965 matches
-
al anxietății într-o realitate educațională cu conotații pozitive (Ullich, 1995). Pedeapsa este o noțiune morală, conexată cu noțiunea de conștiință, de vină și de ispășire, precum și un mijloc de dirijare, o strategie, un stimul cu accepțiuni triple: - dezavantaj (ca ispășire); - mijloc de corecție (pedeapsa ca normă); - experiența neplacută (pedeapsa naturală). Din punct de vedere managerial, pedeapsa este utilă ca mijloc de dirijare, ca normă, fiindcă exercită o influență cu adevarat educativă, determinându-l pe cel care a greșit să nu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pedepse. În cazul în care elevul nu are capacitatea de a înțelege cauza pedepsei el va răspunde fie prin resemnare, fie prin opoziția vizibilă, dependent de trasăturile sale de personalitate. Formele pedepsei educative sunt următoarele: - privarea de afectivitate; - repararea greșelii; - ispășirea. Ceea ce trebuie reținut la acest tip de pedepse este că provoacă o înțelegere valorică a faptelor fără a utiliza amenițările care, de regulă, provoacă anxietatea. Toate aspectele pedepsei școlare sunt dependente de competențele psihopedagogice ale cadrului didactic, dar, după cum am
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
se elibera de ea“. „Atunci, de ce-ar face-o ?“, întrebase Cosmina, răsfoind foile acoperite de scrisul mărunt și conștiincios al lui Filip. „Ca să arate că a înțeles. Că, până la urmă, nu l-au învins. Viața i-a fost o ispășire, dar nu și moartea.“ „De ce n-a făcut toate astea mai demult ?“ „Nu cred că vrei să afli răspunsul...“ Bătrânul făcu semn cu mâna. Luat de gânduri, Filip nu-și dăduse seama că mutase veioza și cercul ei de lumină
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tu însuți nu mai ești acolo. Imaginează-ți : apostolul cel tânăr așteptând, ceilalți aruncând cu pietre în el, căci, acolo unde se află, ei nu se mai știe ce este păcatul și care e contrariul lui. În spațiul acela există ispășire, nu și izbăvire. Acum vine partea teribilă : printre cei care caută în țărână o piatră cât mai mare și mai colțuroasă, pentru a arunca în apostolul chircit la pământ, se află apostolul însuși. Dacă ajungi tu însuți să fii pândarul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din atelierul vieții pân' ce-l topește. Că fiul este un domnișor cu gusturaș finuț și amestecă sucul de roșii cu șnaps și sare și piper. FRATELE LUI MARIEDL: Scutește-mă cu atenția ta cu tot. Totul nu-i decât ispășirea pedepsei supreme la toate fărădelegile, care cu mult înainte de inventarea tribunalelor pe lumea asta bântuia pe aici. MAMA LUI MARIEDL (către tatăl lui Mariedl): Lasă băiatul. Băiatul e liniștit. A fost liniștit în ființa sa liniștită. Băiatul e bun. MARIEDL
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
după an de-aicea înainte/ Tu vremea-ți vei petrece o mai toată/ Scriindu-ne-o legendă minunată/ Despre femei cinstite - fată, soață -/ Ce credincioase-au fost întreaga viață;/ și de fățarnicii ce le-au trădat/ [...] Aceasta-ți dau spre ispășire.”683 Legenda femeilor cinstite este, cel puțin în intenție, o palinodie, cu siguranță Geoffrey Chaucer nu a fost străin de manuscrisele religioase care circulau în Evul Mediu târziu sub titlul de Legenda Aurea (Viețile sfinților), eroinele lui fiind însă niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ridicol, prietene, să credem că Apollo, pentru că a ucis o bestie, a fost nevoit să se refugieze la hotarele Greciei din nevoia de a se purifica, că a săvârșit acolo anumite libații, Întocmai acelor oameni care Încearcă printr-o anumită ispășire să-i Îndepărteze și să-i liniștească pe demonii furioși, din nevoia de a se purifica. Este aici vorba de așa-numiții daimoni «justițiari» neiertători șalastoresț, (C) răzbunători ai sângelui vărsat șpalamnaiciț, deoarece aceștia Întrețin amintirea unor anumite crime din
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
după an de-aicea înainte/ Tu vremea-ți vei petrece o mai toată/ Scriindu-ne-o legendă minunată/ Despre femei cinstite - fată, soață -/ Ce credincioase-au fost întreaga viață;/ și de fățarnicii ce le-au trădat/ [...] Aceasta-ți dau spre ispășire.”683 Legenda femeilor cinstite este, cel puțin în intenție, o palinodie, cu siguranță Geoffrey Chaucer nu a fost străin de manuscrisele religioase care circulau în Evul Mediu târziu sub titlul de Legenda Aurea (Viețile sfinților), eroinele lui fiind însă niște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mitologie infernul are o cu totul altă semnificație. Înainte de toate, Infernul este Împărțit În trei zone: Erebus, unde se găsește palatul iluziilor, unde se află Cerberul, Furiile și morții fără mormânt. După aceea, urmează Infernul propriu-zis: este un loc al ispășirii păcatelor, dar În scopul unei evoluții ulterioare, și nu al pedepsirii. Individul trebuie Într-un fel să se străduiască pentru mântuirea sa. Tartarul este dincolo de Infern. Aici se găsește palatul lui Pluto. Este un Infern mai „snob”: aici nu sălășluiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Într-un atac anti-existență. Față de sinucigașul „comun”, tradițional, clasic, așa cum apare el descris În studiile despre societățile Orientului Mijlociu, pentru care sinuciderea este un act de onoare, la scriitorul european el traduce o disperare existențială. Moartea nu vine ca o ispășire, ci ca o eliberare. Actul sinuciderii sancționează totodată transcendența absolută a societății. Acolo unde societatea se afirmă În detrimentul individului, acolo unde individul resimte În același timp această afirmare ca mai veridică decât aceea a individualității sale, atunci refuzul și eroarea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
încarcerare stalinist, este complexă și implică o discuție mai amplă. Soljenițîn vorbește despre deportarea țăranilor înstăriți (chiaburi) coloana vertebrală a poporului rus, despre surghiunul popoarelor (cecenii, ingușii, kalmucii, kurzii, tătarii din Crimeea, grecii caucazieni), dar și despre exilul care succede ispășirii unei pedepse în lagăr. Ultima parte a Arhipelagului GULAG, intitulată "Stalin nu mai este", departe de a fi asociată cu un sentiment de ușurare și un ton optimist, este marcată de povara înțelegerii faptului că dispariția lui Stalin nu înseamnă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
incendiind casele cu locuitorii lor, devastând o regiune și nimicind odată cu ea neamuri și popoare și chiar o întreagă națiune, cum va putea acesta să ispășească o pedeapsă adecvată acestor fărădelegi în trupul său coruptibil, dacă moartea întrerupe mai înainte ispășirea meritată, în timp ce viața muritoare nu ar fi îndeajuns nici măcar să achite unul singur dintre aceste delicte? S-a demonstrat că nici viața prezentă, nici după moarte, judecata nu este egală meritelor. 2.1.5. Tatianus Originar din Siria, Tatianus (120-180
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
toată casa lui etc. După ce a susținut ideea unicității lui Dumnezeu și a criticat tradiția homerică, care voia împăratul legitimat de divinitate, Origene repune în discuție elementele elaborării doctrinei dreptului divin al suveranului, răsturnând critica filozofului, precizând că este posibilă ispășirea fiecărei persoane, fără nici o constrângere, și poate duce la prosperitatea unei comunități civile pacificate. Alexandrinul arăta prin aceasta că toți creștinii se supun cu bucurie legilor civile și puterii imperiale, cu condiția ca împăratul să rămână în sfera competenței sale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au răspuns: „Chiar și din acest motiv, va trebui să ne arătăm curajoși, tocmai pentru a ne oferi ca victime, pentru păcatele celor care au renunțat la credință. Dumnezeul nostru este milostiv și poate să ierte păcatele întregii lumi, acceptând ispășirea chiar și a unui singur sacrificiu“. Și asemenea celor trei tineri din cuptorul încins din Babilon, au exclamat: „Nu avem în aceste vremuri nici principe, nici profet, nici duce, nici jertfă, nici altar pentru a afla milostivire în fața ta, Doamne
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
luat de psihologi. În justiție, tendința este spre a ușura responsabilitatea personală a delincvenților și criminalilor, insistându-se mai mult asupra responsabilității sociale, adică acea parte a structurilor nedrepte care formează devianța. În loc să fie un instrument de răzbunare sau de ispășire, închisoarea ar trebui să își deschidă larg porțile de ieșire. Într-o a doua fază, s-a produs un reviriment. Publicul, sub influența creșterii accentuate a nesiguranței și a proceselor criminalilor perverși, pretinde mai multă severitate. Apar noi păcate. În spatele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
antă. Înainte de a ajunge la Vaslui, o minunată vale deschisă, cu livezi pe dealurile-i împădurite. Noaptea târziu au ajuns la Vaslui. Abia au gă sit adăpost la un han plin de evrei, aflați în drum spre Iași , pentru serbarea Ispășirii. Pe la 2 noaptea plecară din Vaslui spr e Iași. Peisajul le devine încântător, dimineața. „O vale închisă între dealuri acoperite cu păduri și livezi de pomi - aluni, meri, pruni încărcați de rod. Caprifolia și hameiul se cățărau pe copaci. Florile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lungi, pline de meseriași, cu case mai sărăcăcioase decât la B ucurești. Evreii tocmai se pregăteau să meargă la sinagogi. Mulți erau chiar în drum. Coborâră în grabă la un han. Vroiau să meargă și ei la serbarea zilei de Ispășire. Au mers însă mai întâi la casa consulului englez Gardner. I a primit cu „multă b unătate” și lea găsit găzduire la hotel „St.Petersburg”. Stabiliment mare ținut de un evreu botezat la ortodoxism. De la consul căpătară și alte multe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
demobilizeze poporul așteptându-l și nevenind; Mesia, credeau ei, „va veni când poporul va fi sau foarte corupt sau foarte curat”. Nu este deci trebuință ca poporul să se pocăiască înainte de venirea l ui. La Vaslui, sosind în ajunul serbării Ispășirii, oaspeții avură ocazia să vadă cuvioasa ceremonie, care toc mai avea loc. Pentru fiecare bărbat se tăia un cocoș și pentru fiecare femeie, a unei găini, după ispășire. În timp ce se repetau anumite rugăciuni, ei învârteau pasărea vie de trei ori
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se pocăiască înainte de venirea l ui. La Vaslui, sosind în ajunul serbării Ispășirii, oaspeții avură ocazia să vadă cuvioasa ceremonie, care toc mai avea loc. Pentru fiecare bărbat se tăia un cocoș și pentru fiecare femeie, a unei găini, după ispășire. În timp ce se repetau anumite rugăciuni, ei învârteau pasărea vie de trei ori în jurul capului, apoi puneau mâinile peste ea, ca pe o jertfă, dup ă care o dădeau să fie tăiată de șochet (tăietor), care mergea din casă în casă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
apoi puneau mâinile peste ea, ca pe o jertfă, dup ă care o dădeau să fie tăiată de șochet (tăietor), care mergea din casă în casă, deșteptând pe evrei și dându le lumină de la lant erna sa, ca să aducă afară Ispășirea - cocoșul și găina. În acest sens, oaspeții fuseseră martorii unei scene impresionante, zărită prin fereastra mizeră a unei case cu o familie evreiască modestă: un băiat citea rug ăciu nile, iar mama lui, văduvă, stătea alături, cu o găină albă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
stătea alături, cu o găină albă în mână. Când el a ajuns la un anumit loc al rugăciunii, mama sa a ridicat pasărea, care i se zbătea deasupra capului, rostind cu vint ele: „aceasta să fie în locul meu, să fie Ispășirea mea; pasărea să meargă la moarte, iar eu la viață binecuvântată...” După ce a făcut aceasta de trei ori, ușa casei s-a deschis larg, băiețelul s-a repezit afară să ducă pasărea șochetului să o taie, îndeplinind prescripția rituală. Locul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
șochetului să o taie, îndeplinind prescripția rituală. Locul marelui păcat l-a luat astfel cocoșul și găina, singurul sacrificiu care se mai face astăzi p entru Izrael. La sosirea în Iași, evreii erau deja în drum către sinagogi pentru serbarea Ispășirii. La prima sinagogă unde intrară o găsiră „plină până la ultimul loc”. Imnul Abs oluției (kol-niche) fusese cântat înainte de sosirea misionarilor, doritori să l audă și ei, pentru melodia lui tristă și plângătoa re adusă, cred evreii, de pe muntele Sinai. Este
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
închipuind Zidul orașului. Apreciau populația Iaș ului la 50.ooo de suflete, din care evreii reprezentau jumătate, poate 20.000, spuneau oficialitățile. Evreii credeau că ei totalizau 15.000, 10.000 sau... 3.500 familii. Dar să revenim la ceremonia Ispășirii, la înc heie rea ei. La apusul soarelui, evreii se roagă pentru ultim a da tă. Urletele lor devin grozave, mai teribile decât până atunci, pentru că, dacă, înainte de apariția stelelor, ei nu capătă iertare, rămân cu păcatele asupra lor tot
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
uia: „pace mie și pace ție!” Era convingerea lor că păcatele le fuseseră iertate. În aceeași noapte, mulți dintre ei aveau să se întâlnească la sinagoga lor, să petreacă împreună, bând și mâncând, veselindu-se. Așa se încheia atunci ziua Ispășirii! Alte relatări despre viața social-economică a populației evreiești în special, despre școală și știința de carte, despre obiceiurile la nunți, naștere și înmormântări, despre viața religioasă, fac din referirile celor doi misi onar i scoțieni o cronică a vremurilor care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reclamă o anumita profunzime ce se lasă dezvăluită după mai multe lecturi sau vizionari. Lear este dezvăluit prin Bufon și Edgar, care joacă rolul raisonneur-ului teatrului francez. Regele Lear este tragedia egoistului doborît de alti egoiști care doar prin tragică ispășire cîștiga simpatia autorului. Furtună, în concepția lui Granville-Barker, accentuează paradoxul regelui abdicat: Shakespeare poetizează un dialog între furtună din sufletul lui Lear și furtună de pe cîmpie. Moartea Cordeliei este "tragedia omenească redusă la elementele ei cele mai simple, un sfîrșit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]