2,192 matches
-
te-am reîntâlnit, Erai palid, tras la fața, nu păreai uimit; Cine sunt? Eu n-am aflat... Tu ai reușit? Orizontul am urmat și am regăsit Urma unui răsărit, dintr-o primăvară, Păsări ce-au călătorit spre o altă țară, Jarul stins din foc și lemn, din copilărie, Asfințitul punând semn la prietenie. 17 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Glowing #Review - #Ford #Smith #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: La prietenie / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038
LA PRIETENIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368453_a_369782]
-
-i Destin. Acasă ne e Soartă: Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, O dâră pare viața în luminișuri stând, Răsfrântă pe chilimuri, ca Luna pe al ei jar, Grăbită pare soarta Destinului plecând, Esența să-și culeagă din mugurii de har. Românul e o Rocă din veșnicii Carpați, Omenia-își cerne peste pământ și mări, Cer și Pământ cuprinde-Credința întru frați, Așternându-și Iubirea în cele patru zări. ------------------------------------ Cu
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
Toate la timpul lor mami! Hai, coboară că am ajuns acasă! Eu cu tati ne întoarcem. - Veniți un pic în casă, să vă trageți sufletul și să vă luați schimburi pentru dormit! Insist! În sinea lor stăteau amândoi ca pe jar cu gândul la fata aceea închisă în magazie dar pentru nu a o neliniști și mai mult pe Nina, au intrat în casă pentru un moment și după ce au luat schimburi și ce mai aveau nevoie s-au întors degrabă
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
în spatele bisericii, o moviliță plină cu flori. Începu să adune încet, una, câte una, petalele plânse din jelania celui, la capătul căruia odihneau. Fă-mă Doamne foc pe lume să țin chinul prins la pântec, să usc lacrima de mume jarului să-i fiu eu cântec! ... Auzea ca prin vis, versurile cântate de draga lui, de câte ori îi pândise urgia. Strângea în mâini, patimile suflecate de viață, de pe obrajii florilor, mugind insistente în jugul potopului ce le jertfise, haotic. Floricică de pe șes
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
stinsă le-a spus : -Haideți s-o căutăm din bloc în bloc. Întrebăm toți locatarii. Trebuie s-o găsim! Auziți, voi? Trebuie s-o găsim! Nu mai înainte să-și anunțe soțul de tragedie, veste care l-a pus pe jar pe bietul om. Era în stare să scotocească toată Spania, toată Europa, numai s-o găsească pe aia mică. Astfel, când nenea doctoru’ și Sorina bâjbâiau printre blocuri tot întrebând : „ăla e?”, mama și băieții întrebau de ea din bloc
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
abur și cu fum``. Icoana, lumii-a rămas moștenire (Mamă și prunc ne-ocrotesc amândoi) Și iată, iar tresar inimile-n noi De vis unite și de-mpărtășire. În flori, pe geamul zării se preface, Lumina. Freamătă-n brad culori și jar... În minte toți cei dragi, din nou, apar Și timpu-n amintire se desface.. Privirea ne e-n crengi strălucitoare Și rugăciunea-n lacrimi pe obraz, Un dor iar ne cuprinde...și-n extaz Plutim, plutim în marea sărbătoare... ................................................................. Și trec
ZILE DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367886_a_369215]
-
pot să-nvârtă... Apoi tavă cupelor cu vin și când le duceau la buze, paharul gol e din senin... sleiți cântau ca-n pantahuze... Până-n grinzi săreau vrăj’toare, huhurezi uhuiau arar; aveau aripi la picioare pe podea de sânge, oase, jar... Însuși Asmodeu zbura în dans cu Talpă Iadului bătrână; se clatină lumea-n balans și hanul se lasă pe-o rană... - Cântați! le zise Sarsailă, pan’ prăbuși-s-or toate cele! Diblașii zdrăngăneau în sila, mult istoviți, cu mâini rebele
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
Bănică Junior este singura lăcomie răbdată și deloc reprimabilă, e o lăcomie de iubire pe care-o apără legiuni de îngeri în fiecare inimă... Ștefan Bănică Junior este unul dintre cei mai iubiți artiști români. Cu glasul și chitara, cu jarul jocului scenic, generozitatea, iureșul veseliei, șarmul său, artistul e în stare să inactiveze și veninul de pe vârful vreunei săgeți, căci săgeți cad în grindină asupra artiștilor. Spectacolele fulminante cu Ștefan Bănică Junior sunt percept al binelui sufletesc pe care și
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
Acasa > Poezie > Imagini > INEL Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Inel Din când în când dangătul timpului mă face să tresar, Și-ți simt privirea udă printre genele de jar Ce-mi numără globulele ce aleargă printre vertebre Transpirând senzații de celeste verbe. N-am timp pentru a mea nemurire, Mă simt dator s-o las moștenire, Dar sângele-mi zvâcnește din apa vie, Însetat după vibrațiile din copilărie. Aș
INEL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368053_a_369382]
-
2015 Toate Articolele Autorului simbol al focului ascuns și-al energiilor oculte la sânul său de nepătruns și îngropat sub straturi multe pământu-l ține împietrit ca prizonier pe veci din soare sclipește dur în răsărit, vădind a iadului culoare în jar străluce când dogori în roșu negru-l siderează, scântei aruncă ars de sori sau flăcări care-l devorează apoi se stinge și tăcut se risipește-n spuza rece agonizănd ca început al vieții care-n moarte trece *** Referință Bibliografică: cărbune
CĂRBUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368043_a_369372]
-
în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar și ușă Cu dragostea-i mocnindu-i ca jarul în cenușă. Când vinul dulce ce odihnește-n doage Se va porni să stingă-n suflete amarul, Un strop va prinde să se roage Și pentru sănătatea moțului cu carul. Adu-ți și tu aminte o clipă cel puțin Și
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
vii. 7. Țara lui Moș Crăciun E muntele ascuns azi sub ninsoare Un soare-ndepărtat atârnă pe catarg Nici vulturii n-au poftă să mai zboare Natura-ntreagă geme azi sub zvonul alb. Visând verdele ierbii și-al toamnei roșu jar Doar gândurile urcă și coboară Comori așează iarna azi pe galantar Dar frigul precupeții înfioară. Un ger se-ntinde ca și o perdea Pe care vântul mânios o umflă Pocnind se-aude întinderea de nea Sub coasa iernii a căzut
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Mă vei găsi mai plină de iubire, Oglindă mi-o râvneam a ta privire Și trupul tău mi l-am dorit cuptor. În el mi-o arde vara-ntreagă lutul Să mă frâmânți, făcându-mă ca nouă Cu mâini de jar în nopțile cu rouă Când dragostea în noi trezi-va rutul. Ne-o prinde toamna ierburile-n ruguri De dragoste pe brațul tău voi tace Să nu mă pierzi, în oală m-aș preface, Din mine ca să bei licorile din
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată ridicată din mierea ce mai fierbe căpătând o consistență din ce în ce mai vâscoasă. Focul a transfomat lemnele-n jar și o cenușă fină, argintie începe să-l acopere ca un voal. În arămie, minuscule bule de aer colorate-n curcubeie la răsăritul soarelui, arată că mierea-i gata. Aromată, avînd culoarea chihlimbarului și consistența mierii de albine sau a
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > LEGENDA MĂRȚIȘORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului După chef lung și joc pe jar În zi de Dragobete, Mă ațipeam sub un stejar, Sleit de mândre fete... Și doar simții ca peria Din spate-un ram, pe haină... - Ci numai nu te speria, Am să îți spun o taină... C-amu e vremea, altfel
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
infractor cuminte și înțelept? De data asta bulgăreala s-a intensificat. Un bulgăre m-a lovit în umăr, altul a bubuit în coș ca un proiectil, făcând să explodeze gălbenușurile câtorva ouă, spulberându-le. Dar și picioarele mele călcau pe jar și sfârâiau, gonind nebunește. Mai nimeri în coș un bulgăre, intensificând exploziile de gălbenuș. Acum reușii să gândesc ca un înțelept: mai bine, lăsam pârțu’ mamii la bătaie. Dar...puteam să-l las? Răcorit, omul a încetat bulgăreala și s-
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
a lumii îngrădire Explora-vom alte zări Și-mbătați de-a mea iubire Ne vom arunca în mări! Îmbrăcați în nemurirea Nopților din paradis, Viselor vom da plinirea Focului ce ne-a aprins! Zori de rouă se vor scurge Peste jarul cel nestins Și în brațe se va frânge Zborul către necuprins! Și în brațe se va frânge Chipul tău, precum un vis! Referință Bibliografică: Zori de rouă, flori de tei! Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2024, Anul
ZORI DE ROUĂ, FLORI DE TEI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367500_a_368829]
-
mână de moldoveni veniți să iscodim trecutul falnic strămoșesc, am făcut spre seară, când soarele își lasă doar o dâră ușoară peste capetele noastre, un foc lângă locul taberei. „În recea Carapace dacă,/ Eram sămânța de milenii./ Un bob de jar sortit să facă/ Un foc splendid, la semnul vremii.// ------------------------------------- În urma acestei expediții de neuitat, autorul reportajului de mai sus, a editat romanul „Baronul din Daba” Referință Bibliografică: Paul LEIBOVICI - REPORTAJ: SARMIZEGETUSA / Paul Leibovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2052
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de sticlă incandescentă, așezat peste o lampă de noapte. L-am văzut cum se despărțea cu repeziciune de orizont, ridicându-se spre nesfârșirea cerului. Luna palidă
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu ne mai vrea pământul pașii reci, Picior desculț demult visează câmpul, Pe tocuri cui se mișcă inimi reci Și-n „Diplomat” își duc bărbații gândul. Sorbim război și pace-într-o cafea, Pe jar străin sufletul ni se arde, Orice scânteie ni se pare stea Și-orice hârtie se botează carte! Viteza ”sfântă” ne-a cuprins pe toți, Bărbatul înșelat nu vrea dueluri. Acum ne merge sufletul pe roți Și cinstea se îngroapă prin
NU NE MAI VREA PĂMÂNTUL de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367566_a_368895]
-
general, ratezi momentul. Am scos carașii mai mari din juvelnic și m-am apucat cu temei de curățat peștele. După prima spălare în apa din canistră, a urmat clătirea și praful de sare, să-l pătrundă până se va face jarul în grătar. Crapul aștepta și el la rând, având pregătită aceeași soartă ca și cea a confraților săi mai mici. Căpățânile și cozile erau tranșate pentru borșul de acasă, dacă va avea chef colega de baltă de așa ceva, iar restul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
micul dejun. Acum umbrela era instalată lângă masa improvizată pe pătură și ne ocrotea împotriva soarelui. Friptura de crap, mai ales, era delicioasă. Bucățile de pește fript dispăreau văzând cu ochii. Mai aveam pește crud în lighean, de asemenea și jar în grătar, în cazul că nu ne-am fi săturat, sau s-ar fi ivit, inopinat, vreun oaspete. După ce-am scăpat de grija foamei, am strâns restul de mâncare și l-am așezat în coș, făcând din nou loc
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
-a fi zeiței leac . Purtând mesaj divin albina că făptură, Cu pulbere de soare din floare adunat, Simplă-i înțelepciune luată din scriptură O poartă peste veacuri---e-un clopot de sunat . Hrănit este copacul cu sevă spre-nalturi Simbol filosofiei---Slăvitul Creator--- A jarului căldură simțită este-n ceruri Ofrandă-n dar Luminii, de omul trecător. Purificat de focul de la-nceput de veacuri Frumos și simplu, nimic prea complicat, La naștere țăranul e botezat cu haruri, Da rostuire cum ,,Veșnicia s-a născut la
,,VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367697_a_369026]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului RĂSCUMPĂRAREA Stele căzătoare în formă de inimi fierbinți din iubire pentru prințul divin îmbrățișîndu-și destinul străbat unghiul universului dintre două maluri pe-o cruce cu spini până la cei doi munți lunari ce se împroșcă cu jar Ares și balaurul cu ochi de luceferi-pumnale se bat cap în cap strivind vieți și destine în nesfârșite șuvoaie sângele stelelor căzătoare se revarsă În eternul fluviului cu apele de smoală de sub munții războinici Caron le duce spiritele sfâșiate-n
RĂSCUMPĂRAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367742_a_369071]