1,163 matches
-
pe țărm fu Sanzo. În sfârșit, strigătele războinicilor începură să zguduie cerul umed al nopții, de pe malul opus, până în zona de sub zidurile castelului. În acel moment, un colț al cerului se înroși, iar deasupra Cetatea începură să danseze scântei sclipitoare. Iscusitul plan al lui Shonyu izbutise perfect. Castelul Inuyama căzu în doar o oră, cu apărătorii pradă unei surprize pe care o desăvârșea trădarea din interiorul castelului și al orașului. Desigur, trădarea era unul dintre motivele căderii, într-un timp așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din acest motiv, e foarte periculos. Strategia lui Shonyu era, într-adevăr, o idee originală și se vedea limpede că îl impresionase până și pe prudentul Hideyoshi, dar gândurile acestuia erau cu totul diferite. Din fire, Hideyoshi nu agrea strategiile iscusite și atacurile prin surprindere. În locul tacticilor militare, prefera diplomația; decât victorii ușoare și pe termen scurt, mai mult îl mulțumea stăpânirea situației de ansamblu, chiar dacă necesita un timp îndelungat. — Ei, să nu ne grăbim, spuse el, după care se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
principiu de nestrămutat ca, indiferent ce schemă diplomatică folosea, sacrificiile implicate să fie preferabile pe departe celor suferite într-un război. Mai mult decât atât, după ce încercase alternativele - confruntarea directă cu Ieyasu la Muntele Komaki, angajarea într-un plan militar iscusit și chiar miza pe o cacealma amenințătoare - Hideyoshi considera că războiul cu Ieyasu n-ar fi avut absolut nici un efect și că trebuia să încerce o altă tactică. Întâlnirea de a doua zi cu Nobuo era exact rezultatul acestor calcule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o carte de litreratură istorică, ceea ce nu exclude încadrarea într-o categorie literară sau alta. Plăcută lecturii, antrenantă și bine structurată, această nouă carte a lui Vasile Ilucă îi întărește poziția de mare iubitor al Iașului, deopotrivă pe cea de iscusit mânuitor al condeiului, sau al stiloului, ori al pixului, de ce nu, și al calculatorului. Repetat a cincea oară, titlul - “Ce nu știm despre Iași” - întărește ideea pe care am lansat-o la începutul acestor însemnări, potrivit căreia nu putem ști
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și a fostului mare vistiernic D. Buhuș. Gheorghe Duca a obținut funcția de mare postelnic. După căsătorie Eustratie Dabija i-a încredințat funcția de mare vistiernic. Soacra sa, doamna Dafina Alexandra s-a întâmplat să fie o femeie energică și iscusită, care a mers la Țaringrad pentru a-l ajuta să capete tronul, determinându-l și pe Toma Cantacuzino vornicul și rudele sale Cupăreștii să îi acorde tot sprijinul ginerelui său. „Numirea s-a făcut în octombrie 1665, înainte de 15 ale
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
făcut chipul cetății Camenița de ceară, cu toate tocmelile ei dinăuntru și dinafară. Și o au trimis la împărăție, de o au văzut și mult s-au mirat de strălucirea ei”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 8 footnote>. Această machetă iscusit realizată a permis atacul reușit al sultanului Mehmed al IV-lea din vara anului 1672. Expediția a avut loc cu sprijinul logistic al lui Duca. Oștile turcești, tătare, munteană și căzăcească s-au concentrat la Țuțora, lângă Iași, prilej pentru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sprijinindu-și capul pe masă”<footnote Timotei Aioanei, Portrete în cuvinte, Editura Trinitas, Iași, 2007, p. 263 footnote>. În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a format în viața monahală la Mănăstirea Cetățuia, părintele Ieronim Gagea, un duhovnic iscusit al multor creștini. Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mănăstirea Bucium de lângă Iași, într-un loc cu pravilă după Muntele Athos. La data de 11 august 1945, se tundea în monahism la Mănăstirea Cetățuia, preotul Ioan Marina, care din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
obținut doar 49,31%, în principal datorită faptului că nu avea chelie și nu cunoștea tehnica hăhăielii eficiente cu mare priză la proștii și țiganii capitalei. În această calitate de bulibașă general al Bucureștilor, Traian Băsescu, se remarcă ca un iscusit jucător de „albaneagra”, reușind într-o scurtă perioadă de timp, sub sloganul “ Aici sunt banii dumneavoastră”, să îngroape sume mari de bani în diferite locații din București, rămase necunoscute poate până la ziua de apoi. Totuși, am găsit scris undeva într-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Se auzea doar ecoul pașilor pierduți. Valurile spărgeau stâncile de atâta așteptare, iar pescărul, pescărușii, ca niște stăpâni ai absolutului, își înăbușeau strigătele sub aripi... M-am oprit să frământ nisipul și gândurile, pentru că aveam prea mult timp. Mâinile mele iscusite clădeau un castel din finețea nisipului, cu foarte multe rafturi. Privit dintr-un anumit unghi, părea chiar o vastă bibliotecă virtuală. După ce am finisat lucrarea, mi-am luat cu grijă gândurile și le-am așezat în rafturile locuință, nu înainte de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
încetat să mai urmărească pe Absalom, căci se mîngîiase de moartea lui Amnon. $14 1. Ioab, fiul Țeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom. 2. A trimis să aducă din Tecoa o femeie iscusită, și i-a zis: "Fă-te că plîngi, și îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn, și fii ca o femeie care de multă vreme plînge după un mort. 3. Să te duci astfel la împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
să-mi caut pastilele de tensiune și să-i cer stewardesei un pahar cu apă. Un Vitello, dragă domnișoară, un Pernod, chiar și apă de la robinet, orice, să Îmi iau mai repede medicamentul! Mărite al lui Laerte fiu, Ulysse,/ Prea iscusite, de ce-ai lăsat, sărmane,/ A soarelui lumină și ai venit/ Să-i vezi pe morți și jalnica lor țară? Pui pastila pe limbă, Înghiți Încet, cu icnituri apa care Îți frige gura uscată, dedesubt, macheta unui oraș-jucărie În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
invitații, cărți, casete și mai ales intervenții... Așa că până la urmă mi-a fost destul, m-am revoltat. Ce caut eu aici? m-am Întrebat Într-o dimineață, când am dat cu ochii de fața mea, În oglinda de la baie. Prea iscusite, ce ai lăsat, sărmane,/ A soarelui lumină și venit-ai/ Să-i vezi pe morți și jalnica lor țară? Mirosul greu, umed al băii peste care s-a pulverizat În grabă un deodorant ieftin. Fața străină, miraculos Întinerită, pentru că fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
clipă, a hotărât să urmeze Îndeaproape sfaturile călătorilor din vremurile trecute. Urcați, Îndeamnă aceștia, pe terasa cetății Kuhandiz, vechea fortăreață, plimbați-vă cu prisosință privirea, nu veți Întâlni decât ape și verdeață, răzoare Înflorite și chiparoși tunși de cei mai iscusiți grădinari, În formă de boi, de elefanți, de cămile Îngenuncheate, de pantere care se Înfruntă și par gata să sară. În realitate, chiar În interiorul incintei, Începând de la Poarta Mănăstirii, la Apus, și până la Poarta Chinei, Omar n-a văzut decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
este, la treizeci și opt de ani, omul cel mai puternic de pe Pământ. Imperiul său se Întinde de la Kabul la Marea Mediterană, autoritatea sa nu e amenințată, armata Îi e credincioasă, Îl are ca vizir pe bărbatul de stat cel mai iscusit al timpului său, Nizam al-Mulk. Mai cu seamă, Alp Arslan tocmai obținuse, În sătucul Malazgirt, din Anatolia, o răsunătoare victorie asupra Imperiului Bizantin, a cărui armată a fost decimată, iar Împăratul, capturat. În toate moscheile, predicatorii Îi laudă faptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
alți voluntari. În chip vizibil, inamicul nu fusese surprins În vreun fel. Să-l fi informat vreun spion despre pregătirile noastre? Nu se poate sși cu certitudine, sectorul era oricum protejat, Liakov Îl Încredințase unuia dintre ofițerii săi cei mai iscusiți. Rațional, Fazel ordonă fără Întârziere Încetarea operațiunii, ceru să se dea semnalul de retragere, un soi de gângurit prelung; combatanții dădură Înapoi. Câțiva, Între care Moore, erau răniți. Unul singur nu se Întoarse. Baskerville. Fusese omorât fulgerător, Încă de la prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cea mare, care a răsturnat automobile și chioșcuri și a îndoit antenele de televizor. N-aveam de unde să știu dacă la marginea orașului Roma nu viețuiau cumva porci mistreți, urși sau lupi. Ori, poate, extratereștri. Am uitat pe loc povețele iscusite ale indienilor și nu voiam decât să ajung cât mai repede la tata. Dar nu mă depărtasem prea mult, când am auzit din nou geamătul. Acolo între copaci era o fată, ea se rezema cu spatele de trunchiul unui copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
către țărani care, cu capetele goale, îl întîmpinaseră cu respectuoase "sărut mîna". Oamenii se uitară o clipă unii la alții, îndemnîndu-se. Pe urmă Luca Talabă spuse tare lui Lupu Chirițoiu: ― Începe tălică, moș Lupule, că ești mai mare și mai iscusit la vorbă! ― Scurt, moșule, că-i răcoare și-s îmbrăcat subțirel! făcu Miron nerăbdător, întrerupîndu-l curând pe bătrânul Lupu, care o luase de la Adam. Atunci Luca, încurajat, interveni simplu: ― Așa-i, boierule! Vorbă multă-i sărăcie... Vrem să cumpărăm noi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de hârtie și trimise băiatul la administrație. Răspunsul sosi prompt și secretarul continuă: ― În regulă! Ești angajat! Foarte bine! Poate că dumneata ai și mâncărimea scrisului? Ce? Încetul cu încetul se mai descreți. Avea suflet bun. Se credea cel mai iscusit secretar de redacție din România și, deoarece lumea nu-l aprecia ca atare, se simțea nedreptățit. Îi era scârbă că trebuie să muncească mai rău ca un hamal la un ziar obscur, în vreme ce alții, nedemni să-i stea alături, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
viziuni, „moderne”. Ar fi trebuit să fie, dar... n-a fost să fie ! De ce nu ? Păi, în primul rînd, deoarece partea ei de originalitate nu ne aparține, ci este preluată tot din Occident, iar aportul nostru specific a fost în iscusita deturnare politicianistă a acestei originalități de împrumut. Inițiatorii și apărătorii ei se mîndresc însă cu prima parte și proclamă - de multe ori cu o revoltătoare inconsistență - că noua lege este „pe linie”, nu cu Partidul, de data asta, ci cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cumplite petrecute pe front, în primele linii sau în spatele liniilor inamicului constituie pentru Toader Toaibă o experiență care a contribuit din plin la fortificarea unui caracter cu date native esențiale. Țăranul cinstit și harnic a devenit camaradul afectuos și ostașul iscusit, dar, mai ales, marele iubitor al țării sale. Această idee și acest sentiment l-au făcut să treacă cu ușurință peste greutățile vieții de ostaș combatant. Dar, a căzut peste el nenorocul. Toader a fost rănit și... reformat. Nu mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
primejdia căderii în mâinile inamicului. în acele condiții, tânăra luptătoare a avut o idee salvatoare. A speculat un moment de neatenție din partea nemților și a creat o mică diversiune. Derutat, dușmanul nu și-a mai putut realiza planul. Iar camarazii iscusitului ostaș, în frunte cu locotenentul Gheorghițoiu, au reușit să se retragă. Prețul plătit de Ecaterina a fost, însă, prea mare. împreună cu câțiva camarazi, ea a fost făcută prizonieră de nemți. - Și cum ați scăpat din ghearele dușmanului? au întrebat-o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
e doar leșinat” - a comunicat celor din jur. Oamenii, cei mai mulți cunoscuți ai meșterului, au descoperit în atelier niște balamale. Ei nu mai văzuseră niciodată balamale atât de mari și de frumoase. „Eu nu cred că un alt meșter, oricât de iscusit ar fi el, ar putea face așa niște balamale” - și-a dat unul cu părerea. „Nici nu par a fi făcute de mână de om” - i s-a alăturat un altul. Cei care îl cunoșteau mai bine pe Biscornet au
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92335]
-
ține tot mai mult de legendă, cei doi s-au întâlnit. Fără să știe, însă, nimic unul despre altul. S-au întrecut mai întâi în diverse exerciții militare, dar au băgat de seamă că amândoi erau la fel de puternici și de iscusiți. Șirul întâmplărilor cu parfum de poveste a continuat. Roland a cunoscut-o, de la distanță, și pe frumoasa Aude, sora lui Oliver. Din capul locului, fata i-a cam căzut cu tronc la inimă, cum se spune în popor. în tot
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
au durat acele războaie, în urma cărora doar Saragosa s-a dovedit de nesupus. Acolo era stăpân regele Marsile, un om dârz, dar și peste măsură de șiret. S-a văzut și atunci că diversiunea nu este doar o mișcare iscusită și înșelătoare, ci de-a dreptul și una șireată, deseori păcălindu-l pe cel care cade în capcană. Marsile a mimat împăcarea, iar Carol a mușcat momeala. îndată, a căzut într-o a doua capcană. El a trimis la Marsile
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
Cu toate că englezii fuseseră biruiți la Orléans, Parisul se afla în continuare în mâinile Bourgognilor. încurajat, proaspătul rege a hotărât să încerce eliberarea Capitalei. Parisul era, însă, foarte bine apărat, iar armata regală nu se afla, toată, în subordinea unor comandanți iscusiți și devotați. Oscilând între adepții ofensivei și cei ai defensivei, Charles a prins a da semne că bate în retragere. Cum Jeanne era de partea ofensivilor, opoziția s-a ridicat și mai mult împotriva ei. „Parisul nu este Orléans” erau
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]