1,007 matches
-
dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina prin 1880 -, „boierii și jidanii” nu sunt omorâți, ci doar prădați : Căci el oameni nu omoară, Pe boieri și pe jidani Îi bate la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un tâlhar de jidan” <endnote id="(3)"/>, sau cu umor negru, ca Într-o colindă negativă din folclorul polonez : Vai, frații mei dragi, ce făcurăți voi, De-ați ucis doi jidovi, colo lângă Krzanów, Iar unui al treilea, În brădet la Baranów, Străpunsu-i-ați capul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep !, cu care sunt Întâmpinați În Moldova evreii și care Îi „Înfuriază” pe aceștia, demonstrează „adevărul istoric că românii se trag din romani”. „Când romanii sub Titus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În groapă, ei stau cu fața În jos”, ca strigoii (100, p. 150). 267. The Jew in the Modern World. A Documentary History, compiled and edited by Paul Mendes-Flohr & Jehuda Reinharz, Oxford
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1972. 414. Maurice Fischberg, The Jews. A Study of Race and Environment, Londra, 1911. 415. William Ripley, The Races of Europe, Londra, 1900. 416. Nicolae Iorga, Istoria comerțului românesc, vol. I și II, Tiparul Românesc, București, 1925. 417. A. Kălimănescu, Jidanii În România, Iași, 1865 ; apud 125, pp. 319-320. 418. Mihai Ralea, Scrieri din trecut, vol. I, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1957. 419. Andrei Corbea, Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
519. Andrei Oișteanu, Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture. A Comparative Approach, The Romanian Cultural Foundation Publishing House, București, 1999. 520. Miriam Korber-Bercovici, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943), Editura Kriterion, București, 1995. 521. A.C. Cuza, Jidanii În război, Editura Steaua, 1923. 522. Wilhelm Filderman, Adevărul asupra problemei evreiești din România, București, 1925 ; republicat În 517, I, pp. 23-107. 523. Manfred Raifer, „Die ältesten Judensiedlungenim Kimpulunger Bezirk”, În vol. Ausgewählte historische Schriften, Cernăuți, 1938, p. 109. 524
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Germania, Adolphe Stern a relatat acest „episod zguduitor”, după cum l-au descris „ziarele din Lipsca” (754, p. 56). Acest tip de eveniment nu pare accidental În zonă. N.V. Gogol a descris un episod similar În romanul istoric Taras Bulba (1835) : „Jidani afurisiți ! La Nipru cu ei, cazaci dumneavoastră ! Să-i Înecăm pe toți spurcații ăștia ! [...] Cazacii Îi Înșfăcară și-i aruncară În valuri. Strigăte jalnice umpleau văzduhul, dar neînduplecați, zaporojenii râdeau...” (660, p. 74). Prin 1900, prim-ministrul României, Petre P.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, București, 1999, pp. 57-92. 625. Într-adevăr, pentru români, neamțul este „cârnățar”, italianul este „broscar”, grecul este „măslinar” sau „plăcintar” (773) etc., iar pentru străini românul este „mămăligar”. 626. Apropo de apelativul injurios „jidan Împuțit”, sunt În posesia unui document semnificativ : sentința Într-un dosar penal oarecare, nr. 16395/2000, dată În ședința publică din 15 noiembrie 2000 la Judecătoria din Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Timișoara. Îi mulțumesc publicistului Boris Marian Mehr pentru procurarea acestui document aparent minor. Iată pe scurt despre ce este vorba. În cadrul unei dispute mai ample, românul Gh.Z. l-a insultat repetat și În public pe evreul R.C., numindu-l „jidan Împuțit”. R.C. (partea vătămată) l-a dat În judecată pe Gh.Z. (inculpatul), În baza art. 205 din Codul Penal. Conform acestui articol, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebui relevate.” Inculpatul Gh.Z. și-a recunoscut vina. La rândul lor, martorii au confirmat producerea faptelor incriminate. Instanța Însăși a stabilit că „Între părți au avut loc unele certuri, ocazie cu care inculpatul a folosit la adresa părții vătămate apelativul «jidan Împuțit», aducându-i și alte injurii”, cum este consemnat În documentul menționat. În timpul procesului, avocatul apărării a susținut că expresia folosită de clientul său „nu are caracter jignitor”. În urma deliberării, Gh.Z. a fost achitat pentru acuzația de insultă, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentată de D. Murărașu, ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, [1941]. 725. Mihai Eminescu, Opere, vol. VI, Literatura populară, ediție Îngrijită de Perpessicius, Editura Academiei, București, 1963. 726. Imaginea evreului călare era de regulă atipică pentru mentalul popular. „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, sună un proverb românesc (3, p. 38). Se pare că și englezii aveau o viziune similară, odată ce prim-ministrul Benjamin Disraeli a spus că arabii sunt „evrei călare”. 727. Mihai Lupescu, Din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1992. 731. Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, ediție Îngrijită de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1978. 732. Ilya Ehrenburg, Julio Jurenito, Editura pentru Literatură Universală, București, 1968. 733. A.S. Pușkin, Opere complete, vol. 4, Editura Pravda, Moscova, 1954. 734. Liviu Rebreanu, Jidanul, piesă de teatru scrisă În 1914, publicată În L. Rebreanu, Opere, vol. 11 (teatru), ediție Îngrijită de N. Gheran, Editura Minerva, București, 1980. 735. Fragment dintr-un articol publicat de I. Polescu, În aprilie 1885, În Reforma ; text preluat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul” era o „creatură murdară”, care „emană mirosul boarfelor vechi și ieftine pe care le vinde”, dar mai și „pute a grăsime de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian Borleanu, Editura Lucman, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se afla țara, considerând ca era mai degrabă o problema de organizare a statului: „o țară care pe lângă o Constituțiune liberală, ca a noastră, nu are o organizare socială conservatoare, acea țară este pierdută de mai Înainte cu sau fără jidani”, remarcând că nu era vina evreilor că erau stăpâni În sate declarând că „atunci a venit legea rurală, bazându-se pe un principiu de egalitate, care a declarat că cârciumile nu mai sunt un monopol”, s-a Întâmplat ca „În loc de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
la o parte expresiile și cuvintele accentuate de autor, am decis ca toate expresiile și titlurile în limbi străine să fie redate cu italice. Deși am intenționat publicarea întocmai a manuscrisului, în conformitate cu voința autorului, la dorința fiicei sale, termenul de „jidan” (și derivatele) a fost înlocuit cu cel de „evreu”. Numărul filelor ce compun manuscrisul este indicat între paranteze drepte; atunci când filele au căpătat din greșeală același număr, acesta a fost păstrat, adăugându-se însă mențiunea „bis”. Pentru notele explicative referitoare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Revista Institutului Social Banat-Crișana, vol. 2, nr. 10-12, iulie-decembrie 1934, pp. 89-93. Tiniș, Aurel, „Examenul prenupțial obligator În mediul rural”, Ardealul Medical, vol. 2, nr. 10, octombrie 1942, pp. 451-452. Tipărescu, P., Rasă și degenerare. Cu un studiu statistic asupra jidanilor, București, 1941. Vaida-Voevod, Alexandru, „Politică națională și capitalul biologic național”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 7-8, iulie-august 1927, pp. 199-211. Vasilescu-Buciumi, Ioan, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90. Vasilescu-Buciumi, Ioan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Nu arăta cîtuși de puțin ca un dependent de droguri. Dacă la farmacie refuzau să-i vîndă un ac, zicea: „De ce nu-mi vindeți ? Arăt a narcoman?”. Un doctor Îl făcuse pe Matty s-o ia pe marfă. „Nenorocitul de jidan”, spunea Matty, „Îmi zicea: «Matty, ai nevoie de doză. Ești alb la față». Dar l-am făcut să-și dorească să nu mă fi Întîlnit niciodată”. Îmi Închipuiam un doctor evreu gras și bătrîn Încercînd să-i refuze lui Matty
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
publicit)ții? Cum au putut acest gen de oameni s) Învețe vreodat) asemenea lucruri? Citind noaptea trecut) Zgomotul și furia, am descoperit În gândirea lui Quentin Compson cuvinte care aparțineau lui E.E. Cummings și anilor ’30, nu anului 1910. „Țară jidanilor, casa broscarilor”, Își spune Compson când cump)r) o chifl) de la o fetit) italianc). În Chicago aș fi citit așa ceva f)r) s) m) Înfior, dar la Ierusalim m-am cutremurat și am pus cartea deoparte. Reîntorcându-m) la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
s) m) Înfior, dar la Ierusalim m-am cutremurat și am pus cartea deoparte. Reîntorcându-m) la ea a doua zi, nu l-am mai g)sit pe Faulkner vinovat de nici o ofens). Probabil, la Începutul secolului, oamenii spuneau „țară jidanilor”, iar Faulkner nu a Împrumutat expresia de la Cummings. Îi spuneam lui Shahar, pe când ne plimbăm prin Gai-Hinnom, c) nu mi-a pl)cut faptul c) David Ben-Gurion, atunci când a vizitat Statele Unite, le-a cerut evreilor americani s) nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Diaconu. Contrar tematicii patriotarde ale unor articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce piciorul în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai fiecare număr, Deșteaptă-te Române mai târziu abundă în materiale antievreești; în nr.910 din 8 aprilie 1923 publica „Proiectul de statut al Societății Corpul foștilor legionari și voluntari bucovineni din războiul pentru Unirea tuturor Românilor”, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
4,80-4,90 florini). Că ziarul urmărea demersurile sale, iată ce spunea mai târziu despre... alegerea secretarului de la Arborea: ...” în capul mesei șade vornicul cu Milcovici alăturea, 4 nemți deputați, doi epitropi bisericești, deputații Neculai Ursa și Toader Grecu, un jidan; pe masă se află paharele cu bere și mai multe șipuri cu Kirschgeist; toți mulțumeau domnului Milcovici pentru cinste. Lângă ușă șed trei polobocele cu bere din care aduce cu o cană și toarnă în pahare pe masă și vornicul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Robert Brüli), Cernăuți, piața Ghica Vodă nr.3 Cugetări nr.3, din 15 decembrie 1919, avea în cuprins: un articol „Preoții și învățătorii”; un serial după Montesquieu: „Considerațiuni asupra cauzei măreției Romanilor și căderii lor” (traducere de T.B; articolele: „Jidanii și războiul”; „Probleme actuale”; urmează o cronică „Evenimente politice și culturale”, din partea redacției o înștiințare, „Am primit la redacție”, enumerând câteva reviste primite de la București dar și o explicație pentru materialele nepublicate și lăsate în așteptarea altui număr al publicației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dr. Constantin Zoppa, articolul „Iarăși o jertfă: Gheorghe Grigor” de Mircea Steinul, în care legionarismul și Căpitanul „care vrea o țară nouă, românească și creștină”, sunt glorificați, iar lumea asmuțită împotriva evreilor... Barbu Slușanschi semna un articol cu titlul: „Conspirația jidanilor” Infatuați, iconarii afirmau cu superioritate și acuzator: „Noi nu suntem diletanți. Ne-a fost întotdeauna scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]