KorAP: Find »[drukola/base=istoriografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...56 >

1,394 matches

Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749

pledând pentru pluralism și toleranță. "Din parte-mi, spunea el, orice poziție istorică mi-a părut întotdeauna acceptabilă, numai să nu excludă vreo poziție pe care se poate situa istoricul". E lesne de observat coincidența dintre această atitudine în plan istoriografic și deschiderea pluralistă pe care lumea contemporană o reclamă oriunde sub unghi politic. Planurile se intersectează, cele două registre ale realului comunică între ele, aceeași nevoie adâncă de adevăr le nutrește pe amândouă. Momentul de față, unul dintre cele mai

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
cu instrumente specifice. Dar adevărul în cauză nu e numai al său, ci al oricărei conștiințe umane. Fiindcă istoria, ca disciplină, e în ultimă instanță un teren de confruntare cu noi înșine. La acest final de veac și de epocă istoriografică e menită a limpezi, mai mult ca oricând, în spațiul istoriei vii, ale cărei trasee diacronice trebuie să le degajeze din mulțimea informă a faptelor. Poate nici un eveniment nu e atât de semnificativ din acest punct de vedere ca acela

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
au traversat secolul nostru sunt azi obiecte de studiu și sub unghiul strategiei. Un excelent istoric din noua generație, Herve Couteau-Begarie, s-a dedicat aproape integral acestor studii în dublu plan: militar și geopolitic pe de o parte, în spațiul istoriografic pe de alta. Se poate spune că e una dintre cele mai fertile direcții în cercetarea actuală și că amintitul istoric s-a îndreptat anume concomitent spre mutațiile produse sub unghi militar (Géostratégie de l'Atlantique Sud, 1985; La puissance

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
în cercetarea actuală și că amintitul istoric s-a îndreptat anume concomitent spre mutațiile produse sub unghi militar (Géostratégie de l'Atlantique Sud, 1985; La puissance maritime. Castex et la stratégie navale, 1885); Géostratégie du Pacifique, 1987) și spre conduitele istoriografice, Le phénomène "Nouvelle Histoire" (1983) fiind un studiu de "strategie și ideologie". Ni se atrage astfel luarea-aminte iarăși asupra legăturii consubstanțiale dintre istoria-eveniment și studiul acesteia. Noua istorie, cu marea ei faimă, nu e doar rezultatul unei cercetări de calitate

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
le smulge tainele conținute. "Pământul nostru va fi întrebat în toate părțile și va vorbi", spunea același mare istoric care a fost N. Iorga, îndemnând la refacerea în acest mod a străvechilor culturi locale (Generalități, 1944, 92) și plasând ancheta istoriografică într-o perspectivă ce trebuia să țină cont de orice categorie documentologică, așa cum istoricii admit astăzi fără rezerve. Dincolo de ceea ce se credea a fi tăcere densă, impenetrabilă, se descoperă pe diverse căi (limbă, folclor, "instituții" antropologice) o viață culturală ce

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
de sugestii pentru cei îngrijorați că "post-istoria" îi va lipsi pe slujitorii lui Clio de pâinea lor cotidiană. Gândul acesta l-a preocupat încă de la început și pe N. Iorga și nu e surprinzător că el a extins aria anchetei istoriografice până la a cuprinde însăși "viața omenirii moarte, care trăiește în mintea noastră, precum și noi vom trăi unii personal, alții ca epocă în mintea umanității care va veni". De la mari imperii, de la destinul unor mări și oceane în istorie, de la ample

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
acestei ființe pătate și pure care e în noi înșine", după cuvântul aceluiași Ranke 4, mereu actual în viziunea lui asupra istoriei universale. Profesioniștii domeniului n-au mers nicicând mai departe în această căutare de sine, regăsibilă în orice efort istoriografic. Sinteza a devenit un cuvânt de ordine mai cu seamă în secolul nostru și e util să amintim faptul că acesta a debutat cu o semnificativă pledoarie pentru sinteză (H. Berr), restrânsă inițial la domeniul istoriei (Revue de synthèse historique

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
înrâuri masele pe linia unui militantism de clasă. Istoriografia romantică făcuse din cunoașterea trecutului (o știm de la Michelet, însă și de la Karamzin, Palacky, Kogălniceanu etc.) un mijloc esențial de autodefinire și un instrument regenerativ. Kogălniceanu, de pildă, recunoștea în demersul istoriografic o necesitate inexorabilă, căci fără el omenirea ar fi redusă la infantilism. Ideea venea de la Cicero, din care istoricul nostru reproducea chiar un pasaj esențial, unde memoria faptelor noastre e chemată a se uni cu veacurile de mai nainte. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
elocvent, nimic mai persuasiv ca documentul în cauză. El presupune o conștiință de sine și evocă o dramă colectivă de două ori milenară, dramă a cărei proiecție în actualitatea memorabilului "89" românesc e în același timp un act de restituție istoriografică și unul de dreptate. Nu se poate rezuma un text ca acesta, scris cu mare economie de mijloace, bine informat și sobru, cu articulații de structură ce denotă o excelentă familiarizare cu problema pusă în studiu. Aparatul critic și bibliografia

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
se reflectă preocupările de teorie și metodă ale marelui istoric. Titlul de Generalități poate deruta pe cititorul neprevenit. În fond, N. Iorga a emis un sistem, deși se declara împotriva unei gândiri sistematice în istorie. El filosofa pe marginea experienței istoriografice, cu toate că a respins îndeobște "filosofia istoriei" ca inutilă. Textele strânse într-un volum (lecții introductive, conferințe, comunicări, prefețe) conturează un sistem de gândire al cărui interes actual e dincolo de orice dubiu. Editoarea l-a surprins ca atare încă în cartea

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
o vastă istorie a Rusiei, în spirit mesianic, cea care l-a impresionat și pe Kogălniceanu. Spre deosebire de alți contemporani, Karamzin a adoptat de la început o atitudine de calmă expectativă, de lucru metodic, de construcție monumentală, așa cum apare vasta-i sinteză istoriografică. Alte figuri prezentate în volum completează tabloul unei Rusii agitate, nervoase, dar încă inaptă să pună la lucru ideile Revoluției Franceze. Cunoscutul scriitor și opozant A. Radiscev, diplomatul Ivan Simolin, dramaturgul Iacov Kniajnin, prințesa Ecaterina Dașkova, eruditul N. Novikov sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
cazul amintit e felul cum îmbina Costin anamneza întemeiată pe experiența proprie și studiul epocilor revolute, mergând până la etnogeneză. Regăsim la el o conduită exemplară, una ce evocă în același timp mai multe motivații. Se poate spune că orice restituție istoriografică bine condusă e un fel de a coborî în noi înșine, cum de altfel înclină să creadă și unii istorici contemporani (R. Koselleck). Invitând la solidaritate cu generațiile anterioare, anamneza istoricului e și un aport la cunoașterea de sine. Cronica

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
lui Alain Besançon, unul dintre exegeții cei mai pătrunzători ai fenomenului contemporan 10, secondat de Anthony Hartley și alți comentatori 11. Chestiunea "postistoriei" merită desigur un examen mai atent, în alt cadru. Convorbiri literare, 27 (august 1990), p. 3 CONCLAV ISTORIOGRAFIC Periodic, asemeni olimpiadelor ce adună tineretul apt de competiție înaltă, breasla istoricilor se strânge într-un loc anume pentru desfășurarea de teme, metode, perspective. A fost rândul Spaniei să găzduiască anul acesta al XVII-lea Congres de științe istorice, în

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Perspectiva integrării 3 Între umilință și înălțare 3 Solidaritate și cultură 3 În orizontul generalităților istorice 3 Retrospectiva târzie 3 "Silințe către liman" 3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au apărut (selectiv): Ștefan Mihai Ceaușu Un iluminist bucovinean boierul Vasile Balș: (1756-1832) Sorin D.

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

a publicului larg. Cel care spunea că semnătura lui stă sub toate actele României moderne, merită toată atenția, iar problematica istoriei moderne a României este indispensabilă de personalitatea lui Mihail Kogălniceanu. Cu atât mai utilă este o lucrare cu conținut istoriografic în care se regăsesc contribuții ale istoricilor din România dedicate unui moment crucial din istoria României moderne și a locului pe care Mihail Kogălniceanu l-a jucat în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
în complicatele momente din anii 1877-1878. Nu întâmplător, unul dintre principalii actori ai momentului de pe arena politică internațională, cancelarul Germaniei Otto von Bismark, făcând referire la calitățile deosebite ale lui Mihail Kogălniceanu menționa: „România își are oamenii săi politici”. Studiile istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
istoriografice își au meritul în a propune o evaluare a unei anumite problematici începând cu perioadele mai vechi, păstrând limbajul epocii și aduse până în prezent. Or, afirmațiile, concepțiile și aprecierile se schimbă de la o perioadă la alta. Prin urmare, studiile istoriografice vin să ne ofere tabloul complex al evaluărilor realizate pentru anumite momente istorice, precum și a rolului pe care personalitățile marcante l-au jucat în elaborarea strategiilor și tacticilor pe moment. Cele care vor deveni determinante în realizarea rezultatului final. În

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
unei istoriografii interesate de problemele naționale, după cum aveau darul să-i atragă atenția asupra problemelor metodologice domeniul în care cercetările istorice din veacul trecut au fost atât de mult influențate de Ranke. Studiile în străinătate au contribuit la clarificarea preocupărilor istoriografice ale tânărului Mihail Kogălniceanu. În 1837 încă înainte de a împlini 20 de ani, tipărește la Berlin trei lucrări care dezvăluie aproape surprinzătoarea cunoaștere a limbii și literaturii române, a uneia dintre cele mai spinoase probleme etno-sociale ale epocii, privită într

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist; dimpotrivă, ei au trebuit să facă față atacurilor și asupririi străine, continuate cu atacuri istoriografice. Aceeași situație a determinat însă, din legitima și patriotica dorință de a-și apăra drepturile cu ajutorul argumentelor istorice anumite exagerări. Cea mai cunoscută este aceea legată de ideea latinității pure, care s-a reflectat șin faptul că istoria românilor a

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
aceasta a primit un puternic impuls de pe urma realizării lor. Și în perioada anterioară primului război mondial, legăturile dintre istoricii din diferitele regiuni românești fuseseră deosebit de puternice, ceea ce făcuse ca activitatea lor să se contopească într-un efort comun; unitatea demersului istoriografic românesc se realizase cu mult timp înainte de realizarea unității politice. Frontierele politice existente între diferitele părți ale teritoriului românesc au constituit totuși impedimente în stabilirea legăturilor directe între istorici, în libera circulație a lucrătorilor și revistelor de istorie. Anul 1918

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
istorie. Anul 1918 a înlăturat aceste impedimente a oferit o bază mai largă învățământului istoric. Pe de altă parte evenimentele din 1918 au determinat un firesc interes pentru cunoașterea premiselor lor, îndepărtate sau apropiate, impulsionând și în acest fel cercetarea istoriografică. Numărul specialiștilor și al publicațiilor a sporit considerabil după cum, în condițiile dezvoltării generale a culturii și a științei a sport nivelul învățământului și cercetării istorice. Faptul este legat și de posibilitatea de grupare a forțelor în câteva centre de importanță

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă și cercetarea privind marele eveniment ce a avut loc în 1877-1878

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească după cel de al doilea război mondial Perioada contemporană se caracterizează, prin o nouă organizare a muncii istoriografice, prin înlocuirea activității individuale cu munca în echipe, prin perfecționarea schimbului de informații. Complexitatea transformărilor lumii contemporane au determinat o extindere a preocupărilor, ca și o perfecționare a metodelor concrete de cercetare. Evenimentul din 1877-1878 și personalitățile care au contribuit

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
cu fermitate drepturile țării sale în fața Congresului de la Berlin. În lunile următoare Mihail Kogălniceanu a depus o susținută activitate în vederea integrării României între statele suverane ale Europei. Deceniul VII al secolului XX este marcat de o activitate fructuoasă pe tărâm istoriografic. Au apărut numeroase lucrări studiind în profunzime istoria poporului român. O sinteză a istoriei românilor scrisă de C.C. Giurescu și D.C. Giurescu, Istoria Românilor. Din cele mai vechi timpuri până astăzi, apare în 1971, în care înfățișează în linii generale

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]