941 matches
-
artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη, semnifică abili‑ tate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai de aceea, astfel de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
anchetă, ci dimpotrivă. Din diverse motive (la care ne referim șiîn capitolul destinat chestionarului), nu este ușor să obții răspunsuri consistente la întrebările deschise și, cu atât mai mult, doar la punerea unor teme în discuție. E nevoie de multă iscusință (inteligență, abilități empatice, experiență) din partea celui ce conduce uninterviu pentru a ajunge la date relevante. De aceea, cum spuneam și mai sus, pentruinterviuri, în general, și pentru cele semistructurate, în particular, nu se recomandă folosirea operatorilor obișnuiți. Poate anumite categorii
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
2); ajutor; albastru; alfabet; amintire; amîndoi; arhitectura; avionul; băț; birou; caiete; carnet; carte; cerneală; coală; color; colora; compunere; copilărie; creație; culori; cult; cursuri; curte; desena; desenez; destin; examen; exersare; foi; folositor; fragilitate; gînduri; grafic; grafit; greșeală; N.B.; indiferență; inscripție; inteligență; iscusință; învățare; învățat; lame; lemne; lumînare; lung; magie; manevră; manuscris; marchează; neagră; neplăcere; nou; operă; papetărie; peniță; pictor; plumb; poezii; portocaliu; preferat; publicație; rupe; scară; scheme; a scris; soartă; stih; student; studenție; subliniat; școala generală; șterge; a șterge; știință; talent; tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
descifra; descifrează; descurcă; desluși; dicționar; diferit; dragoste; dreaptă; drum; engleză; eu; exercițiu; explic; a explica; a expune; falsitate; de fapt; pe femei; film; finanțe; frumos; ghem; a gîndi; graiul; greșeală; hîtru; horoscop; ideea; iertător; iluminat; implicare; indulgent; inocență; intelectual; interpreta; iscusință; istețime; istorie; împlinire; încăpățînat; încrezătoare; îngăduință; însuși; întreba; a întreba; întrebarea; nu înțelege; înțelegere; lămuri; limbă; lucrul; lucruri; lumea; mamă; matematica; materia; materie; maturitate; mecanică; a memora; memorizez; mîndru; navigație; nădejde; nebun; neînțelegere; niciodată; normală; noutate; oare?; ok; onest; opinie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viu; vizită; vizitează; zboară; zbura (1); 801/275/92/183/0 meșter: priceput(110); Manole(109); muncitor(33); maestru(24); pricepere(21); iscusit(20); bun(19); faur (19); tîmplar(19); zidar(15); meserie(14); harnic(12); meseriaș(12); casă (9); iscusință(9); talent(9); făurar(8); lucrător(8); deștept(7); lemn(7); lucru(7); descurcăreț(6); om(6); zugrav(6); constructor(5); lemnar(5); maistru(5); muncă(5); profesionist(5); sculptor(5); specialist(5); ciocan(4); creație(4); olar(4); popular
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă; deșartă; dezghețată; dezinteres; dezvoltare; dezvoltată; dibăcie; disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală; ochi; ocolește; omite; omului; parșiv
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
competent; conștiincios; copt; a cunoaște; cunoscut; da; Dani; descurca; deștept, isteț; deșteptat; deșteptăciune; dexteritate; dibăcit; domn; educat; erou; erudit; cu experiență; experiență; experimentul; face; fan; foc; folositor; frizer; genial; geniu; gospodar; grozav; hand made; iar; iarna; inel; inginer; intelectual; inteligență; iscusință; în; încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
maternă", cum spune Kant, de ambianța educativa și ocrotitoare, favorabilă. Ci și în caracterul ei de cadru oponent în fața tendinței, la fel de puternice, a oamenilor, de a învinge orice adversitate pentru a se realiza. Nu numai în ceea ce privește artă, ci în general, "iscusința nu se poate dezvolta serios în exemplarele speciei umane altfel decât prin efectul inegalității între oameni" în ansamblul numit societate civilă 157. Și este tocmai acest al doilea mod al sociabilității, negativ prin manifestări imediate dar pozitiv prin repercusiunile lui
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de procedură, unele date, sugestii și Încercări sunt anterioare acestei creații. O metodă reflectă, Într-o oarecare măsură, nivelul general de cunoaștere al societății În acest domeniu. Cel care dă viață unui nou model, unei noi metode, prin pregătirea și iscusința sa, Înregistrează În acest produs comportamental o anumită experiență pedagogică, teoretică și practică, ce aparține umanității sau națiunii din care face parte și pe care o servește. Sunt metode care Încorporează, de exemplu, o experiență de generații, de secole ori
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
interioare de acțiune și afirmare; el simte nevoia să stabilească o relație Între gândirea abstractă și gestul concret, tocmai ceea ce Își propune să faciliteze interpretarea de roluri. Jocul de simulare solicită „titularului de roluri” reacții motivate care pun la Încercare iscusința și priceperea, fantezia și cutezanța, dar și prudența de care acesta este capabil să dea dovadă. Sunt declanșate, totodată, tensiuni legate de incertitudinile și riscurile deciziilor luate, de dificultatea performanțelor de atins. Jucătorii sunt ajutați să-și etaleze propriile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
apropiat al soțului ei (adulterul pare destul de neverosimil, derivînd din inconsistența comportamentală a doamnei Frankford care mai întîi îl respinge pe Wendoll, cu dispreț pentru avansurile lui nedemne, pentru ca mai apoi, în aceeași scenă, să-l accepte, cedînd, aparent, la iscusința discursivă a anglofonului Don Juan). Relația este descoperită de Nicholas, servitor loial lui John Frankford, și, în contextul unei înscenări similare vechii Commedia dell'arte, soțul își descoperă nevasta infidelă în brațele iubitului. Subtilitatea lui Heywood (dar și complexitatea mentalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
complici, trec în dreptul vizetei, s-o astupe. S-ar putea în orice clipă să vină gardianul, să se uite, dar acum când celulele, pe rând, sunt scoase la plimbare, ori aduse înapoi, e puțin probabil. La repezeală dar cu acea iscusință preoțească unde iuțeala nu stânjenește dicția deslușită părintele Mina rostește cuvintele trebuincioase, mă înseamnă cu semnul crucii, îmi toarnă pe cap și pe umeri tot conținutul ibricului (cănița e un fel de ibric bont) și mă botează în numele Tatălui, al
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
miluieste-ne! Condacul al 8-lea Mult indurase de la doctori femeia care avea de mulți ani scurgere de sânge, dar vindecarea a dobandit-o numai când a venit la Tine.Fereste-i, Doamne, pe cei credincioși de doctori lipsiți de iscusința și iubitori de arginti,si ajuta-i să găsească doctori care le pot fi cu adevărat de ajutor, ca tamaduindu-se să Iți cânte: Aliluia! Icosul al 8-lea Doamne, trimite Duhul Tău dătător de viață peste toți cei care
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Exemplele de curaj, dăruire și spirit de sacrificiu al unor eroi cu care elevii au luat cunoștință la lecțiile cu conținut istoric, se adaugă alte exemple din manualul de istorie, În lecția Constantin Brâcoveanu și Dimitrie Cantemir se vorbește despre iscusința cu care domnitorul muntean a condus țara. Sfârșitul său tragic, durerea sufletească Îndurată când a fost silit să participe la decapitarea fiilor lui, trebuie să scoată În evidență sentimentul de venerație pentru aceste figuri glorioase În istorie. Dimitrie Cantemir se
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
fapt pecetea personalității autorului, un împlinitor al datoriei. Bucoavna ce vi se oferă se vrea ofranda unui îndatoritor. Scriam în urmă cu un an și ceva despre "Zece eseuri" că avem de a face mai degrabă cu niște prelegeri "cu iscusință și artă concepute". Afirmația rămâne valabilă și pentru "Despre muncă și alte eseuri", apariția editorială ce a urmat celei mai sus pomenite de la Editura "Institutul European". Cele două texte, mai ample, din volumul acesta, sunt temeinice studii, cu tăietură și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
simpla comunicare a ideilor, cuvintele au misiunea de a ne permite să ne apropiem, să transformăm singurătatea în comunitate. În științele exacte, termenii experiență și experiment au același sens; în artă, nu sunt substitutibili; "experiență" are accepții uzuale (rutină artizanală, iscusință acumulată, fapte trăite). Apare și expresia "literatură a experienței", care poate fi folosită pentru a indica experiența profesională în opera literară a medicilor scriitori. Experimentul este prin esență inovator, o tendință de a (se) depăși; nu este un produs finit
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
crede că "Urmuz e un nume propriu de convenție sub care se adăpostesc o sumă întreagă de legende". Monografia este operă de pionierat, mai ales în condițiile lipsei de referințe biografice legate de geneza textelor urmuziene. Astfel, criticul topește cu iscusință cele câteva mărturii ale celor care l-au cunoscut pe misteriosul autor de portrete-destin, oferind cititorului adevărata dimensiune ideală a scriitorului, relația sa cvasi predestinată cu epoca generatoare de coșmar și umor negru. Se demonstrează că nimic nu este hazardat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Croh, spre surprinderea emulului, îl prefera între prozatori pe... Céline (în ciuda diatribelor sale antisemite), și, culmea paradoxului, în ultimii ani se arăta pasionat de jurnalul macabrului Göebbels. Tânărul inginer de odinioară ce se aventurase în descifrarea Kabbalei, punând preț pe iscusința lui de talmudist, va fi primit, creditat ca și cadru de nădejde al partidului-stat, primind custodia unor reviste și edituri. În timp ce criticul raționalist, ocupându-se de "cerchiști", va să repună în drepturi reputațiile unui Doinaș sau Negoițescu, și nu va
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
A. Diaconu nu uită să amintească aparent paradoxala aserțiune a lui N. Manolescu conform căreia avangarda ar avea afinități mai mari cu poezia tradiționalistă decât cu cea modernă (a se vedea cazul exponențial al poeziei lui Ion Vinea). Autorul are iscusința de a focaliza și reconsidera texte cunoscute, mai puțin cunoscute sau date uitării, aparținând colaboratorilor revistei în cauză, antologați de Emil Pintea în "Antologia literară "Gândirea""; deși nu operează, bineînțeles, pe un teren virgin, scriitura criticului, analitică și totodată disociativă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Întâmplarea face să nu fi citit, până acum, originalul, astfel încât sentimentul lecturii în traducere a fost cu totul inedit: dacă autorul și-ar fi redactat cartea direct în italiană, fraza ar fi avut aceeași muzicală spiritualitate, susținută de o afină iscusință a frazării ample, întrerupte de concretețea brutală a detaliului, a secvenței halucinante. Supunerea la obiect a traducătoarei, abordarea acestui text cu sute fațete, registre, cote stilistice, redactat de autor pe parcursul a aproape două decenii, este o adevarată izbândă creativa în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
avea experiență militară, nu atît ca parte a unei armate regulate cît ca luptători de gherilă. În perioade de criză, puteau fi deci strînse armate locale comandate de un corp de ofițeri autohtoni. Conducătorii balcanici locali posedau și o mare iscusință în privința felului în care puteau profita de competiția marilor puteri. Chiar dacă, după 1812, nici un guvern european nu dorea să fie confruntat cu o criză în Orient, revoluționarii balcanici continuau să spere într-o intervenție din afară. Așa cum vom vedea, se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și Cristina, Prințul dezamăgit, Puterea religiei ș.a.). Printre alte povestiri, o meditație intitulată Gloria (Slava) omului este un solilocviu, de tip preromantic, pe tema soartei omenești, privită sub spectrul deșertăciunii. A. a fost un traducător ambițios și nu lipsit de iscusință, ale cărui realizări au ca trăsătură comună o deosebită fidelitate față de original. Este, mai întâi, cazul versiunii românești a tragediei lui V. Alfieri, Saul, care a prilejuit și o reprezentație teatrală de un răsunător succes în 1836. Apreciată, în cuvinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
Timiș (barajul Topolovăț pe Bega). După cum releva directorul tehnic al Direcției Apelor Banat, dl ing. Marius Perneac, „poate nicăieri ca aici, în Banat, relația oamenilor cu apele nu este atât de pregnantă; la noi, totul se raportează și astăzi la iscusința de a stăpâni apele, fie că ne referim la prevenirea inundațiilor, fie că trebuie să facem față unor fenomene de secetă“. Și am putea afirma că în izbânda acestor acțiuni, „cheia“ de ordin tehnic o reprezintă, în cea mai mare
Agenda2003-42-03-cr () [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
-
terestre. Ceea ce convenea spiritului iezuit transigent, înclinat să disculpe acțiunile oamenilor, judecându-i la valoarea lor reală, nu ideală. Principiul luat de iezuiți după Machiavelli, scopul scuză mijloacele, combătut de Pascal (platonician), este prefigurat de Aristotel chiar, care spune despre iscusință că este facultatea de a recunoaște și de a folosi mijloacele utile în vederea îndeplinirii unui scop superior. De unde, adepții lui Ignațiu de Loyola conchid: Dacă scopul este bun moralmente, facultatea de a-l duce la îndeplinire este lăudabilă. Dacă este
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
facultatea de a recunoaște și de a folosi mijloacele utile în vederea îndeplinirii unui scop superior. De unde, adepții lui Ignațiu de Loyola conchid: Dacă scopul este bun moralmente, facultatea de a-l duce la îndeplinire este lăudabilă. Dacă este rău, orice iscusință este o viclenie josnică (Une fouberie basse)... Aristotel neagă, așadar, transcendența imperativului moral, iar iezuiții sunt în spiritul acestuia când afirmă că moralitatea ,,nu este un scop ideal transcendent", ci reglementarea și ordonarea virtuții accesibile omului. Nemaiexistând directive morale de
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]