1,263 matches
-
pricopsit Petre cu o adâncă tăietură la umăr, care și acum îi aduce o amorțeală dureroasă la vreme ploioasă , dar a și câștigat pe viață un bun și drag tovarăș. Cu toată legătura aproape frățească, după bucuria și căldura revederii, Irimia s-a tulburat grozav, întunecându-se mai ceva ca vremea de afară, când a auzit de scopul vizitei tovarășului său. Multă trudă și dibăcie de cuvinte a împletit Rareș, chemând în ajuto r și o u șoară formă de șantaj
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
grozav, întunecându-se mai ceva ca vremea de afară, când a auzit de scopul vizitei tovarășului său. Multă trudă și dibăcie de cuvinte a împletit Rareș, chemând în ajuto r și o u șoară formă de șantaj sentimental, până când Neculai Irimia, rebel și proscris încă din septembrie, a început să-și ogoaie teama, revolta și pornirea răzbunătoare ce o avea. Noroc că solul a aflat, dar tot la gospodăria gazdei, un vrednic și de neînvins aliat: un urcior cu uleiosul vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
însuți, dar și un mod de a-ți dezvolta vocabularul și, în general, gândirea într-o manieră plăcută și neplictisitoare. Este foarte bine cînd faci din citit o obișnuință, pentru că el devine la un moment dat chiar o necesitate. Eduard Irimia *** Atitudinea pozitivă a părinților față de literatură și față de cititul în sine este un factor ajutător în procesul de învățare. Copiii care-și văd părinții citind cu plăcere, vor învăța astfel că cititul este ceva distractiv și vor fi mai târziu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866. Lucrări / articole generale și speciale Ardelean, Ion, Irimia, Vasile, Bondea, Gheorghe, Mușat, Mircea, Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984. Asandului, Gabriel, Istoria evreilor din Romania 1866-1938, Iași, Institutul european, 2003. Barbu, Daniel, Republica absentă, București, Editura Nemira, 1999. Idem, Politica pentru barbari
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
L. Damian, op. cit., p. 28; Românii în relații internaționale 1699-1939,... p. 99. 234 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 256. 235 Vlad Georgescu, op. cit., p. 157. 236 Ion Ardelean, Vasile Irimia, Gheorghe Bondea, Mircea Mușat (coord.), Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984, p. 68. 237 N. Corivan, Din activitatea emigranților români în Apus (1853-1857). Scrisori și memorii, București, Editura Cartea Românească, 1931, pp. 15-18. 238
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Claudia - profesor geografie Ilie Laurentiu - inginer electronist Ilie Mihaela - inginer mecanic Ilhan Nasurla - profesor fizica Ionașcu Diana - profesor matematică Ioniță Gabriela - profesor religie Iorga Mioara - profesor educație fizică Ion Gabriela - profesor franceză Iorguș Mariana - inginer mecanic Iordache Eugenia - profesor franceză Irimia Carmen - inginer textile Ivan Angelica - profesor fizică Lepădatu Bogdan - profesor matematică Luca Gabriela - profesor franceză Lungu Lia - inginer Manea Maria Sanda - profesor limba română Mateescu Lia - inginer textile Mateescu Cristina - inginer textile Marinică Mariana - subinginer mecanic Mihalache Corina - profesor limba
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
doar revoltat: i-au furat trei vaci într-o noapte și hoții rămân liberi. Iar omul are șase copii. Știți ce înseamnă asta pentru un țăran care trăiește prin truda mâinilor lui?... Dacă eram eu acuma în cizme... Aici, Ion Irimia s-a oprit din poveste. Și rămăsese cu ochii ațintiți în zarea Crăieștilor. Un sat sărac, uitat de lume și de Dumnezeu, ca majoritatea satelor noastre în tranziția spre nicăieri. „Domnu ziarist, haideți să vă arăt puțin satul. Glodul s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
puțin satul. Glodul s-a mai zbicit și putem merge cu mașina pe deal. Aici, antiselecția a lovit decisiv, parcă mai urât decât colectivizarea. Acest sat trebuie mai întâi înțeles și apoi nu aveți decât să scrieți ce vreți...” Ion Irimia a fost colonel de Miliție, a lucrat ani mulți la județeană. Îmi vine să-l întreb de ce și-a pus uniforma și unde o păstrează de arată așa impecabil. Mă stăpânesc fiindcă nu vreau să-l pierd de mușteriu. Este
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
limbă de cirocârlie”. Acolo oameni nebuni, nu Tică al meu. Pe ăștia nu-i leagă nimeni. Prin Timiș, Arad, Ialomița, Călărași, nu mai auzi tril de ciocârlie. „Ce vorbești, domnule, totul e scăpat din hățuri în numele cleptocrației, îmi spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a distrus familia... Dar cucul e pasăre sfântă pentru țăranii mei frumoși... „Și, până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când nu te așteptai. Îți intra în casă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu-s aiestea?!” „Dar poliția de-aici nu-i poate prinde pe hoții de animale?”, îl întreb pe Ștefănică Burghelea. Îmi arată ultimii trei dinți: „Da și, milițianu nu mânâncî șî el un caș?!” Mănâncă, de ce să nu mănânce. Ion Irimia mă duce cu mașina lui și la poliția comunală. „Noi, domnu ziarist, o ducem greu de tot aici. Comuna asta are 25 de kilometri lungime. Cum să merg cu bicicleta dintr-o parte în alta ca să prind hoți? Decât să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
polițist. „Ne lăsăm păgubași, domnule... Când și cu ce bani să mergem noi tocmai la Iași...”, îmi spune Ilinca lui Tică. Am plecat de la Crăiești cu o revoltă surdă în piept. Îmi rămăsese în cap vorba obsesivă a lui Ion Irimia: „Dacă eram eu acum în cizme...” Peste două luni, colonelul m-a sunat să mă duc la Ziua fiilor satului din Crăiești. Și am revenit pe o căldură sufocantă de Cuptor. În spatele bisericii, oamenii primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe o căldură sufocantă de Cuptor. În spatele bisericii, oamenii primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță tăiase un porc pentru „fiii satului” că veneau alegerile în toamnă. După rugăciuni și cântece, a vorbit popa Schijă cu pilde din Evanghelii, apoi Ion Irimia. Despre frumusețea și cumpătarea oamenilor, despre cinstea urmașilor Craiului. Mama Cataroilor era și ea acolo. După mai multe insistențe din partea primarului Ghiță, a vorbit un profesor de la Universitatea din Iași. „Ați vorbit frumos, domnule Irimia, despre oamenii acestor locuri din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pilde din Evanghelii, apoi Ion Irimia. Despre frumusețea și cumpătarea oamenilor, despre cinstea urmașilor Craiului. Mama Cataroilor era și ea acolo. După mai multe insistențe din partea primarului Ghiță, a vorbit un profesor de la Universitatea din Iași. „Ați vorbit frumos, domnule Irimia, despre oamenii acestor locuri din care mă trag și eu. Ne aflăm lângă sfânta Biserică, dar nu pot să tac. Urmașii Craiului nu mai fac onoare bunicilor noștri, care erau mult mai săraci ca noi și nu furau un capăt
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nimeni. Și unde au ajuns urmașii Craiului astăzi...” Toată voioșia s-a topit și oamenii au mâncat apoi în tăcere din bunătățile primarului. „Are și el casă bătrânească aici în sat și mai vine uneori pe-aici, îmi explică Ion Irimia. I-a furat Cataroi tot, până și lingurile și i le-a dat la fier vechi. I-a băut și oțetul de după sobă, după care și-a făcut nevoile în casă și dus a fost...” Părintele Schijă, ajutat de alți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de vânt și el o tot aprindea cu o brichetă. „Lucerna verde-i gre, bre, nu ti jioși. O vinit remorca pisti tractor că n-avea frâne...”, vorbeau oamenii încet. Era un băiat frumos, cu ochi albaștri”, îmi șoptește Ion Irimia. „Păcat di el. Dumnezău nu bati cu ghioaga... Aici o fost pedeapsă gre, bre, pedeapsă gre, se bagă în vorbă și Ștefănică Burghelea. Ia uite că a venit și Teletin, cel cu taurul furat.” Un om voinic, înnegrit tuci de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
sulițașul, care împreună cu Drăgana, sora sa, au dăruit Mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul n.n.) „în Codrul Iașilor” o moșie, o prisacă „cu pomeți, cu heleșteu”. Am să mai amintesc doar că Gheorghe Duca voievod a hotărât la 14 iunie 1659 ca Irimia și alții din Coposeni să-și stăpânească ocinile din Iepureni ținutul Iași pentru că și-au pierdut uricele „când au venit Timuș cu cazacii în țară și au trimis oștile să prade bejeniile în Codrul Iașilor”. Să revenim totuși la Plopii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Claudia - profesor geografie Ilie Laurentiu - inginer electronist Ilie Mihaela - inginer mecanic Ilhan Nasurla - profesor fizica Ionașcu Diana - profesor matematică Ioniță Gabriela - profesor religie Iorga Mioara - profesor educație fizică Ion Gabriela - profesor franceză Iorguș Mariana - inginer mecanic Iordache Eugenia - profesor franceză Irimia Carmen - inginer textile Ivan Angelica - profesor fizică Lepădatu Bogdan - profesor matematică 20 Luca Gabriela - profesor franceză Lungu Lia - inginer Manea Maria Sanda - profesor limba română Mateescu Lia - inginer textile Mateescu Cristina - inginer textile Marinică Mariana - subinginer mecanic Mihalache Corina - profesor
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
se structurează pe mai multe paliere. Sunt, în primul rând, seniorii, care, din nefericire, au plecat și ei, între timp, spre Parnas, pentru a se întreține eterat cu tânărul evocat aici, precum academicianul Constantin Ciopraga, profesorii universitari Al. Husar, Dumitru Irimia și Ioan Constantinescu, scriitorii Corneliu Ștefanache, Stelian Baboi sau Val Condurache. Sunt apoi prezenți scriitori și critici ieșeni importanți care au simțit nevoia să-l evoce și să-și arate prețuirea pentru cel dispărut (de la Lucian Vasiliu și Nichita Danilov
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Al. I. Cuza” i-a „instrumentat” un complot, declanșat în ziua împușcării lui Ceaușescu și încheiat în săptămâna decesului. Principalii „strategi” ai infamei acțiuni, salvatoare pentru securiștii și activiștii din Facultate, au fost „colegii” săi: Nicolae Crețu, Elvira Sorohan, Dumitru Irimia, I. Sârbu, Constantin Parfene, Doru Scărlătescu, cărora li s-a raliat și clujeanul Mircea Zaciu. Aceștia au atras și câțiva studenți, fie naivi, fie „turnători”. I s-a făcut un dosar cu delațiuni (dactilografiate la aceeași mașină de scris!) pentru
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Al. I. Cuza” i-a „instrumentat” un complot, declanșat în ziua împușcării lui Ceaușescu și încheiat în săptămâna decesului. Principalii „strategi” ai infamei acțiuni, salvatoare pentru securiștii și activiștii din Facultate, au fost „colegii” săi: Nicolae Crețu, Elvira Sorohan, Dumitru Irimia, I. Sârbu, Constantin Parfene, Doru Scărlătescu, cărora li s-a raliat și clujeanul Mircea Zaciu. Aceștia au atras și câțiva studenți, fie naivi, fie „turnători”. I s-a făcut un dosar cu delațiuni (dactilografiate la aceeași mașină de scris!) pentru
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în judecată, chiar în stare de libertate, aveai nevoie de ridicarea imunității. Și atunci, în 1998, procurorul general Mircea Criste, care iarăși nu m-a cunoscut (o fi luat referințe din altă parte), m-a dus, împreună cu un coleg, Ioan Irimie, la Parchetul General. Ne-a delegat să instrumentăm dosarul. — Câți ani aveați atunci? — În 1998, treizeci și doi de ani. Ne-au dus să instru mentăm dosarul. Eu aveam experiență în dosarele economice, dar nu avusesem niciodată un dosar de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
de dosare-acte. Și ni s-a spus: trebuie să instrumentăm acest dosar. Lucram oarecum în orb, pentru că nu știam dacă Parlamentul avea să ridice sau nu imuni tatea. Am lucrat la acel dosar patru luni de zile, împreună cu colegul meu Irimie, cu o echipă de experți, cu Banca Ro mână de Dezvoltare. Asta era în 1999, de fapt, la sfârșitul lui 1998. Am lucrat pe dosar foarte mult, era o fraudă, un prejudiciu de vreo treizeci și ceva de milioane de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
de comparație (repede, mai repede, la fel de repede, cel mai repede, foarte repede etc.), iar funcțional, la nivel sintactic funcția sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică): * desinențele mărci pentru categoriile gramaticale de persoană, gen, număr
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ) și flectivele propriu-zise de tip desinență -iși tip articol hotărât enclitic -i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate În literatura de specialitate (cf. Gramatica, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995; Iordan & Robu, 1978 etc.), părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale sunt prezentate prin raportare, pe de o parte, la caracteristicile care le diferențiază pe cele flexibile de cele neflexibile (așadar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]