1,000 matches
-
evreilor : „Mihai Sturzea, lungă ghiară,/ A băgat Jidanii’n țară”, suna un fragment de satiră care circula clandestin În cadrul folclorului urban. O satiră politică interzisă de cenzură pe vremea domnitorului Sturza <endnote id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id="cf. 3, p. 64, și 83, p. 93"/>), „Curat ca apa În care s-a spălat un evreu”, „Mândru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id="3, p. 63"/>), „Pute ca un jidan” (zicală maghiară, cehă, poloneză, germană etc. ; <endnote id="cf. 3, p. 64, și 83, p. 93"/>), „Curat ca apa În care s-a spălat un evreu”, „Mândru ca evreul de păduchii săi”, „Se scarpină [de păduchi] ca un evreu”, „Unge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pp. 92-93 ; 455, vol. I, p. 217"/>), „A avea aerul unui evreu” (veche zicală englezească, cu sensul „a fi murdar” ; <endnote id="cf. 455, II, p. 229"/>). Interesant este faptul că, În limbajul popular din Transilvania și Bucovina, prin termenul „jidan” (sau „jidov”) este desemnată o „goangă [= insectă] puturoasă”, care secretă un lichid foarte urât mirositor <endnote id="(39)"/>. La fel este numit În Moldova gândacul Mamornic (Meloe proscarabaeus), pentru că e o insectă „neagră, gheboasă și puturoasă ca un jidan” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
termenul „jidan” (sau „jidov”) este desemnată o „goangă [= insectă] puturoasă”, care secretă un lichid foarte urât mirositor <endnote id="(39)"/>. La fel este numit În Moldova gândacul Mamornic (Meloe proscarabaeus), pentru că e o insectă „neagră, gheboasă și puturoasă ca un jidan” <endnote id="(839, p. 172)"/>. Compararea evreului (mai ales a celui est-european) cu păduchele (sau cu ploșnița) a fost o constantă a antisemitismului. „Cea mai murdară dintre toate semințiile - scria Karl Marx referindu-se la evrei - se Înmulțește ca păduchii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antropologie” care s-a ocupat de „mirosurile rasiale” a susținut că glandele sudoripare ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id="(560, p. 26)"/>. Expresii de tipul Alle Juden stinken ! („Toți jidanii put !”) au devenit atât de populare, Încât au ajuns chiar și În folclorul copiilor <endnote id="(83, pp. 93-94)"/>. Spațiul german pare să fi fost epicentrul acestei credințe, preluată și popularizată cu mult succes și În epoca nazistă. Unii cercetători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am murdărit sângele, trebuie să răscumpăr păcatul sângelui”. Tatăl lui Eugčne Ionesco era un mărunt avocat oportunist, legionar sub regimul legionar, anto nescian sub regimul Antonescu, și care-l bătea pe vecinul său evreu, numindu-l - nu e de mirare - „jidan Împuțit” <endnote id="(696, pp. 128-130)"/>. Lexicul propagandei naziste era dominat de termeni care exprimau curățenia și purificarea etnică. Probabil că nu Întâmplător deportarea evreilor era numită În Germania lui Hitler prin termenul eufemistic Säuberung („igienizare”) <endnote id=" (729)"/>, iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei - de pildă, cei din Tg. Neamț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și care, În Orient, se cunoaște după dezordinea și murdăria ei, cum nu se poate mai nerușinate și mai revoltătoare” ; <endnote id="cf. 363, p. 168"/>), Mihail Kogălniceanu În 1844 („bordeie acoperite cu paie, nevăruite, locuite de un roi de jidani stremțuroși” ; <endnote id="cf. 501, p. 59"/>), Dimitrie Bolintineanu În 1857 („Ne duserăm la un birt [evreiesc] ținut de acești necurați oameni, dar Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În râuri, iazuri sau alte ape” <endnote id="(126, pp. 14-15 și 34)"/>. Interesant este faptul că, pentru unii neevrei, folosirea frecventă a băii de către evrei nu este un semn de curățenie, ci de murdărie : „Se Înțelege - spun ei - că jidanii habotnici sunt spurcați, altfel ei n-ar veni regulat În fiecare zi să se spele” <endnote id="(585, p. 255)"/>. „Dimineața, copilul [evreu] trebuie să-și spele mâinile - se spune Într-un roman al polonezului Julian Ursyn Niemcewicz (1758-1841) -, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbăiare” În baia rituală, Pravila lui Matei Basarab (1640) consemnează starea de sănătate a evreilor : „În ovrei, puțini vei afla betegi și, cum am zice, mai nici unul, pentru că păzesc această poruncă ce le poruncise Moisi” <endnote id="(461)"/>. „Despre igienă [jidanii] au destule noțiuni Încă de la Moise, Între care baia cel puțin o dată pe săptămână nu lipsește, și celor săraci li se dă baia gratis, sub numele de apă sfântă - scria În 1885 un publicist român, Încercând să facă o paralelă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sub numele de apă sfântă - scria În 1885 un publicist român, Încercând să facă o paralelă Între evrei și români -, pe când unii români zic că «numai la naștere și la moarte trebuie să se scalde». [...] Pe lângă aceste Îngrijiri și cunoștinți, [jidanul] cum se Îmbolnăvește aleargă la doctor. Românii umblă cu buruieni, cu babe, cu descântice etc. [...] Iată zic Încă una din fatalele cauze că românii pier și se sting, pe când jidanii să Înmulțesc” <endnote id="(735)"/>. Unele documente din secolul al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
moarte trebuie să se scalde». [...] Pe lângă aceste Îngrijiri și cunoștinți, [jidanul] cum se Îmbolnăvește aleargă la doctor. Românii umblă cu buruieni, cu babe, cu descântice etc. [...] Iată zic Încă una din fatalele cauze că românii pier și se sting, pe când jidanii să Înmulțesc” <endnote id="(735)"/>. Unele documente din secolul al XIX-lea susțineau că epidemiile de holeră (cholera morbus) din spațiul românesc ar fi afectat „mai cu osebire jidovimea” (1831) și În special pe „evreii săraci” din marile orașe, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Theodor Vartic În 1883, usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea din punctul de vedere religios, iar În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri de plante, Însă din acele care ar Împuțina generația [= reproducerea] lor, căci cu asupra de măsură deja l-a Înmulțit marele iubitor de jidani”, adică „fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri de plante, Însă din acele care ar Împuțina generația [= reproducerea] lor, căci cu asupra de măsură deja l-a Înmulțit marele iubitor de jidani”, adică „fundatorul jidanilor În țară”, domnitorul Moldovei Mihail Sturdza <endnote id=" (80, p. 130)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul Mihai Lupescu scria că „usturoi mult mănâncă jidovii, de-aceea-s plodicioși ” <endnote id="(727, p. 76)"/>. Imaginea evreului puțind a usturoi va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rândul său, Engels Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a-și păstra demnitatea. Ceea ce nu au putut să facă toți” <endnote id="(248, p. 159)"/>. Repet, toate aceste condiții au Întărit clișeul „jidanului murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös/koszos oláh) <endnote id="(3, p. 64)"/>. Un sondaj de opinie efectuat În 1998 În Transilvania a arătat faptul că stereotipuri similare au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]