720 matches
-
manta. Câțiva mai bătrâni făcură pneumonii și muriră. Credeam că e vorba doar de un val de represiune, ca să ne învețe minte să nu mai evadăm, dar brutalitățile continuau și chinuit de nesomn și de aceste culcări care mă trimiteau istovit în mină, într-o noapte rămăsei în picioare, refuzai să mă mai culc... Câțiva mă imitară. Gardianul se apropie de mine, mi se uită în ochi și rînji: "Culcat!". Rămăsei în picioare. "Culcat!", urlă, dar nu mă culcai. Era un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
subțire, privirea vicleană și matură pe chipul unui copil care nu e copil... te trezești, puterea rațiunii alungă viziunea tenebroasă și uiți în câteva clipe rătăcirile gândului neodihnit care nu au nici un sens. În primele mele nopți însă după ce cădeam istovit de munca din minele de plumb până să se instaleze gândul și imaginea miraculoasă a Silviei, acest coșmar mi-a revenit de mai multe ori. Același monstru de prunc cu urdori în loc de ochi, cu gură de broască în loc de gură de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în mînile d-lui de Bismarck? Aceeași foaie care zicea că s-a vârât cuțitul în pântecele României de către supremul trădător (în parentez vorbind, d. Boerescu, colegul de ieri al d-lui Brătianu)? E aceeași foaie care la rândul ei istovise tot dicționarul injuriilor la adresa partidului și a guvernului conservator? Ei bine, e aceeași! Și de ce să nu fie aceeași? Din pamfletistul Nichipercea a ieșit binemeritatul și medaliatul N. T. Orășanu; din "Romînul ", a cărui hrană zilnică a fost calomnia și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Giani, C. A. Rosetti, este poporul cel mai esploatat, cel mai nedreptățit, cel mai nefericit din Europa. Și să nu se uite că toate istoriile astea netrebnice costă bani, costă sute de milioane. Cu sute de milioane hrănim paraziții cari istovesc și usucă toate puterile de viață acestui popor, cu sute de milioane se plătește mizeria și înstrăinarea pe zi ce merge a țării. Dar ce le pasă lor? Ce le pasă acestor venetici cum merge țara daca specula merge bine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți de foame și chinuiți de friguri” (Timpul 23 iunie 1879). Dealtfel și chipurile surprinse de artiștii timpului (Nicolae Grigorescu, Teodor Aman, Octav Băncilă) prezintă țăranul român ca fiind slab, istovit de muncă, gârbovit de neajunsuri, Îmbătrânit Înainte de vreme de griji, nevoi și alimentație proastă. De altfel pentru categoriile descrise de Eminescu și care În structura populației Însemnau majoritatea zdrobitoare a populației, procurarea alimentelor a fost o problemă din totdeauna, de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
foarte important. În articolul-program al publicației scoase de Ministerul Apărării Naționale, România, intitulat Spre biruință, Goga Își afirma, În condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, Încrederea că nu sîntem Înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat Încă și credința rămîne În picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și Întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe. Urmărind În primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fi îndeajuns de actualizat nu e nicidecum pentru răsăritean un semn de inferioritate; lăuntricul nemanifestat, dar în putință de manifestare, a avut întotdeauna în Răsărit mai mare preț decât forța aparentă și forma exterioară pe deplin actualizată care și-a istovit posibilitățile. Realizarea a fost întotdeauna o problemă străină sufletului răsăritean, împlinirea ce o caracterizează aici fiind din capul locului opusă istovirii ce o caracterizează dincolo. De aceea și comportarea răsăriteanului e deosebită. În loc de a istovi conținutul în actualizări și in-formații
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
deplin actualizată care și-a istovit posibilitățile. Realizarea a fost întotdeauna o problemă străină sufletului răsăritean, împlinirea ce o caracterizează aici fiind din capul locului opusă istovirii ce o caracterizează dincolo. De aceea și comportarea răsăriteanului e deosebită. În loc de a istovi conținutul în actualizări și in-formații, ea a constat mai ales în a feri lăuntricul de risipă, împiedicându-l să treacă în act, în întregime". 6 Ibidem, p. 101. 7 Ibidem, pp. 102-103: Deși slăbit de rezistență și căpătând uneori o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fost strânși În cătușe și În data de 15 august 1714 ,când toată creștinătatea o cinstea pe Născătoarea Mântuitorului Iisus Hristos, porțile Îngrozitoare ale temniței celor Șapte tunuri s-au deschis și Voievodul Împreună cu familia și cu sfetnicul Ianache ies istoviți din Întunericul morții spre a merge către lumina și darul cerului. Au fost duși În fața sultanului Ahmet care l- a numit pe vrednicul Voievod, ghiaur și l-a Întrebat unde este cealaltă parte a averii sale, propunându-i să părăsească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
guverneze el singur pentru ca această autonomie să se transforme imediat în dezmăț. Atunci apar dezbinări, care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se consumă și unde măreția lor se preface în cenușă. Fie că statul se istovește în propriile sale convulsii sau că certurile sale lăuntrice îl lasă la discreția dușmanilor din afară, el poate fi atunci considerat iremediabil pierdut: el este în puterea noastră. Despotismul capitalului, care este întreg în mâinile noastre, îi apare ca o
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
prins pe frunte, pentru peșteri, grote sau mine și una mică, la capătul unui pix, pentru scris urgent noaptea), o lumânare și două feluri de chibrite. După cum, doar cei care țin la mine fără să pună condiții gustă momentul când, istoviți după vreun urcuș, poposim într-o poiană și încingem un prânz pentru care am transportat fața de masă în carouri portocalii, șervețele, tacâmuri și veselă asortate. Numai cine mă iubește ca atare simte câtă dreptate am să târâi după mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
poziție <footnote Vezi Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, în „Ethnos. Revistă de grai, studiu și creație romînească“, Focșani, I (1941 - 1942), fasc. a II-a, p. 22: „O asemenea problemă de lingvistică trebuie abordată cu metodă, desfășurată cu sistem și istovită în toate amănuntele [...]. Nu-i nimic altceva mai departe de mine decît metoda“. „[...] sînt, dacă vrai, poet. Obișnuit, am rămas la această îndeletnicire a mea și n-am încălcat despărțămîntul în care se află stăpîni anume specialiști pe care-i
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
foarte important. În articolul-program al publicației scoase de Ministerul Apărării Naționale, „România“, intitulat Spre biruință, Goga își afirma, în condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, încrederea că „nu sîntem înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe“ <footnote „România“, 2 februarie 1917. footnote> . Urmărind în primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
apărată cu cerbicie. Curios, N. Manolescu crede că adevărații detractori sunt "aceia care au pus în circulație aberanta teză a unui Eminescu deținut politic, cel dintâi din România și, încă, ucis de monstruoasa coaliție liberalo-junimistă". Polemica firește, nu se va istovi curând. Scotocind arhivele armata de eminescologi va produce noi dovezi reconfigurând stocul de informații, luminând hățișurile epocii. Patimile iscodelnicilor genealogiști întrecerea sourcier-iștilor continuă; dar, bănuim imaginile biografilor săi nu vor cunoaște corective esențiale, odată fixat modelul sacrificial. Și nici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unui serviciu exterior. Pentru atragerea de noi cadre valoroase s-a propus acordarea de gradații, reduceri de stagii la avansare, posibilitatea de pensionare înainte de limita de vârstă legală și acordarea unui spor de cinci ani pentru cei care „și-au istovit puterile în serviciu”. În vederea păstrării principiului de unitate și asigurarea colaborării între oficii a fost prevăzută obligativitatea unor conferințe între directorii din D.G.P., P.P.C. și inspectorii regionali, prezidate de directorul general al Poliției, care să identifice defectele de funcționare, să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Trei Sfetitele aicea, în târgu în Iași, au fostu luat călugării de Trei Sfetitele suptu ascultarea ei...și așea fiindu ascultarea lor n-au căutat de mănăstire de Copou, ce încă toate dzestrele ce-au avut pe începutul le-au istovit și beserica nimc necăutându au lăsat-o de s-au pustiit și s-au răsipit...Deci domnie mea au socotit...cum de acum înainte călugării de Trei Sfetitele nice...treabă să n-aibă cu mănăstirea Copoului, nice să se amestece
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
are nimic de câștigat. „Modelul“ e, preponderent, occidental. Se practică frecvent o investiție maximă de muncă, pentru rezultate care nu se mai percep decât ocazional, în weekend, în vacanță, la pensie. Ai tot ce-ți trebuie, dar ești atât de istovit, încât nu ți mai trebuie nimic din tot ce ai. La orizont, apare un tip de vitalitate care, paradoxal, subminează (sau amână) pofta de viață. Nu mai ai bucurii. Ai „satisfacții“. Reușita profesională intră în conflict cu bucuria de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și lumină. Și tocmai ca „gând“, ca angajare mentală (la fel de intensă pe cât sunt de intense angajarea afectivă și cea trupească), iubirea se poate epuiza în obsesivitate. Iar obsesivitatea e primejdioasă. Iată textul lui Pascal: „Atașamentul pentru unul și același gând istovește și ruinează spiritul omului. De aceea, pentru soliditatea și durata plăcerii de a iubi, trebuie, din când în când, să uiți că iubești. Nu comiți, prin aceasta, o infidelitate, căci nu iubești pe altcineva. Pur și simplu îți refaci forțele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de arini, jir, mere pădurețe, alune, hamei. No, și astea le adunam dumineca, peste roboata săptămânii. Muierile torceau toată iarna cânepă, iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un adaos de munci grele. Și cu cât roboteam mai trudnic, cu atât eram mai muritori de foame. Am cercat să nempotrivim și-am urzit o răzmeriță. Atunci, no au înhățat un jude bătrân, l-au legat cu picioarele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
adânc respect, cele aflate din moși-strămoși, înseamnă, pentru un scriitor interesat de trecutul neamului, mult mai mult decât obișnuita "fișă de lucru". Fiecare veche însemnare e-un strigăt venit de departe, iar ecoul, tot lovindu-l de bolți, l-a istovit, l-a stins, lăsând în filigranul literelor desenate cu pana un "zaț" de tristețe și înțelepciune... I-aș săruta cu adânc respect dreapta vel-pitarului Toader Jora, care, la mijlocul veacului al XVIII-lea, nota simplu, pe o margine de filă: Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru Andrei să intre peste tot cu ranga, da, a plecat la nuntă și pe drum s-a răzgândit, s-a Întors În timp ce noi umblam prin Bucureștii-Noi după ăia cu Rabele, precis așa a făcut. N-avea cum să mă istovească toată povestea asta mai mult decât șase kilometri de alergătură de-a lungul traseului ăsta de tramvai format dintr-o singură pereche de șine. Era un binevenit desert după cinci mii și ceva de kile de ciment scos din pivniță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ogoarele și animalele și fabricile, cât vezi cu ochii, toate-s ale noastre. Noi le-am făcut, noi suntem stăpânii acestui loc de verdeață, fiindcă noi am scăpat omenirea de ei... Dar Andrei și Carol? Ce-o fi cu ei? Istovise Pepino dând din mâini, iar mie mi se Închidea ochiul cu care-l urmăream. Cu celălalt ochi continuam să caut prin catastiful pescuit de pe Bega, În timp ce-i spuneam că părințelul Andrei, cel puțin, trebuia să se Întoarcă aici. El n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
i se părea atât de frumos, cum, parcă, nu mai văzuse până atunci.. Cât iubea el „Răsăritul”... cât îl iubea.. de oriunde l-ar fi privit. „.. E ultimul... e ultimul..!”, gândi el fără șir, scuturat în răstimpuri ca de friguri. Istovit... stăpânit de sentimentul de tristețe că avea să părăsească lumea aceasta, și-L aminti pe Iisus Hristos în Grădina Ghetsimani, așteptând „arestarea”... rugându-se: „Tată, dacă trebuie să beau această cupă a amărăciunii... fie cum voiești Tu !”. Și, copleșit.. începu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
peste unde se nimerea, strivindu-i trupul cu o ură de neînchipuit. Sub ploaia de lovituri, Baltă căzu grămadă între ei... La fiecare izbitură, el le răspundea cu un icnet și un zâmbet, cu ochii ficși într-ai lor... Era istovit, nu-și mai simțea trupul de durere... Durerea fizică n-o mai simți... locul ei, luându-l o senzație de pustiire și tristețe nemărginită. Cea dintâi întâlnire cu durerea fizică, mai sfâșietoare și mai adevărată, o simți înfiptă în inimă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
complet trează, alerga de colo-colo, parcă ar fi vrut la acel ceas din noapte, să-mi rememorez întreaga viață. Se apropia revărsatul zorilor. La ferestrele blocului din față, începeau să se aprindă luminile una câte una. Mă simții atât de istovit.. M-am așezat în pat... Pe spate, cu privirea în tavan, alte gânduri mă potopiră... „Ah, da... da, să nu uit.. pe 25 octombrie.. în față la Seminar !.. Ieri, da.. ieri, în Grădina Publică, băieții au hotărât... să mai telefonăm
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]