642 matches
-
Caragiale este de 6178 ha, din care 254 ha intravilan și 5924 ha extravilan. După destinație, situația se prezintă astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
1941 - 9.V.1945)”, dedesubt fiind enumerați 28 de militari din localitate căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial. Conform listei Ministerului Culturii pe raza comunei sunt urmatoarele monumente istorice: Ulița Bisericii 1856 Așezarea medievală timpurie de la Finta Mare - „Islaz”. Cod RAN 67489.01, cod LMI 2004 DB-I-s-B-17042. În partea de nord a localității se află aproximativ 1000 de ha de pădure, unde funcționează o rezervatie de zimbri cu 42 de exemplare.
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea Șipoțelului”, la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la 1 km nord de pădurea Cârlig; situl de la „Rufeni”, la 300 m sud de satul Vânători; situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu Mitropoliei; situl de la intrarea în satul Moimești dinspre Iași; situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani; situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
1876) a fost un preot, haiduc și revoluționar român. Cu el se încheie epoca haiducilor și pandurilor celebri din Oltenia. S-a născut în Celei, azi devenit cartier al orașului Corabia, Olt. Este unul din organizatorii Marii adunări populare de la Islaz și conducătorul cetelor de haiduci. Ridică la luptă țăranii și devine unul dintre conducătorii armatei revoluționarilor. După înăbușirea revoluției de la 1848 este surghiunit, plecând în exil câțiva ani. Revine și este curator pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi din
Popa Șapcă () [Corola-website/Science/300059_a_301388]
-
Brănești este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Brănești (reședința), Islaz, Pasărea și Vadu Anei. Comuna Brănești se află în estul județului Ilfov, pe malul stâng al râului Pasărea. Localitatea de reședință a comunei este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Bucureștiul de Călărași. La Brănești, această șosea se intersectează
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
biserică ortodoxă și o pepinieră unde făceau practică elevii școlii de silvicultură din București. Satul Pasărea aparținea pe atunci comunei Piteasca-Pasărea și în el funcționa o școală mixtă frecventată în 1899 de 61 de elevi. În 1925, apare și satul Islaz, comuna Brănești având 3660 de locuitori și făcând parte din plasa Pantelimon a aceluiași județ, iar în 1931 comuna avea în compunere și satul Vadu Anei. În 1950, comuna Brănești a devenit o vreme reședința raionului Brănești din regiunea București
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
de locuitori în satele Dobrești și Furești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
de 3000 de ani. După ce Dacia a fost cucerită de către Imperiul Roman, și pe valea Cașinului s-au format așezări daco-romane. O poveste populară locală și adevărată spune că: "Acum un secol, în timp ce își desfunda cu plugul un teren din islazul său situat sub coasta dealului Stânii, Maria Vizitiu, o femeie din cotul Vlașca, a descoperit o oală de lut ars (anforă), plină cu 85 de monede de argint. Acestea au fost înmânate unui institut Academiei Române din București". Acele monezi sunt
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de 1.520 de oameni. Economia Holbavului se bazează în principal pe agricultură. De asemenea, mai există aici cinci firme care se ocupă de comerț și prestări servicii. În Holbav, turiștii pot participa la Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
nu mai dețin animale le închiriază celor interesați de obținerea de furaje. Pășunile sunt închiriate de către Primărie proprietarilor de stâni, care se stabilesc printr-o ședință comunală, în funcție de ofertele pe care aceștia le fac crescătorilor de animale. Satul deține un islaz pe care pășunează animalele care nu sunt date la stână. În ultimii ani aceste pășuni nu au mai fost întreținute corespunzător, motiv pentru care și calitatea și cantitatea de iarbă sunt necorespunzătoare. În momentul de față în satul Tărlungeni învățământul
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Islaz este o comună în județul Teleorman, Oltenia, România, formată din satele Islaz (reședința) și Moldoveni. Comuna Islaz este așezată pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
Islaz este o comună în județul Teleorman, Oltenia, România, formată din satele Islaz (reședința) și Moldoveni. Comuna Islaz este așezată pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
Islaz este o comună în județul Teleorman, Oltenia, România, formată din satele Islaz (reședința) și Moldoveni. Comuna Islaz este așezată pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea Islazului sunt Dunărea, Oltul și
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
reședința) și Moldoveni. Comuna Islaz este așezată pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea Islazului sunt Dunărea, Oltul și Sâiul (fostă albie a Oltului, alimentată din pânza freatică). Solul este parțial din cernoziom, parțial aluvial (în lunca Oltului și la Dunăre). Vegetația cuprinde culturi, pajiști secundare și, la Dunăre și Olt, zăvoaie și vegetație de
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
alimentată din pânza freatică). Solul este parțial din cernoziom, parțial aluvial (în lunca Oltului și la Dunăre). Vegetația cuprinde culturi, pajiști secundare și, la Dunăre și Olt, zăvoaie și vegetație de luncă. Temperaturi: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Islaz se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,76%). Pentru 5,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
ortodocși (94,19%). Pentru 5,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna este accesibilă pe DN54 Turnu Măgurele - Corabia. Transportul în comun este asigurat de diferite linii de autobuze și microbuze, mai ales pe ruta Corabia-București. Pe traseul Islaz -- Turnu Măgurele circulă taxiuri colective cu traseu fix, cu orele de plecare în funcție de clienți. Prima atestare documentară este din 9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
linii de autobuze și microbuze, mai ales pe ruta Corabia-București. Pe traseul Islaz -- Turnu Măgurele circulă taxiuri colective cu traseu fix, cu orele de plecare în funcție de clienți. Prima atestare documentară este din 9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră și unul de pământ, amplasate în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
piatră și unul de pământ, amplasate în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat Proclamația de la Islaz, adică programul Revoluției de la 1848, elaborat de Ion Heliade
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
în punctul "Racovița" și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat Proclamația de la Islaz, adică programul Revoluției de la 1848, elaborat de Ion Heliade Rădulescu. Evenimentul marchează începutul revoluției burgheze
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat Proclamația de la Islaz, adică programul Revoluției de la 1848, elaborat de Ion Heliade Rădulescu. Evenimentul marchează începutul revoluției burgheze în Țara Românească. Până în 1950 localitatea a făcut parte din județul Romanați.
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat Proclamația de la Islaz, adică programul Revoluției de la 1848, elaborat de Ion Heliade Rădulescu. Evenimentul marchează începutul revoluției burgheze în Țara Românească. Până în 1950 localitatea a făcut parte din județul Romanați.
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
datând din sec. III-II î.H. S-au recuperat doar 15 exemplare, nouă dintre acestea aflându-se în prezent la Cabinetul de Numismatică al Academiei Române. În anul 2005 a fost descoperită, pe un deal din partea de nord a satului (pe islazul de oi al comunității, în apropierea unui mic lac de acumulare, locul numit ”La Dig”) urmele unei așezări aparținând culturii Tei (în aceasta regiune sunt puține așezări de acest tip). S-au găsit la suprafață și într-o râpă fusaiole
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
este dezolant, cu smocuri de pășune pe ici, pe colo și cu câteva oi care încearcă să pască ceea ce nu se găsește. La est de sat, pe o lățime de 2 km. se întinde șesul Bârladului unde se află și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
nume precum, "Macovei", "Pânzaru", "Dulgheru", "Stoleru", lipsesc în satele de pe valea Horăieții și se găsesc numai în "Căpușneni". Prima dată satul a fost format "În Poeană" unde au defrișat pădurea, pentru a avea loc de casă, agricultură și loc de islaz și pășune pentru animale. Pe atunci atât boierii cât si mânăstirea erau interesați să defrișeze padurea, pentru a face noi terenuri pentru agricultură. Coborârea în vale pe actuala vatră, s-a facut treptat, în timp incheindu-se în jurul anilor 1860
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]