102,189 matches
-
proprii cu majuscule și să respectați regulile de punctuație” (Pet Zone). Chestiunile lingvistice pot fi cuprinse - tolerant dar destul de explicit - în regulamentul inițial: „Fiecare dintre noi mai facem greșeli de tastare, dar până la a scrie «cu picioarele», în bătaie de joc, regulat, e drum lung și implică intervenții restrictive din partea moderatorilor (price.ro). Și mai interesante sînt inițiativele individuale, ale acelor participanți la schimbul de mesaje care, iritați de abuzurile altora, decid să intervină, să protesteze, să sfătuiască, să explice și
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
de abordare a imaginii. Ceea ce o interesează pe ea, în primul rînd, nu este arhitectura finită, statutul definitiv pe care îl primește culoarea din momentul coagulării ei într-o formă optimă, așa cum se întîmplă la Teodor Moraru, ci traseele exprimării, jocurile de imponderabile pe care limbajul și le asumă pînă în clipa în care devine apt să primească o anumită corporalitate. Dar chiar și atunci, în momentele în care totul pare așezat într-o perspectivă legitimă, atît din punct de vedere
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
imaginația, aceste pînze monotone ale lui Vlăduță au o discretă frumusețe interioară, născută din umbre fragile și din melancolii vagi. Structura lor maniheică (alb - negru, întuneric - lumină, mic - mare) subînțelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din jocul contrastelor, iar urma vie a gestului, tușa ezitantă și privirea inocentă trimit direct către o lume necoruptă, aflată în zorii conștiinței de sine și în plină miză a eternității. Există în spiritul acestor obiecte o severitate monastică și o vizibilă
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
aflată în zorii conștiinței de sine și în plină miză a eternității. Există în spiritul acestor obiecte o severitate monastică și o vizibilă aspirație purificatoare, iar în materialitatea lor o tentație a păcatului și o voluptate ascunsă și periculoasă a jocului profan. Cea de-a doua categorie de lucrări folosește ca suport lemnul, mai exact scîndura, și duce economia de semn plastic pînă aproape de gradul zero. Lăsat în cea mai mare parte în starea lui brută, cu textura, nervurile și accidentele
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
numărul de premii obținute este însă faptul că scriitorul nu a pășit de două ori pe același drum literar fiecare nouă carte a sa - din cele șapte - aparținînd altei specii literare. Autorul a publicat, în ordine, cărți de poezie (Regula jocului, 1996), satire și parodii politice (Urmuz, 1998), poeme în proză (Veto, 1998), poeme (Tetraktys, 2000), poezie pentru copii (Opt povești adevărate/ cu ființe minunate) și un album de artă (Corneliu Baba, 2001). Acestora li s-a adăugat în anul 2003
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Costică Brădățan Nu cred că ar fi deloc o exagerare să spui că, afară de cele câteva excepții (Mihai Spăriosu fiind, fără îndoială, una dintre ele), jocul, ludicul, și, în general, homo ludens nu au preocupat cercurile filosofice în lumea anglofonă de-a lungul ultimelor câteva zeci de ani. Cum ar veni, filosofia e o treabă mult prea serioasă ca să-și piardă vremea cu teme atât de
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
în general, homo ludens nu au preocupat cercurile filosofice în lumea anglofonă de-a lungul ultimelor câteva zeci de ani. Cum ar veni, filosofia e o treabă mult prea serioasă ca să-și piardă vremea cu teme atât de auto-descalificatoare precum jocul, jocurile, sau componenta ludică a comportamentului nostru cultural. Nu doar că filosofia trebuie făcută într-o manieră cât se poate de serioasă, dar - mai presus de toate - ea trebuie să se dedice exclusiv unor teme serioase. De aceea, cartea cercetătoarei
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
general, homo ludens nu au preocupat cercurile filosofice în lumea anglofonă de-a lungul ultimelor câteva zeci de ani. Cum ar veni, filosofia e o treabă mult prea serioasă ca să-și piardă vremea cu teme atât de auto-descalificatoare precum jocul, jocurile, sau componenta ludică a comportamentului nostru cultural. Nu doar că filosofia trebuie făcută într-o manieră cât se poate de serioasă, dar - mai presus de toate - ea trebuie să se dedice exclusiv unor teme serioase. De aceea, cartea cercetătoarei Mechthild
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
cercetătoarei Mechthild Nagel, Masking the Abject. A Genealogy of Play (Lanham Lexington Books, 2002), ar trebui salutată ca o contribuție de care era nevoie și care vine la momentul oportun. Intenția esențială a autoarei este să “propună o genealogie a jocului în filosofia occidentală și să analizeze cum anume a ajuns jocul să fie privit drept Alteritatea rațiunii (the Other of reason)”. Și o face concentrându-și demersul asupra diverselor moduri în care jocul a fost privit, gândit și valorizat în
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
Lexington Books, 2002), ar trebui salutată ca o contribuție de care era nevoie și care vine la momentul oportun. Intenția esențială a autoarei este să “propună o genealogie a jocului în filosofia occidentală și să analizeze cum anume a ajuns jocul să fie privit drept Alteritatea rațiunii (the Other of reason)”. Și o face concentrându-și demersul asupra diverselor moduri în care jocul a fost privit, gândit și valorizat în Grecia arhaică (mai precis, în operele lui Homer, Hesiod și Heraclit
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
autoarei este să “propună o genealogie a jocului în filosofia occidentală și să analizeze cum anume a ajuns jocul să fie privit drept Alteritatea rațiunii (the Other of reason)”. Și o face concentrându-și demersul asupra diverselor moduri în care jocul a fost privit, gândit și valorizat în Grecia arhaică (mai precis, în operele lui Homer, Hesiod și Heraclit), în teatrul lui Euripide și Aristofan (toate acestea fac obiectul Capitolului 1), la Socrate și Platon (Capitolul 2), la Aristotel (Capitolul 3
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
comparată, filologia clasică, bibliografia germană și franceză în domeniu, nu face decât să pună într-o lumină extrem de interesantă problemele ‘strict filosofice’ abordate în carte. Cu siguranță, unul din meritele majore ale acestei lucrări vine din aceea că, abordând temele jocului și ludicului, realizează un echilibru fructuos între speculația filosofică și expertiza literară: cele două se întrepătrund mereu, într-o manieră elegant-sofisticată, și se află într-o relație de dependență reciprocă. Capitolele dedicate lui Platon și Hegel mi se par cele
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
speculația filosofică și expertiza literară: cele două se întrepătrund mereu, într-o manieră elegant-sofisticată, și se află într-o relație de dependență reciprocă. Capitolele dedicate lui Platon și Hegel mi se par cele mai bune ale cărții. Abordarea platonică a jocului e văzută din mai multe perspective. Există, bunăoară, un element ludic în însăși forma dialogală a scrierilor platonice: „În stilul dialogic al lui Platon vedem ieșirea la suprafață a ludicului dionisiac, ceea ce trece apoi în folosirea de către el a miturilor
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
platonice: „În stilul dialogic al lui Platon vedem ieșirea la suprafață a ludicului dionisiac, ceea ce trece apoi în folosirea de către el a miturilor și diverselor deghizări; acestea ne sugerează existența, la Platon, a unei concepții diferite, mai puțin polarizate, asupra jocului.” Însa nu avem de-a face aici decât cu un prim nivel al jocului platonic. Mai există și altele. De exemplu, Mechthild Nagel vorbește în detaliu despre ceea ce a fost numit theologia ludens: anume, toate acele considerații dezvoltate în jurul tezei
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
ceea ce trece apoi în folosirea de către el a miturilor și diverselor deghizări; acestea ne sugerează existența, la Platon, a unei concepții diferite, mai puțin polarizate, asupra jocului.” Însa nu avem de-a face aici decât cu un prim nivel al jocului platonic. Mai există și altele. De exemplu, Mechthild Nagel vorbește în detaliu despre ceea ce a fost numit theologia ludens: anume, toate acele considerații dezvoltate în jurul tezei platonice, propusă în Legile, cum că menirea omului este “să fie obiectul de joacă
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
Legile, cum că menirea omului este “să fie obiectul de joacă al Zeului, și acest lucru, la drept vorbind, este cea mai bună parte din el.” Într-un mod similar, filosofia lui Hegel este abordată din perspectiva curioasei teorii a jocului pe care Hegel, după părerea lui Nagel, o avansează în (mai cu seamă) Fenomenologia Spiritului. Pur și simplu, ideea de joc ajunge să fie considerată drept ceea ce face posibilă o mai adecvată înțelegere a unora din principalele teze ale filosofiei
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
mai bună parte din el.” Într-un mod similar, filosofia lui Hegel este abordată din perspectiva curioasei teorii a jocului pe care Hegel, după părerea lui Nagel, o avansează în (mai cu seamă) Fenomenologia Spiritului. Pur și simplu, ideea de joc ajunge să fie considerată drept ceea ce face posibilă o mai adecvată înțelegere a unora din principalele teze ale filosofiei hegeliene: „fără a înțelege locul central pe care-l joacă ideea de joc la Hegel, nu poți avea acces cu adevărat
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
seamă) Fenomenologia Spiritului. Pur și simplu, ideea de joc ajunge să fie considerată drept ceea ce face posibilă o mai adecvată înțelegere a unora din principalele teze ale filosofiei hegeliene: „fără a înțelege locul central pe care-l joacă ideea de joc la Hegel, nu poți avea acces cu adevărat la conceptele hegeliene de dialectică și adevăr.” Mai mult decât atât, intuițiile hegeliene sunt plasate, elegant, într-un context cultural mult mai amplu și luate drept punct de pornire pentru numeroase alte
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
conceptele hegeliene de dialectică și adevăr.” Mai mult decât atât, intuițiile hegeliene sunt plasate, elegant, într-un context cultural mult mai amplu și luate drept punct de pornire pentru numeroase alte elaborări care au avut loc, ulterior, în domeniul teoriei jocului: „recursul hegelian la joc și seriozitate ca parodie a filosofiei prefigurează tacticile, folosite de artiștii-metafizicieni (Nietzsche, Fink, Gadamer), de a întrețese (mai degrabă decât de a contrasta) polii joc-seriozitate.” În sfârșit, aș avea două critici la această carte. Mai întâi
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
și adevăr.” Mai mult decât atât, intuițiile hegeliene sunt plasate, elegant, într-un context cultural mult mai amplu și luate drept punct de pornire pentru numeroase alte elaborări care au avut loc, ulterior, în domeniul teoriei jocului: „recursul hegelian la joc și seriozitate ca parodie a filosofiei prefigurează tacticile, folosite de artiștii-metafizicieni (Nietzsche, Fink, Gadamer), de a întrețese (mai degrabă decât de a contrasta) polii joc-seriozitate.” În sfârșit, aș avea două critici la această carte. Mai întâi, deși își concepe lucrarea
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
de artiștii-metafizicieni (Nietzsche, Fink, Gadamer), de a întrețese (mai degrabă decât de a contrasta) polii joc-seriozitate.” În sfârșit, aș avea două critici la această carte. Mai întâi, deși își concepe lucrarea, într-un chip extrem de ambițios, drept „o genealogie a jocului în filosofia occidentală”, autoarea nu discută câtuși de puțin (nici măcar nu amintește) alți filosofi occidentali majori în opera cărora ideea de joc a jucat un rol esențial. Numele lui Schopenhauer și Wittgenstein îți vin spontan în minte, dar mai sunt
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
la această carte. Mai întâi, deși își concepe lucrarea, într-un chip extrem de ambițios, drept „o genealogie a jocului în filosofia occidentală”, autoarea nu discută câtuși de puțin (nici măcar nu amintește) alți filosofi occidentali majori în opera cărora ideea de joc a jucat un rol esențial. Numele lui Schopenhauer și Wittgenstein îți vin spontan în minte, dar mai sunt și alții: de exemplu, e greu să realizezi o “genealogie a jocului” fără a face absolut nici o referire la (Elogiul Nebuniei) al
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
amintește) alți filosofi occidentali majori în opera cărora ideea de joc a jucat un rol esențial. Numele lui Schopenhauer și Wittgenstein îți vin spontan în minte, dar mai sunt și alții: de exemplu, e greu să realizezi o “genealogie a jocului” fără a face absolut nici o referire la (Elogiul Nebuniei) al lui Erasmus din Rotterdam. Apoi, temele jocului și ludicului se află, filosofic vorbind, într-o relație foarte apropiată cu alte teme, înrudite: tema lumii ca o poveste, ca o narațiune
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
lui Schopenhauer și Wittgenstein îți vin spontan în minte, dar mai sunt și alții: de exemplu, e greu să realizezi o “genealogie a jocului” fără a face absolut nici o referire la (Elogiul Nebuniei) al lui Erasmus din Rotterdam. Apoi, temele jocului și ludicului se află, filosofic vorbind, într-o relație foarte apropiată cu alte teme, înrudite: tema lumii ca o poveste, ca o narațiune (mundus est fabula), lumea ca teatru (theatrum mundi) sau chiar ca vis (la vida es sueño). Acestea
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
absolvit aceeași școală de înalte studii gafologice ca și steliștii. Este contextul în care n-ar fi rău dacă Gigi Becali ar organiza niște cursuri de inițiere pentru spectatorii și iubitorii echipei Steaua, ca să știe și ei ce variantă de joc se aplică în cutare meci și dacă nu cumva, din greșeală, e folosită din când în când echipa de rugby, cum s-a cam înțeles din apogeul șuturilor trase de steliști la poarta belarușilor... Și a fost al doilea cântat
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]