tot ce a spus sau a făcut vreodată acest om dovedește un interes imens și pasionat pentru bunăstarea întregii rase. ― Dar ce încearcă el să facă? întrebă Prințul. De ce s-a însurat cu Innelda? Gonish tăcu o clipă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
proprii, pe coapse și pe carâmbul ciubotei... Mircea se gândi la Cristina, pe care, cine știe dacă va mai avea, vreodată, ocazia să o conducă, prin cuprinsul acela de talmeș-balmeș și de colb cârmâziu, din care ieșise, inutil, după atâtea irepetabile peripeții. O revăzu, cum era, diafană și fragilă, cu ferme contururi albastre de pupilă sub o blondă coafură nordică, printr-o aură de praf cenușiu, punându-și cu cochetărie o bentiță viorie, la coafura ei bălaie, imună la coroziunea exercitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]