1,395 matches
-
prieten apropiat cu soțul meu și poate că o să vrea să-mi întindă o mână de ajutor. Mi-ar plăcea să fac armata să participe la Revoluția Culturală. Ce s-a întâmplat? Mareșalul Luo m-a refuzat. Mi-e prea jenă să descriu amănuntele - nu a vrut nici măcar să mă lase să iau o uniformă! Nu e nevoie să continuați, Doamnă Mao. Știu ce e de făcut. Ce-ar fi să veniți la cartierul meu general, să deschideți un seminar? 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
singur de când te-ai decis să faci această călătorie... O prudență elementară ar trebui să te oprească să-ți iei astfel de riscuri, chiar dacă e vorba de țara ta, pe care... Țara lui? Țara unor neamuri proaste cu care se jenează să fie văzut În lume? Acei bărbați pântecoși, cu fălci lățite și guși lăsate, cu pielea feței negricioasă, găurită de porii lucioși, cu hainele veșnic șifonate, pe care amicul Alexandru Stan tot insistă să Îi prezinte? Care Îl dezgustă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
suspicios când am primit de la el o telegramă, avizându-mă că vrea să viziteze Centrul nostru European, despre care citise În reviste de specialitate. Nu-l puteam refuza, dar mi-am luat măsuri de precauție de care acum mă cam jenez... Chiar l-am rugat pe Marco, asistentul meu de-atunci, l-ați cunoscut, care a plecat la bursa În America, predecesorul tău, dragă Antonio, să nu ne lase singuri... și, pentru că Marco era de față, obligatoriu s-a vorbit italienește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și, pentru că Marco era de față, obligatoriu s-a vorbit italienește tot timpul. Profesorul Stan este un excelent poliglot, nu a fost deranjat de acest fapt. Dar era un mod de a marca distanța dintre noi de care acum mă jenez, o precauție exagerată, pentru că În timpul șederii mele acolo l-am simțit, tot timpul, atent și devotat ca un frate. Simte suspiciunea din cele două perechi de ochi, inutil atenți, pentru că sunt lucruri pe care chiar tinerețea lor ambițioasă Îi Împiedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trebuie să piară În frică și sărăcie până să ajungi la Mullova? Pentru că uite-o, ce incredibil a cântat. Și cât de Înduioșător de tânără arată. Vârsta eternă a eternei Ana Maria... Iarăși ritmul mecanic al aplauzelor la care participă, jenându-se, ca de o copilărie. De ce? Neobișnuința: el nu are niciodată timp de pierdut cu așa ceva. El nu și-a putut permite să piardă timpul niciodată. El nu a mers de bunăvoie decât la concertele Anei Maria. * Christa s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
din Închisoare! Nicăieri În lume un fost pușcăriaș nu constituie o partidă avantajoasă, dar mai ales acolo! O să mă Întrebi, firește, de ce a fost Închis și trebuie să Îți mărturisesc că n-am Înțeles prea bine motivul și m-am jenat să insist. S-ar părea că, până pe la mijlocul anilor ’60, Închisorile lor au fost pline, foștii politicieni, foștii oameni cu stare, cei cu relații În Occident, cei care făceau glume pe seama regimului politic, știi modelul, din păcate, prea bine. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ieșind din pământul roșu, casele cu ziduri groase și ferestre minuscule, pentru ca Întunericul dinăuntru să păstreze răcoarea. Și umbra care coboară peste ele. — Mi s-a părut o adevărată nebunie ceea ce Îmi cereau, mie, unui cetățean străin, dar m-am jenat să le-o spun de-a dreptul! Totuși, nici să-i Încurajez fără temei nu mi se părea corect. „Cu cea mai mare plăcere ți-aș face acest serviciu, dragul meu”, i-am spus, „dacă el mi-ar sta cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aparențele, un loc de trecere, erau acolo mai multe uși decât pereți. Una dintre ele rămăsese larg deschisă. Către acea ușă se îndreptă Babic, dar ceea ce văzu îl făcu să se tragă repede într-o parte și să-și dreagă jenat glasul. Privi și prințul, însă el uită să mai plece, cu totul magnetizat de imagine. Undeva, la capătul unui șir de odăi, o femeie tocmai se pregătea să iasă dintr-un bazin. Învăluită în aburii băii, cu părul ud, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ars vârful limbii. — Asta a fost partea ușoară. Partea mai grea o să fie să-l conving pe Luca să dea o mostră de spermă. Fiona a chicotit. —De ce? Se rușinează? — Nu, nu e vorba de asta. Alison părea stingherită, aproape de jenată de explicație. Are o chestie când vine vorba de treburi din astea. —O chestie? Cum adică, o chestie? Alison și-a dres glasul. —El... ăăă... consideră că urmașii trebuie concepuți pe cale naturală, fără intervenția doctorilor. Alison a continuat cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o certitudine pentru viitorul politic al României, bla-bla-bla... Codruț își dă cu părerea că prea îl lingem pe față, măcar că pe banii lui, s-ar putea să se simtă jenat, la care Milică râde, s-ar putea să se simtă jenat pe merit, îl lingem și pe față, și pe verso, iar Rafael că ce lucrare genială asta cu PUL-ul și ce lovitură, care o să-l facă ministru pe dom’ Emanuel al nostru și n-o să-i mai trebuiască Blocada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spus eu. Rachel dădu din cap că da. — Ce altceva aș fi putut face? Mi-era rău. Îmi aminteam cum, acum o săptămână și ceva, În vreme ce intram În sală, iar Jeff ieșea, acesta se arătase teribil de surprins și de jenat să mă vadă. Rachel Îmi spusese că el Încercase să discute cu ea despre o nouă petiție, dar Îmi păruse obosită și Încordată. Așa, ca acum. Cum poți să suporți asta? am Întrebat. — Nu-mi face tu morală, răspunse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
toate mișcările, cum amestecă, cum pune zahărul, niciodată nu mă întrebasem ce face când eu nu sunt acolo, întreaga lui existență era compusă în mintea mea numai din acele dimineți cu mine, iar acum nu îmi dă de ales, stau jenată pe fotoliu, el stă în picioare în fața mea, fără pensulă, vulnerabil peste măsură fără arma sa, și mă întrebă pe un ton gutural, vrei să mergem sau să stăm aici? Te-ai săturat să mă pictezi, îl întreb eu, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
noi, dar când avem musafiri, ne place grozav să-i tratăm ca lumea. Toți suntem așa. Nu știu dacă-i bine sau nu. Uite, tata, de exemplu, nu prea bea, dar în casă există întotdeauna băutură, pentru musafiri. Nu te jena, bea cât îți poftește inima. — Mulțumesc. Mi-am adus brusc aminte că am uitat florile jos. Le-am pus la o parte cât mi-am scos pantofii și am uitat să le mai iau. M-am strecurat la parter și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu pacienții. Ei trebuie să fie în permanență supravegheați, dar în cazul vostru, supraveghetorul sunt eu. Îmi pare rău, dar trebuie să te împaci cu ideea asta, bine? Nu mă deranjează, am răspuns eu, zâmbind. — Te rog să nu te jenezi și să discuți orice cu Naoko, să nu te stânjenească prezența mea absolut deloc. Știu aproape totul despre tine și Naoko. Totul? — Aproape totul, a spus ea. Știi, avem aici program de discuții în grup, așa că știm, în mare, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o voce sfârșită, să o frec pe spate. Chiar am crezut că îi era rău și transpira nebunește, așa că am început să o masez. S-a scuzat apoi și m-a întrebat dacă pot să-i scot sutienul, pentru că o jena. Am făcut ce m-a rugat. Purta o bluză strânsă pe corp, așa că a trebuit să-i deschei toți nasturii și să bag mâna pe sub ea ca să-i desfac sutienul. Avea sâni mult prea mari pentru o fată de treisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
aventura ei sexuală cu tine. Vreau să-ți spun că până atunci nu îmi vorbise niciodată atât de deschis. Am mai discutat noi despre sex, ca un fel de terapie, dar niciodată nu mi-a dat vreun amănunt. Probabil se jena. De aceea am fost atât de uimită când am văzut-o cum turuie, fără oprire. Pot să spun, chiar șocată. „Simt nevoia să-ți povestesc“, mi-a spus ea, „dar dacă nu ai chef să mă asculți, nu mai zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să cred cât de frumos era, avea brațele ca două frânghii răsucite sub pielea albă de catifea, abdomenul plat și puternic, părul desfăcut pe spate. A trebuit să-mi mușc limba ca să nu-i spun cât e de minunat. Se jena foarte ușor. Mă așez confortabil în fotoliu, privind cu lăcomie la cea mai apropiată fotografie - Patrick surprins jucând fotbal în Regent’s Park, moment ce scotea în evidență frumusețea coapselor sale - și sunt absentă pentru câteva clipe, timp suficient pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
prăjitură cu cremă în vitrina unei cofetării. Doamne, Lewis, unde găsești tu asemenea păsări rare! Practic, își bate joc de Daisy. Ea trebuie să se aplece pentru a-l săruta - pe tocuri are cam 1, 80- însă el nu pare jenat de faptul că e așa de scund. — Ea e prietena mea, Rebecca, mă prezintă Daisy, vizibil impresionată de complimentele vedetei. —Rebecca, mă bucur să te cunosc! Fir-ar să fie, altă tipă bună! Liam mă îmbrățișează. E un pic transpirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe Patrick stând pe trepte și așteptându-mă să vin de la serviciu. Totdeauna poartă puloverul pe care i l-am dăruit cu ocazia primului Crăciun petrecut împreună. Nu i-a plăcut, deoarece îi venea ca turnat, iar el era prea jenat de asemenea lucruri, însă i se potrivea de minune și arăta foarte bine în el. Știu, de fiecare dată când îl văd îmbrăcat așa, că a venit să-mi ceară să ne împăcăm. Îl tratez cu indiferență: nu-i dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nostru comun. E logic. Probabil că după ce i-aș spune, l-aș bate la cap toată ziulica cu vorbăria mea despre Jake, ceea ce l-ar îndepărta de acesta din urmă. Iubitul meu era îngrijorat că Davey ar putea să se jeneze să-i ceară sfatul în chestiunile lor de la Alcoolicii Anonimi dacă, de exemplu, ar fi bănuit că Jake flecărește cu mine, în pat, despre intervențiile terapeutice pe care le făcea pentru el. —Jake e grozav, nu? zice Davey fericit. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Nu te teme, ajungem și acolo, numai să nu se trezească americanii și să ia măsuri împotriva acestei crize ecologice, zice Davey sumbru. Își scoate tricoul. Și Daisy, și eu ne apucăm să-l fluierăm. Davey se face că se jenează, dar noi știm că-i place la nebunie. Ciudat este că, îmbrăcat, are aerul unui purceluș cumsecade. Arată pătrățos și poartă haine cam largi, așa că până nu-l vezi dezbrăcat, uiți că are un corp excelent sub toată pânza aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și care m-a părăsit pentru o altă femeie, așa că nu eram prea sigură pe mine. Totuși, când am început să facem dragoste, toate problemele mele au dispărut ca prin farmec și iubirea ne-a consumat, făcându-ne să ne jenăm unul de celălalt. Partidele noastre de sex erau fantistice și ne extenuau. Mai mult, astfel comunicam mai bine decât prin cuvinte, ceea ce cred că îl speria. În timp, a devenit ceva care ne-a legat profund. Îi era ușor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o să facem, iau picioarele lui Finn și le fixez pe încheietura șoldului, puțin desfăcute. Din fericire, pentru un bărbat, are picioarele destul de curate și nu miros urât. Sunt mai recunoscătoare decât pot spune. Destul de ciudat, în vreme ce eu nu sunt deloc jenată de contactul fizic - trebuie să spun că la mai multe din orele de yoga am lucrat cu un partener - Finn se înroșește ca racul. Ridică mâinile spre mine, conform indicațiilor, iar eu îmi trec degetele printre ale lui, strângându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
viața mi-am dorit o femeie care să-mi facă așa ceva... —Finn! Lasă prostiile! Dar vorbesc serios, sincer. Își încurcă degetele printre ale mele.) Altceva? — Nimeni nu trebuie să știe, în caz că nu iese nimic. —O, ce bine! Mi-e cam jenă să fiu cu tine - știi, eu de obicei am alte standarde, mult mai exigente... —Finn! (Îl plesnesc din nou, deși nu știu de ce mă mai deranjez, de vreme ce lui, evident, îi face plăcere.) —Altceva? zice, acum cu gura până la urechi. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
așa. Chiar dacă e lume În birou, mă ia de reverul hainei, Își Întinde fața și mă sărută. Ca Anna aceea din cântec, care, când sărută, stă În vârful picioarelor. Mă sărută ca și cum ar juca la flipper. Știe că asta mă jenează. Dar mă dă În spectacol. Nu minte niciodată. „Te iubesc.” „Ne vedem duminică”? „Nu, Îmi petrec week-end-ul cu un prieten...” „Cu o prietenă, vrei să zici.” „Nu, cu un prieten, Îl cunoști, e cel care era cu mine la bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]