23,636 matches
-
formal, prin indicarea textului de lege aferent, ci și prin verificarea corespondenței între conținutul cazului de contestație și baza factuală invocată, sprijinită prin propunerea unor probe în acest sens, care nu au mai fost evaluate de către instanță odată cu judecarea pe fond a cauzei. S-a susținut că soluția inadmisibilității presupune lipsa probelor în raport cu motivele invocate sau evaluarea anterioară, de către instanța de apel, a acelorași chestiuni de drept. ... 40. Instanța de trimitere a mai arătat că deciziile
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
în anulare. Așadar, inclusiv din perspectiva legii penale mai favorabile, dacă nu a fost analizată o cauză de încetare a procesului penal care ar fi fost incidentă în cauză, această omisiune atrage admisibilitatea contestației în anulare, urmând ca în etapa judecării temeiniciei acesteia să se analizeze dacă aceasta este sau nu incidentă. ... 86. Pe fondul cauzei, cu privire la prima întrebare, s-a arătat că omisiunea instanței de apel de a analiza prescripția răspunderii penale drept cauză de încetare a procesului
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
și nu s-a pronunțat cu privire la prescripția răspunderii penale prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018, s-a considerat că există o eroare de procedură ce poate fi invocată pe calea contestației în anulare, iar în etapa judecării contestației în anulare va fi supusă analizei prescripția răspunderii penale prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018, având în vedere modalitatea corectă de interpretare a acesteia, stabilită de Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022. ... 89. Cu privire la cea de-
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
invocată drept temei al contestației în anulare. În cazul în care contestația în anulare vizează totuși o decizie prin care s-a stabilit că reprezintă lege penală mai favorabilă dispozițiile legale aferente Codului penal anterior, a apreciat că, în etapa judecării contestației în anulare, completul ce soluționează această cale extraordinară de atac va putea reține cauza de încetare a procesului penal în măsura în care nu se formează o lex tertia, deci în măsura în care cauza de încetare a procesului
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
la natura Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 a avut un caracter generalizat la nivelul practicii judiciare nu conduce la concluzia existenței unei erori de procedură, ci, dimpotrivă, subliniază faptul că a fost rezultatul raționamentului judiciar dezvoltat de instanțele învestite cu judecarea cauzelor respective. Similar, intervenirea Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022, prin care a fost relevată eroarea de interpretare a naturii Deciziei nr. 297/2018, nu are semnificația unei cauze de schimbare a caracterului de eroare de judecată a instanțelor judecătorești. ... 99. Astfel
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
nu poate fi invocată prin intermediul contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală. S-a arătat că identificarea legii penale mai favorabile are loc, potrivit art. 5 din Codul penal, până la judecarea definitivă a cauzei, moment din care hotărârea se bucură de autoritate de lucru judecat. Determinarea legii penale mai favorabile nu este un proces abstract, ci unul concret în raport direct cu fapta comisă și cu autorul său. Aplicarea art. 5
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
infracțiunile prevăzute la art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222, 223 și 374 din Codul penal. (3^2) La solicitarea expresă a persoanei vătămate sau a procurorului, ședința de judecată este declarată nepublică pentru tot cursul său dacă judecarea în ședință publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnității sau vieții intime a unei persoane. ... 7. După articolul 355 se introduce un nou articol, art. 355^1, cu următorul cuprins: Articolul 355^1 Judecata de urgență în cauzele
LEGE nr. 217 din 10 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272051]
-
arată că dispozițiile legale criticate reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție - asigurarea autorității de lucru judecat ce se coroborează cu regula de drept potrivit căreia lata sententia, judex desinit esse judex, adică misiunea judecătorului care a participat la judecarea cauzei după ce s-a pronunțat pe fondul acesteia s-a finalizat. Efectul juridic este unul de ordine publică, constând în desistarea instanței judecătorești. Dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură adoptate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 3.575/111/CA/2020* - R. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) la termenul de judecată din 16 ianuarie 2023 a fost dispusă amânarea judecării cauzei, în vederea întocmirii raportului asupra fondului chestiunii de drept supuse dezlegării, necesar pentru lămurirea tuturor aspectelor rezultate din dezbateri; (ii) domnul judecător Vasile Bîcu a întocmit raportul asupra fondului chestiunii de drept supuse dezlegării, prin care se propune admiterea
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
cunoașterea argumentării instanței, care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate. În acest context, Curtea a statuat că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil. ... 16. De asemenea, prin Decizia nr. 1.270 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 23 noiembrie 2010, Curtea a decis că dispozițiile
DECIZIA nr. 194 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271778]
-
asigure predictibilitatea normelor legale, judecătorii neputând fi ținuți să se supună interpretărilor limitative și obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), întrucât se încalcă art. 1 din Constituție prin imixtiunea pe care instanța supremă o realizează în judecarea cauzelor. Se arată că pensiile reprezintă un segment juridico-social care impune o specializare strictă a completurilor de judecată. Or, de vreme ce justiția se realizează prin intermediul instanțelor de judecată, potrivit competențelor acestora, prin posibilitatea solicitării de lămuriri în chestiuni
DECIZIA nr. 191 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271814]
-
de drept. Or, prevederile legale a căror neconstituționalitate se cere a se constata limitează dreptul de apreciere a fondului cauzei, trimițând la „lămurire“ în vederea soluționării pe fond a cauzei respective, la obligativitatea interpretărilor date de ÎCCJ, care imixtionează în judecarea proceselor de către celelalte instanțe de judecată. ... 12. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este
DECIZIA nr. 191 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271814]
-
sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 7.878/2/2017. ... 5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) la termenul de judecată din 16 ianuarie 2023 a fost dispusă amânarea judecării cauzei, față de necesitatea întocmirii unei completări la raportul asupra chestiunii de drept; (ii) doamna judecător Carmen Mihaela Voinescu a întocmit completarea la raportul asupra chestiunii de drept prin care se propune admiterea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 16 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271362]
-
a reținut că limitarea mijloacelor de probă, pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
încalcă dreptul de acces liber la justiție, plângerea reglementată de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezentând, prin ea însăși, o garanție a realizării acestui drept. Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea [art. 341 alin. (6) lit. c) și art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală], fie, atunci când probele legal administrate sunt suficiente pentru judecarea cauzei, desființarea soluției și începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie [art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aristotel Adrian Căncescu într-o cauză penală având ca obiect soluționarea cererii de strămutare a judecării unei cauze penale, cerere formulată de autorul excepției de neconstituționalitate la data de 22 noiembrie 2019. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că intervențiile legislative asupra textului de lege criticat nu asigură dreptul la proces
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, „Dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.922D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul a depus la dosar cerere de judecare în lipsă a excepției de neconstituționalitate. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând, în esență, că dispozițiile criticate nu au legătură
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
neconstituționalitate. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: [...] 2. admite apelul și: [...] b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
nr. 364 din 12 aprilie 2022, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a textului de lege criticat. În acest sens, prin decizia menționată, paragrafele 12-14, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 35-40 din Codul de procedură penală, judecarea în primă instanță a infracțiunilor se realizează de către judecătorie, tribunal, tribunal militar, curtea de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcție de competența legală. În temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
25 și 26, Curtea Constituțională a subliniat cele anterior menționate referitor la efectul devolutiv al căii de atac a apelului. Așa fiind, curțile de apel, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de instanțe de apel, învestite cu judecarea laturii penale și civile a cauzei, au competența legală, conform prevederilor art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, de a șterge viciul invocat, nefiind necesar să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei de
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
verificarea întrunirii acestor condiții se constată că litigiul în care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată în faza procesuală a apelului, în competența legală a unui complet de judecată din cadrul Tribunalului București. Titularul sesizării învestit cu judecarea apelului urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 64. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
procesuale prin care poate fi stabilită privarea nelegală de libertate, respectiv ordonanța procurorului, încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. De asemenea, art. I pct. 55 din legea criticată, care modifică art. 539 din Codul de procedură penală, circumstanțiază titularul acțiunii în repararea pagubei în cazul privării nelegale sau injuste de libertate, stabilind că „(1) Are dreptul la repararea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]