1,082 matches
-
KHAYYAM XXV Până la pagina de față, am vorbit puțin despre mine, țineam să expun, cât mai fidel, ceea ce Manuscrisul de la Samarkand dezvăluie despre Khayyam, despre cei pe care i-a cunoscut, despre unele evenimente la care a asistat. Rămâne de istorisit În ce mod această operă, pierdută pe vremea mongolilor, a reapărut În miezul epocii noastre, prin ce peripeții a putut să intre În stăpânirea mea și, mai Întâi, prin ce noroc năzdrăvan am aflat de existența ei. Mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fi vrut să-l contrazică. Chiar dacă nu știa nimic despre forța comparată a francezilor și prusacilor, participase de curând la Războiul de Secesiune, fusese rănit la asediul orașului Atlanta. „Puteam să depun mărturie că nici un război nu este o plimbare, istorisea el. Numai că națiunile sunt atât de uituce, praful de pușcă e atât de Îmbătător, Încât m-am ferit să intru În polemică. Nu era un moment potrivit pentru discuții, bărbatul acela nu-mi cerea părerea. Din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Îndeosebi, Împodobită cu miniaturi superbe. Mi-a explicat că acea lucrare era cunoscută sub numele de Manuscrisul de la Samarkand, că ea cuprindea catrenele scrise de poet cu propria-i mână, la care fusese adăugată, pe margini, o cronică. Mi-a istorisit mai cu seamă pe ce căi ocolite Îi parvenise Manuscrisul. — Good Lord!1 Pioasa mea interjecție englezească Îi smulse vărului Henri un hohot de râs triumfător, ea era dovada că recele meu scepticism se risipise și că, de atunci Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
megafoane, ne adresau În gura mare Întrebări la care unii pasageri se străduiau să răspundă, cu mâinile făcute pâlnie la gură. De Îndată ce Carpathia a acostat, alți ziariști se precipitară spre cei salvați, Încercând, fiecare, să ghicească cine putea să le istorisească faptele cele mai veridice sau mai senzaționale. Un foarte tânăr redactor de la Evening Sun mă alese pe mine. Se interesa mai ales de comportamentul căpitanului Smith și al membrilor echipajului la momentul catastrofei. Își pierduseră cumva capul? În schimburile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Tata zice că, de emoție, a mâncat atâta înghețată, încât l-au apucat crampele și a trebuit să meargă la toaletă. Pesemne că există așa ceva. „Fir-ar să fie! Nu poți termina odată cu povestea asta?”, izbucnea tata, când mama o istorisea iarăși la telefon. „Să termin? Cum adică? Doar e nostim. Soția ta aduce pe lume un copil, iar tu, între timp, speli colacul de la closet”, răspundea mama zeflemitor, acoperind receptorul cu mâna. „Încetează odată. De ce trebuie să asculte băiatul toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mamma, la mamma!” Tata punea ceva pe el și se ducea să vorbească într-o limbă codificată. Tata și mama conveniseră o poveste pe care o repetau de fiecare dată, ea era pregătită anume pentru urechile ascultătorului de pe fir. Tata istorisea despre mulțimea de greutăți întâmpinate de noi și născocea câteva în plus. De exemplu, faptul că examenele medicale nu progresau deloc și se tot prelungeau. Pe mine asta mă uluia mereu, fiindcă asemenea examene medicale nici nu existaseră. Tata îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
se îmbete pentru mine. Mi-a mai cerut să nu povestesc nimănui întâmplarea și până astăzi i-am respectat dorința. Așa am ajuns eu în armată, îndeplinind visul mamei.” În mijlocul oceanului, tata a găsit cu cale să se oprească din istorisit. „Restul am să ți-l spun când vei fi mai mare”, mi-a promis el în încheiere și n-a mai putut fi convins să-și schimbe hotărârea. Atunci mi-am îndreptat atenția spre condițiile atmosferice - așa numise pilotul vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de pe mal. Trăgeam nădejde ca vreuneia dintre ele să i se întâmple un mic accident, astfel încât să putem privi, fie și numai pentru o clipă, ceea ce era acoperit cu atâta grijă. Ca să ne alungăm plictiseala așteptării în apă, ne-am istorisit mai întâi povești de groază, după aceea întâmplări cu extratereștri. Dar, pe măsură ce trecea timpul, extratereștrii ni se păreau tot mai puțin importanți, în schimb ne interesau tot mai mult sânii. Ei luau dimensiuni gigantice în închipuirea noastră. Apoi am schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o prietenă bună?» Și a vorbit tot așa mai departe, iar eu nu mai pricepeam nimic, în afară că femeia din fața mea era trecută de patruzeci de ani și măritată cu un profesor universitar și găsea de cuviință să-mi istorisească mie, unui străin, dis-de-dimineață la ora șapte, nu știu ce despre un tinerel crud. Pentru că acum ești destul de mare și pot să spun lucrurilor pe nume. Când a făcut o pauză ca să respire și a căzut în fotoliu extenuată, am îndrăznit s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
fapte infamante, pentru redempțiune, deci, Pronia cea miloasă a rostuit ordalia reîncarnării sale, într-o nouă existență terestră, sub un alt înveliș material. Păi, mi se pare că am auzit și eu povestea cavalerului în speță, mărturisește Avocatul. Se mai istorisește despre el și că, fiind renumit pentru oratoria lui măiastră, a inspirat celebra inscripție-epitaf, de pe piatra tombală a lui Iancu..., a lui Ioan Corvin. Oare cum suna, domnule? Pfui... Am un lapsus. Mierte-fierte și fudulii coapte! Îmi stă pe vârful
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fost. Îi spuse că numai gratie zestrei ei reglementare a putut mărita pe Mimi, căci altfel, prin câte necazuri a trecut, nici n-ar fi avut cu ce s-o urnească din casă. Pe urmă, sfîrșindu-și pictura, începu să-i istorisească pe larg câte certuri și aproape scandaluri a avut bietul Jenică din pricina ei cu părinții lui, care sunt niște oameni foarte bine, dar cu idei foarte învechite în unele privințe și n-au vrut să-i admită în ruptul capului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de mirare și de bucurie. De-abia putu articula câteva cuvinte de mulțumire și admirație. Lui Gogu îi plăcea să fie admirat. Când apăru și Eugenia, pe care n-o pusese în curent tocmai ca să-i ofere o surpriză, le istorisi cu mare lux de amănunte toate fazele luptei... Și-a zis: ce să se căciulească el, cogeamite deputat serios, pe la Adevărul și Universul, să riște vreun refuz, când are jurnalul partidului. Deliceanu i-e coleg de Cameră și prieten. Hai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
porumb? ― Așa-i, Trifoane, adevărat! zise Chirilă. Fiecare cu dureri... ― Când ți-e burta plină, parcă și durerea-i mai blajină! mormăi Guju. Până și lui Pantelimon Văduva, scăpat pentru două zile în concediu de la regiment, găsi prilejul să-i istorisească întîmplarea. Pantelimon era soldat și uniforma îi ședea bine și se purta ca o fată, să nu fie cumva pedepsit și să nu-i mai dea voie de la companie. Îl muncea mereu frica să nu-l uite Domnica și să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca să te nefericească? Iacă eu, dacă nu m-aș fi gândit la bietele fete, care rămâneau singure în lume, m-aș fi luat de piept cu bestiile... Reluă povestea suferințelor sale, întrerupt des de Cosma Buruiană, care încerca să-și istorisească din nou pe ale sale. Grigore Iuga nu-i mai auzea. Pricepuse suficient chiar din ezitările lui Buruiană. Adaosurile colonelului, prin brutalitatea lor cazonă, mai mult I-au indispus decât I-au impresionat. Din fericire la grădina publică reuși să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tulburării. De la Isbășescu avea să afle restul. De altminteri vestea uciderii lui Miron Iuga de la Isbășescu a aflat-o lumea. De ieri, de pe la ora zece, când a sosit, îmbrăcat țărănește, în târgușorul Costești, a fost eroul zilei. A trebuit să istorisească cel puțin de douăzeci de ori tuturor domnilor din Costești ororile petrecute la Amara. Administratorul plasei a telefonat știrea imediat oficial prefecturii, îngrozind pe demisionarul Boerescu, de la care a cunoscut-o curând tot orașul. Primarul i-a oferit ospitalitate chiar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
maiorul. Titu se văzu înhățat de soldați furioși și apoi deodată cravașa maiorului începu să-i sfârtece obrajii... La Drapelul, a doua zi, Roșu îl îmbrățișă, parcă s-ar fi întors din mormânt. Îl introduse și la Deliceanu, să-i istorisească metodele de pacificare ale noului guvern. Veșnic ispitit de a ridica Drapelul prin ceva de mare senzație, secretarul redacției se gândea să publice impresiile tânărului redactor, inclusiv conflictul cu maiorul sanguinar. ― Nu, nu, Roșule! îl opri directorul. Noi ne-am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întrebă dacă au avut altfel pagube mari, dacă au început să primească despăgubiri, dacă au fost uciși mulți țărani cu ocazia represiunii, întrerupîndu-se mereu cu aceeași observație: ― Nu vă spuneam eu că țăranii sunt ticăloși?... V-aduceți aminte? Pe urmă istorisi cu mare lux de amănunte ce noroc a avut el de și-a salvat averea. O zi dacă mai întîrzia, deunăzi, când s-au întîlnit în tren spre Pitești, nu mai găsea decât praf și cenușă. Țăranii, mai îndrăciți în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de impresionați de ceea ce văzuseră și auziseră, mai ales Lucia Nicolaid, ce stătuse printre răniții aduși de la gara Obor cu tramvaiul și apoi ținuți pe un loc viran până s-au făcut toate pregătirile pentru a fi primiți. Tot ceea ce istorisesc de la Turtucaia sunt imagini de infern, de pildă acea halucinantă poveste despre un bac pe care s-au încărcat răniți, dar, chiar în clipa când s-a desprins bacul de mal, cei rămași pe pământul bulgăresc, secerați de focul dușman
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
îndărăt. Să dea îndărăt, unde? Și începuse să nu mai fie indiferentă la banii câștigați ușor. S-a salvat de adevărata sinucidere acordând mult mai multă seriozitate negoțului ei. A aflat și a îndrăgit cuvântul „curtezană“. Unii dintre clienți îi istoriseau povești despre prostituatele din alte țări, femei exotice închise în cuști, la Calcutta, matroane care stau și tricotează în vitrine iluminate, la Amsterdam. Diane reușise să se instaleze într-un apartament și să simuleze „veselia“. Și-a decorat apartamentul „cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Hattie nu numai că nu vizitase niciodată Ennistone, care încetase a fi reședința lui John Robert, dar, până de curând, nici nu auzise măcar de acest loc. John Robert nu-i vorbise niciodată de trecutul lui, iar Pearl, când îi istorisise povestea vieții ei, nu se referise la orașul devenit acum atât de important. Fetele discutaseră adeseori despre bunicul lui Hattie, dar se rezumaseră la aspectele imediate fără a face investigații mai adânci. Misterul lui John Robert rămăsese nesondat, trecut sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
benefic. Tom își scoase cămașa și pantalonii, dându-i-le lui George. Alex îi întinse puloverul lui Brian. Brian mai găsi în sacoșa lui Gabriel o pereche de ciorapi de rezervă. Ruby îi turnă o cană cu whisky. George le istorisi peripețiile salvării, iar ei ascultară povestea cu exclamații de mirare și de admirație. Pe urmă, toată lumea primi căni cu ceai fierbinte și whisky și pe toți îi apucă o foame de lup, așa încât devorară tot ce mai rămăsese din brânzeturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Betleem, și să vedem ce ni s-a spus și ce ne-a făcut cunoscut Domnul." 16. S-au dus în grabă, și au găsit pe Maria, pe Iosif, și pruncul culcat în iesle. 17. După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. 18. Toți cei ce i-au auzit, s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. 19. Maria păstra toate cuvintele acelea, și se gîndea la ele în inima ei. 20. Și păstorii s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
a înviat vreun prooroc din cei din vechime. 9. Dar Irod zicea: "Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?" Și căuta să-L vadă. 10. Apostolii, cînd s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El i-a luat cu sine, și S-a dus la o parte lîngă o cetate, numită Betsaida. 11. Noroadele au priceput lucrul acesta, și au mers după El. Isus le-a primit bine, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
dea pe mîna temnicerului și temnicerul să te arunce în temniță. 59. Îți spun că nu vei ieși de acolo, pînă nu vei plăti și cel mai de pe urmă bănuț." $13 1. În vremea aceea au venit unii, și au istorisit lui Isus ce se întîmplase unor Galileeni, al căror sînge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2. " Credeți voi", le-a răspuns Isus, "că acești Galileeni au fost mai păcătoși decît toți ceilalți Galileeni, pentru că au pățit astfel? 3. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
acela, s-au întors în Ierusalim, și au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei, adunați la un loc, 34. și zicînd: "A înviat Domnul cu adevărat, și S-a arătat lui Simon"; 35. și au istorisit ce li se întîmplase pe drum, și cum L-au cunoscut la frîngerea pîinii. 36. Pe cînd vorbeau ei astfel, însuși Isus a stat în mijlocul lor, și le-a zis: "Pace vouă!" 37. Plini de frică și de spaimă, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]