750 matches
-
Mare Maestru al MLNR și Mare Maestru al Franc-Masoneriei Române Unite. Fratele său, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason. Își publică lucrările într-un ritm accelerat, culminând cu primul volum din trilogia sa istorică "Frații Jderi" (Ucenicia lui Ionuț), publicat în anul 1935. În 1936, preia direcția ziarului "Adevărul" și a ediției sale matinale, "Dimineața". Alături de George Topârceanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa editează, începând cu luna ianuarie, revista lunară "Însemnări ieșene". La moartea lui
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Fier în timpul rebeliunii legionare și își stabilește propriul regim fascist, Sadoveanu rămâne apolitic și este din ce în ce mai prezent în viața publică, ținând prelegeri pe teme culturale pentru postul național de radio. După publicarea în 1942 a ultimei părți a trilogiei "Frații Jderi", Sadoveanu se retrage din nou, la cabana sa de vânătoare de la Oașa, pe Valea Frumoasei, alături de care construise și o bisericuță; acest loc i-a servit ca inspirație pentru povestirile din volumele "Valea Frumoasei", "Ochi de urs" și "Poveștile de la
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
luptând cu sau fără voie alături de Armata Roșie. Paul-Mihu Sadoveanu moare pe front, la 22 septembrie, în Transilvania.. Conform Profirei Sadoveanu, durerea resimțită de scriitor îl împiedică pentru totdeauna să scrie cel de-al patrulea și ultim volum al Fraților Jderi. Tot în 1944, Sadoveanu candidează la președinția Societății Scriitorilor Români, dar este învins de Victor Eftimiu. Cea de-a patruzecea aniversare a debutului său este sărbătorită printr-o ceremonie specială la Academie, unde Tudor Vianu susține un discurs prin care
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Cu "Neamul Șoimăreștilor", problemele societății feudale și a mercantilismului și multe dintre restricțiile economice, devin una din temele principale din operele sale, care mai târziu aveau să-l înfățișeze pe Ștefan cel Mare ca primul campion al justiției sociale ("Frații Jderi"). În timpul Primului Război Mondial, Sadoveanu a aderat la rusofobia poporaniștilor și era împotriva Antantei, descriind politica națională a Imperiului Rus din Basarabia mult mai barbară ca dominația habsburgică a Transilvaniei. În 1916, a trecut brusc la tabăra pro-Antanta: entuziasmul său în calitate de ofițer
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Iliu. El a fost supervizat îndeaproape pentru a se potrivi cu îndrumările ideologice, fiind parțial refăcut la cererea autorităților. Mircea Drăgan a regizat ecranizarea din 1965 a romanului "Neamul Șoimăreștilor" (cu un scenariu scris și de Constantin Mitru) și "Frații Jderi" (1973; la care au contribuit Mitru și Profira Sadoveanu). În 1969, la studiourile românești s-a filmat "Baltagul", regizat de Mircea Mureșan, cu Sidonia Manolache în rolul Vitoriei Lipan. Zece ani mai târziu, Constantin Vaeni lansează "Vacanță tragică", bazată pe
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte bogată și variată aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, acvila de munte, pițigoiul, mierla etc. Componența Consiliului Județean Harghita (30 de consilieri): Județul Harghita are 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune. Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste 56
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Imperiul Otoman. Iobagii care vânau trebuia să dea o parte din vânat stăpânului domneiului. Din secolul XVI era interzis că iobagii să mai vâneze pe domenii feudale cerbii, iepurii, mistreți, fazanii. Aveau dreptul să vâneze doar lupi, urși, vulpi și jderi. La curțile domnești, vânătoarea cu șoimi era o distracție. Domnitorii erau obligați să trimită anual un număr de șoimi la Instanbul. În Transilvania erau resurse bogate de aur, argint, fier, sare și sulf. Sarea era monopolul regal, fiind exploatată în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - "cea mai mare ciocănitoare din România", aușelul (Regulus regulus) - "cea mai mică
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos"), turturica ("Streptopelia turtur"), mierla neagră ("Turdus merula") și elemente ale faunei ihtiologice: păstrăvul ("Salmo trutta fario"), mreana (Barbus barbus), cleanul ("Leuciscus
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
valoare economică sunt cedrul coreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarul, teiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgo, bambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera, ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jderul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurele, fazanii etc. Clima este temperată cu precipitații bogate în timpul verii și ierni care pot fi foarte friguroase. În Seul, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -7 °C
Coreea de Sud () [Corola-website/Science/298091_a_299420]
-
poate fi împărțit în trei ecoregiuni: pădurile de foioase ilirice, pădurile de amestec din Munții Pindului și pădurile de amestec din Alpii Dinarici. Pădurile găzduiesc o gamă largă de mamifere, inclusiv lupi, urși, mistreți și capre negre. Râșii, pisicile sălbatice, jderii și dihorii sunt rare, dar trăiesc în unele zone. Există circa 760 de specii de vertebrate în Albania. Printre acestea, se numără 350 de specii de păsări, 330 de pești de apă dulce și marini și 80 de specii de
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
atinge o înălțime de 400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
Adam Elsheimer. Dimensiunile mici ale acestor plăci sugerează că artiștii care le-au utilizat le-au avut reciclate de la gravurile vechi. O pensulă reține vopseaua prin fenomenul de capilaritate dintre peri. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun jder este zibelina siberiană Kolinsky. Pensulele din fibre sintetice sunt elastice, dar mai puțin absorbante, ele sunt utile pentru fonduri și pentru culegerea
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
de la gravurile vechi. O pensulă reține vopseaua prin fenomenul de capilaritate dintre peri. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun jder este zibelina siberiană Kolinsky. Pensulele din fibre sintetice sunt elastice, dar mai puțin absorbante, ele sunt utile pentru fonduri și pentru culegerea culorii în exces. Pentru laviuri și fonduri se pot folosi "pensule de laviu", mai mari, care rețin multă
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
înregistrate 27 specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtitele, aricii, șoarecii de câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițele ș.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Își fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână numai în timpul iernii. Cercetările efectuate demonstrează că în prezent pe teritoriul or. Chișinău populează cca 89 de specii de pasari. Printre acestea predomina speciile arboricole-arbusticole, care
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
militar opțional. Parlamentul român a votat pentru eliminarea serviciului obligatoriu, în octombrie 2005. Forțele Terestre Române și-au revizuit echipamentul în ultimii ani, prin înlocuirea acestuia cu unul mai modern. Tancul TR-85M1 „Bizonul” și mașina de luptă a infanteriei MLI-84 „Jderul” reprezintă cele mai moderne echipamente ale Forțelor Terestre Române. De asemenea, 36 de sisteme germane antiaeriene „Ghepard” au fost puse în funcțiune după 2004. Forțele terestre au comandat în jur de 100 de Humvee-uri blindate de la Armata SUA; primele 8
Forțele Terestre Române () [Corola-website/Science/315713_a_317042]
-
pentru a fi aduse la standarde NATO. Programul de modernizare a stârnit numeroase controverse, fiind realizat de către Centrul de Afaceri Produse Militare din cadrul MFA Mizil în colaborare cu alte firme din România și din străinătate. Noul vehicul, denumit oficial MLI-84M "Jderul" ("Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984 Modernizată"), este compatibil cu standardele tehnico-tactice NATO. După invadarea Cehoslovaciei în 1968 de către țările Pactului de la Varșovia (cu excepția României), Consiliul de Apărare al Republicii Socialiste România a adoptat o nouă strategie națională de
MLI-84 () [Corola-website/Science/321644_a_322973]
-
Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de pădure ("Martes martes"), chițcan cu abdomen alb ("Crocedura leucodon"), vidra ("Lutra lutra"), nurca europeană ("Lutreola lutreola"). Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de toamnă și primăvară a păsărilor creează condiții optime pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul rezervației
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu specii aflate pe lista roșie a IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică, brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure). Reportaje
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes foina"), râs ("Lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisică sălbatică ("Felis sylvestris"); Păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), presura de munte ("Emberiza cia"), pietrar ("Oenanthes oenanthes"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), vidră ("Lutra lutra"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]