1,396 matches
-
fi considerat cel mai clar și decis dintre cei trei în a afirma că filosofia marxista este o adevărată filosofie, care în mod substanțial este o filosofie a praxisului. Gramsci preia din conceptul crocian de istorie etico-politică (înțeles că reconstrucție istoriografica realizat din punct de vedere al istoriei ideilor și al consensului pentru a obține o adresă culturală specifică), un concept propriu, acela de hegemonie (înțeles că activitate de orientare, cu dublu rol, moral și cultural, ce nu poate fi înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nation Introducere În istoria Italiei, perioada cunoscută sub titulatura de "Risorgimento"1 (Risorgimentoul) a reprezentat momentul de cotitură în procesul creării statului național. Din acest motiv, evenimentele ce s-au desfășurat pe parcursul acestei perioade au fost tema unor importante dispute istoriografice, în care au fost folosite argumente de tip sociologic, economic, politic, etc. Din dorința de a-si explică, si in acelasi timp de a explica publicului larg cauzele și condițiile care au stat la baza declanșării fenomenului risorgimental, motivațiile ce
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
dragoste, unde „cunoașterea” implică două căi: dragostea și învățătura (Portretul dragostei, 1989). Pentru M., mijlocul cel mai potrivit de a trezi adolescenților sentimentul patriotic este narațiunea istorică. Structurând-o atât pe adevărul istoric, cât și pe legendă, satisface și exigențele istoriografice, și pe cele literare. În povestire, imaginea orașului cu vechi tradiții se încheagă din mitul întemeierii, din umbra și fapta eroică a voievozilor și a luptătorilor pentru libertate (Gelu, Iancu de Hunedoara, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Gheorghe Doja, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
care sunt folosiți. Geschichte se referă la succesiunea faptelor obiective ce se înregistrează în cadrul unui proces a cărui istoricitate este dată de propria-i desfășurare. Historie înseamnă cronologia ca disciplină auxiliară a istoriei, cu alte cuvinte stabilirea datelor și periodizarea istoriografică a succesiunii, și nu succesiunea în sine (Geschichte), ca simplă înșiruire de evenimente exterioare. La rândul lui, termenul de Historik desemnează investigația asupra naturii cercetării istorice și, în accepțiunea lui Johann Gustav Droysen 1, poate fi echivalat cu o epistemologie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de momentul în care teascul tiparului și-a lăsat pe hârtie implacabila sa amprentă. Judecata de valoare însă, ține de om, dar și aici mistificările sunt greu de susținut de către oameni de onoare; - al doilea plan este acela al interpretării istoriografice a evenimentelor, domeniu în care relativitatea este la ea acasă. Istoria aceluiași eveniment descrisă de diferiți istorici poate să îmbrace cele mai contradictorii puncte de vedere. Un istoric bine informat, inteligent dar naționalist, poate răsturna adevărul sau oricum îl poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
a constituit un articol al lui Bălcescu despre Razvan-Voda, publicat postum în România literară(1852). Destinul lui Răzvan, țigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic de excepție, evoluând în situații de excepție. El va cunoaște de-a Accente istoriografice 83 lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative, bucuria măririi, dar și amărăciunea căderii. Proiectat pe fundalul socio-politic al veacului al XVI-lea, Răzvan urca treaptă cu treaptă spre devenirea să: este mai întâi ofițer de haiduci, apoi ofițer în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
mile, De la division du travail sociale, PUF, Paris, 1960. Eminescu, Mihai, Scrieri politice ș( literare, ed. Ion scurtu, Editura Minerva, Bucuresti, 1905. Eminescu, Mihai, Opere, ed. I. Crețu, Ed. Cultura Rom(nească, București, 1938-1939. Eminescu, Mihai, Publicistică. Referiri istorice ș( istoriografice, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău, 1990. Eminescu, Mihai, Opere Politice, vol. I, Editura Timpul, Iaș(, 1997. Eminescu, Mihai, Opere politice, vol. II, Editura Timpul, Iași, 1998. Etzioni, Amitai, The Essential Communitarian Reader, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham, Boulder, New York, Oxford, 1998. Etzioni
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și psihologie specifice. A da o imagine intensă, coroborată, a tuturor domeniilor de interes vital pentru Celălalt înseamnă a construi o perspectivă imagologică adecvată, perspectivă în care-l situează Elvira Sorohan (8). Amestecul de anecdotă și pitoresc vizual, de reflecție istoriografică și observație sociologică se subordonează voinței de a cuprinde cu toate mijloacele de investigație o lume complexă, față de care diferențele sînt enorme. În același timp, scriitorul el însuși un erudit de seamă, voiește a transmite într-o modalitate expresivă și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
austriacului Thomas Ebendorfer, în comentariile lui Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius II), au fost folosite de legatul papal Nicolae de Modrussa și prelucrate în versuri în poemul lui Michael Beheim. Mai târziu anecdotele despre Vlad Țepeș sunt receptate de scrierile istoriografice ale lui Filippo Buonaccorsi-Callimachus și mai ales de cronica lui Antonio Bonfini, de unde pasajul trece în cosmografia lui Sebastian Münster și în prelucrarea cehă a acesteia, datorată lui Jan din Puchow. Cronica abației de la Melk (Chronicon Mellicense) și cea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
mai ales de cronica lui Antonio Bonfini, de unde pasajul trece în cosmografia lui Sebastian Münster și în prelucrarea cehă a acesteia, datorată lui Jan din Puchow. Cronica abației de la Melk (Chronicon Mellicense) și cea a lui Jacob Unrest, ambele opere istoriografice austriece din a doua jumătate a secolului al XV-lea, conțin date și elemente legendare despre Vlad Țepeș. Versiunea slavonă, ulterioară celei germane, având cu aceasta o serie de elemente anecdotice comune, dar cu episoade mai dezvoltate literar, se deosebește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
este, după Dahl, apelul la istorie. "În interesul său pentru a analiza ceea ce există, cercetătorul comportamentist în știința politică a avut dificultăți în folosirea sistematică a ceea ce a fost" [Dahl 1961]. Punctul critic îl constituie nu atît recurgerea la metoda istoriografică în sine, cît, mai ales folosirea materialului pus la dispoziție de istorie, analizei politice. În anii ce au urmat după afirmația lui Dahl s-a înregistrat o ameliorare a situației [Almond, Flanagan și Mundt 1973; Linz 1981], dar problema generală
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și spiritul critic, București, 1972, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I-III, passim; Ist. lit., III, 31-78, 507-521, passim; Junimea și junimiștii, îngr. Ion Arhip și Dumitru Văcariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1864-1885), Iași, 1975; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1886, Iași, 1976; Documente literare junimiste, îngr. și pref. Dan Mănucă, Iași, 1978; Paul Cornea, Regula jocului, București, 1980, 71-91; E. Lovinescu, Scrisori și documente, îngr. și pref. Nicolae Scurtu, București, 1981; Iliescu, Poezia, passim; George, Sfârșitul, IV, 142-147; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
un trecut nu prea îndepărtat. (II) Cartea se înscrie în preocupările tot mai numeroase în ultima vreme, de a surprinde prin cercetări asidue, răspândirea comunismului în România în general, și în județul Vaslui, în special. Ea continuă direcțiile de cercetare istoriografică pe plan local, înscriindu-se între rezultatele notabile ale celor ce slujesc pe altarul muzei “Clio”. Așa cum arăta Stephane Courtois în Cartea neagră a comunismului acest regim manifestă „ură față de democrație, de drepturile omului, de libertățile individuale, de tot ceea ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și cuprinde 8 capitole pe alocuri pigmentate cu imagini sugestive de epocă, unele inedite. Se adaugă la acestea și o Bibliografie selectivă care arată amploarea fenomenului studiat, rezultatele concretizându-se, de mai multe decenii, într-o uriașă și variată producție istoriografică. Acest volum a folosit cu predilecție dosare ale Fondului UTC de la Arhivele Naționale filiala Vaslui și presa vremii, reușind să reconstituie climatul politic din România și în mod deosebit din județul Vaslui, de comunizare a societății românești. Documentele, atâtea câte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dar, oamenii de azi, îndeosebi tinerii, sunt dornici să afle, până la urmă, adevărul. Așadar, să ne bucurăm de fiecare dată când apare o carte pe această temă. În totalitatea ei, lucrarea este interesantă, incitantă, oportună, inedită și onestă în mediul istoriografic local și nu numai. Cunoaștem strădania domnului Paul Zahariuc pentru apariția acestei cărți. De aceea, o recomandăm călduros, autorul fiind la a doua apariție editorială și dorim să nu fie ultima. Cea mai bună dovadă o constituie epuizarea de mult
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sărac, dar fericit că am apucat zilele mari pe care le-a vestit gândul meu, prin pana mea“. Nu se poate descrie ușor o asemenea existență. Din proximitatea ei și cu deplină Întemeiere, N. Iorga o sugera astfel, În registru istoriografic, punând accent pe latura cea PRELEGERI ACADEMICE 53 mai semnificativă a operei: „Știința istoriei va ști să arate cât de mare a fost rolul acelui care, venit Într-un moment când studiile de trecut se opreau la cercetarea migăloasă a
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
p. 205 (infra: Scrieri). 4 Ibidem, p. 210, 213. 5 Ibidem, p. 216. 6 Cf. Al. Zub, Ranke et la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
ca Salo W. Baron, Cecil Roth într-o mai mică măsură și Ismar Schorch, au încercat în scrierile lor să redea o imagine mai puțin dramatică a sorții evreilor în Evul Mediu. Ei s-au depărtat astfel de un curent istoriografic care se impusese grosso modo după accesul evreilor la cetățenie începând din secolul al XVIII-lea, care urmărea să crediteze era emancipările cu toate binefacerile și lăsa în întuneric tot ceea ce fusese înainte. Această perspectivă "lacrimogenă" avea să domine din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a permis evreilor să reziste la agresiuni ca o comunitate sudată de interese împărtășite, dacă nu politice, cel puțin religioase. Discursul de suferință care se conturează după prima Cruciadă și se dezvoltă în diferite registre, literar, liturgic, iar mai târziu istoriografic, pune accentul doar pe violențele îndurate de evreii medievali, dar nu ne informează despre ceea ce dădea specificitatea iudaismului de atunci, nici despre aporturile efective la civilizația medievală. Lumea creștină cita totuși în mod liber ideile gânditorului Moise Maimonide și ale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în Peninsula Iberică în ultimul deceniu al secolului al XV-lea. [...] Pentru prima oară din Antichitate, așadar, citim un răspuns al istoricilor evrei răspuns plural la un eveniment istoric extraordinar"46. Ne putem întreba totuși dacă aceste producții de tonalitate istoriografică, chiar dacă apariția lor este mult posterioară evenimentelor, nu au fost receptate mai întâi de cititori ca mărturii ale suferințelor îndurate, susceptibile să le întărească și perenizeze memoria. De fapt, odată cu ele, ne aflăm în fața unui corpus care se prezintă în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sunt exilați sau descendenți ai exilaților din Peninsula Iberică. În afară de cretanul Capsali, numai doi provin din medii ne-sefarde (Mantova și Praga), iar cel de-al doilea, David Gans, a asimilat lucrările predecesorilor săi sefarzi 53. Acest corpus de natură istoriografică reprezintă una dintre reacțiile la suferințele cauzate de cataclismul expulzării. Dacă unele dintre aceste opere conțin accente mesianice la înălțimea deznădejdii provocate de expulzare și de multiplele ei repercusiuni, stârnind teama unui eventual abandon al lui Dumnezeu, care ar însemna
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
important în imaginarul maran, în paralel cu ideile mistice 57. Aceste nuanțe nu au fost străine de diferența de receptare a istoriei de suferință în lumea sefardă și în lumea așkenază mai târziu, în modernitate și până în zilele noastre. Scrierea istoriografică a fost deci unul dintre răspunsurile interne date de lumea iudeo-iberică vicisitudinilor traversate atât în Peninsulă, cât și în exil. Iar aceste cronici au circulat de la o comunitate la alta. S-au scris și altele, parțiale sau punctuale, despre evenimente
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în jurul suferinței pe evreii care vor părăsi încetul cu încetul calea strămoșilor. Cum să rămâi evreu când nu mai există nici credință, nici transmitere? Poți să rămâi mult timp evreu doar prin privirea Celuilalt? Reluând discursul despre suferință, noua scriitură istoriografică recrea această comunitate de suferință în lipsa comunității religioase, sau a comunității pur și simplu, aceasta fiind deja pierdută sau pe cale de dispariție. Credința și suferința, iudaismul și suferința erau interschimbabile și aveau să-i mențină pe evreii secularizați sudați într-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și în solitudinea individualismului, întreruptă doar de comemorări și ceremonii. Poate că aici rezidă deznădejdea evreului contemporan, pe care o sperăm trecătoare. Am avut ocazia să semnalăm mai sus editarea și traducerea, la mijlocul secolului al XIX-lea, a unor opere istoriografice sefarde din secolul al XVI-lea, ca Valea plângerii de Iosif Ha-Cohen și Sceptrul lui Iuda de Solomon Ibn Verga. Aceste apariții se înscriau în valul de publicări ale surselor care însoțea atunci producerea în Europa, de către savanții așkenazi, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Walter Benjamin, Martin Buber și alții. Devenită din 1905 valoare supremă a Republicii, laicitatea à la française nu a încurajat nici dezvoltarea unui interes pentru gândirea evreiască sau pentru teologie, iudaismul ca religie rămânând limitat la domeniul privat. Doar scrierile istoriografice evreiești cunoscuseră aici un oarecare succes, iar asta, cum am văzut, în secolul al XIX-lea. Filosofia evreiască dezvoltată după război, chiar dacă abordează problema Holocaustului, nu o înfruntă ca în lumea anglo-saxonă, fie prelungind sau revizuind teologia tradițională, fie încercând
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]